Argentina – Mircea M. Ionescu

Euro 2016 văzut de-Acasă (24). BASMUL CU FĂT FRUMOS S-A SFÂRȘIT, TRECEM LA FOTBAL!

…Fantastica poveste a Islandei, Zâna cea frumoasă venită dintre vulcani și gheizere părea că nu se mai termină la acest Euro 2016. A ajuns în sferturi, după ce, în grupă, a învins Austria (2-1) și a terminat la egalitate (1-1), cu trupa lui Ronaldo și cu Ungaria, după care a reușit “bomba mileniului”, eliminând Anglia, cu 2-1 (2-1) în “optimi”. Astă-seară, însă, Făt Frumos, scos din echipamentul lui albastru, cum e cerul curat de peste Insula cu 330.000 de suflete, s-a sufocat rapid la aerul înălțimilor nevisate, cu un adversar, Franța, sau țara organizatoare, care, culmea, a reușit cea mai bună repriză a ei (prima) din ultimul deceniu, se spune. O repriză în care minunatul, însă naivul Făt Frumos, invitat să joace, a mușcat, naiv, din mărul otrăvit întins de „cocoșul galic” și doar a atacat timid, n-a mai contraatacat furibund, cum făcuse și câștigase în celelalte patru meciuri. Așa, Făt Frumos n-a mai avut nici paloș, nici scut, nici un cal care să mănânce jăratec. Și a fost pus imediat la pământ, cu patru goluri (Giroud-min.13, Pogba-20’, Payet-43’, Griezmann-45’), e drept, primul, zic, pornit dintr-un ofsaid discret, nesemnalizat. Islandezii au părut că revin la imaginea lor fantastică, miraculoasă, de până acum, la 0-2, însă au ratat din fața porții franceze, ratare-bumerang, chiar dacă 10.000 de suporteri superbi aplaudau necontenit, fericiți că echipa lor a ajuns atât de sus, incredibil de sus, acolo unde stau Zeii fotbalului.

…Zarurile fusesră aruncate în primul act, Franța se și gândea la semifinala de joi, cu Germania, în fond, Finala. Rănitul Făt Frumos, favoritul de ultimă oră a unei lumi întregi, nu renunțase, însă, la mândria lui, i s-a părut prea dur acel 0-4 de pe tabelă, și s-a aruncat cu forță de gheizer peste careul francez, răsplătindu-și uluitorii suporterii prin golul lui Sigthorsson, din min.53: 4-1. La acest scor, nesupușii islandezi, trebuiau să primească un penalty, pentru un henț comis în careul gazdelor, însă fluierașul olandez Kuipers s-a temut, probabil, de un scenariu SF. Les Bleus se gândesc însă și la titlul de golgeter, la care, în pauză, era abonat Griesmann (4 goluri), dar mai visau și Payet și Girou, ultimul reușind al doilea gol (min. 59) în acest meci, atingând și el cota 4!… Numai că Islanda este și o echipă de spectacol, cu o forță morală fantastică, nevrând să îngenuncheze fără replică. Așa că a marcat și al doilea gol (Bjamosson-84’) și a mai ratat alte două ocazii mari, mari.
…Ultimul sfert de finală a însemnat meciul cu cele mai multe goluri de la acest Euro 2016: 5-2 (4-0)! Un record de ;șapte goluri egalat, la un turneu final european, după acel meci de la Euro 2000, Olanda-Iugoslavia 6-1!

…În noaptea aceasta, fără zâne, s-a sfârșit un fabulos basm al fotbalului modern, povestit de această Echipă încântătoare, pilduitoare, atât de iubită, acum, de lumea-ntreagă, Islanda… Mulțumim, Islanda!

… Rămâne cealaltă echipă de basm a acestui turneu final, Țara Galilor, să ducă povestea mai departe. Miercuri, în semifinala cu Portugalia. În duelul Bale-Ronaldo, stelele de la Real Madrid, țin, declarat, cu galezii, căci Bale s-a dovedit un superstar care a pus umărul la greu, a tras la galeră, spre deosebire de Ronaldo cel îngâmfat și leneș…
…Cealaltă semifinală, Germania-Franța, joi. Merg pe forța panzerelor (fie și fără Gomez și Khedira, accidentați!), în pofida galopului ofensiv de azi al francezilor, care, a nu se uita, au încasat două goluri de la islandezi și au scăpat de alte două, și de pedepsirea cu un penalty!

…Acum 22 de ani, pe 3 iulie, la Los Angeles, la ora asta era mare chef și galeria cânta în delir, la Arcadia: “Noi de aicea nu plercăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga Cupa cea frumoasă!”…România învinsese uluitor, cu 3-2 (2-1), Argentina, prin golurile lui Ilie Dumitrescu (11’, 18’), Hagi (58’), respectiv Batistuta (15’, din penalty) și Balbo-75’! În “optimile” lui World Cup ‘94!…O tempora!…
… Istoria fotbalului este plină de povești adevărate!

Jurnal American (10) GICĂ HAGI ȘI CRISTINA NEAGU…

…Întâmplător sau nu, am văzut, în America, două dintre evoluțiile de poveste ale Sportului Românesc!

…Acreditat ca ziarist la Mondialul American, World Cup ‘94, scriind pentru gazeta mea de limbă română de la New York, “Lumea Noastră-Lumea Sporturilor”, și transmițând corespondențe pentru BBC!… Vara californiană a fost Capodopera Fotbalului Românesc, la nivel de Națională! Victorii împotriva Columbiei și Argentinei lui Maradona (aflat la Masa presei, dovedit drogat!), împotriva gazdelor, un joc încântător (excepție-episodul Silverdome Detroit, 1-4 cu Elveția!), care i-a făcut pe mai marii fotbalului mondial să declare, cu Pele în frunte, că Naționala de fotbal a României, -Generația de aur admirabil condusă din teren de Gică Hagi, iar de pe margine de Anghel Iordănescu- era singura în stare să învingă Brazilia în finală! Numai că până la marea finală, ne-au scos, într-un final-coșmar, vikingii suedezi… După prelungiri, la penalty-uri, cu două lovituri de departajare ratate de Belodedici și Dan Petrescu…

…Telespectator sau…Internet-spectator, la ultimul Mondial de handbal din Danemarca. Fetele noastre au învins incredibil, spectaculos, campioana mondială Brazilia, după care, într-un meci de infarct, au ajuns în semifinală, după prelungiri, în dauna gazdelor, handbalistelor daneze. Numai că, deși mulți vedeau Naționala feminină de handbal a României, condusă superb din teren de super-jucătoarea Cristina Neagu, iar de pe margine cu viziune de norvegianul Tomas, iar repriza secundă a fost una de senzație, Fetele noastre de aur au ratat finala, pe finalul reprizelor de prelungiri, în fața campioanei olimpice Norvegia!…Putem uita ratarea lui Nechita, cu două-trei secunde înainte de a se trece în prelungiri?!… Am urmărit meciul la New York, împreună cu Grigore L.Culian, om de handbal, au chiuit și am plâns în final, plecând bolnavi la lansarea cărții mele “Taximetrist de noapte la New York” pentru care mă aflam în Turnul Babel…

…Ani mulți, m-a urmărit meciul de fotbal cu Suedia!…Încă nu l-am uitat!
…O vreme, nu voi putea uita partida de handbal fete cu Norvegia!

…Nordicii ne-au împiedicat, se vede, și la fotbal și la handbal, să devenim campionii lumii, în două Gale mondiale care au arătat Omenirii două Legende: Gică Hagi și Cristina Neagu!

…S-au spus multe -și se vor mai scrie- și despre “drama suedeză” și despre “tragedia norvegiană”. Pentru mine au fost două felii de viață în care a decis Destinul!
…Nu pot să uit nici acum, după 21 de ani, o mărturisire din declarația lui Gică Hagi, surprinsă pe reportofon, imediat după eliminarea de către suedezi: “În momentul când Dan Petrescu se îndrepta să execute penalty-ul acela pe care l-a ratat, mă gândeam că noi, românii, nu suntem făcuți pentru marile bucurii!”… Fantastică declarație! Existențialism rasat. Cuvinte de meditat profund la ele… Și dacă unii pot pune sub semnul întrebării Înțelepciunea lui Gică Hagi, le pot spune nu doar că declarația Regelui a apărut în cartea mea “Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o!”, ba, vorbele acelea, amintind de Cioran și Țuțea, spuse un Fotbalist, s-au auzit și la BBC!…

…Întâmplător sau nu, am urmărit în America, două Capodopere ale Sportului Românesc jucate sub semnul Destinului!
…Pentru mine, și la World Cup ‘94, și la Mondialul fete 2015, Românii, fotbaliști și handbaliste, au țesut Istorie în filigran de aur!
…Ei sunt pentru mine Campionii Lumii!

BRAZILIA NU S-A PREZENTAT să cumpere „Lalele”…

…”Meciul răniților” sau “finala mică” m-a prins la mare, cu frumoșii mei copii din România, Mircea-Robert și Maria (la Miami, minunata mea nepoțică Genevieve, fata lui Ducu, împlinește, astăzi, 9 luni!). Azi-noapte, am fost fericit, la Casa Scriitorilor, din Neptun, cu livada ei minunată suspendată deasupra mării. Chiar dacă au plecat de mult între ceruri, au fost cu mine, azi noapte, la penultimul bal-mascat al Mondialului brazilian, minunații Fănuș Neagu, Teodor Mazilu, Guță Băieșu (fiul lui, Radu, este cu familia, aici!), Laurențiu Ulici, Marius Tupan, și nea Vanea Chirilă, condeie de elită care au înnobilat prin decenii și fotbalul. Am fost împreună, ca de atâtea ori, fermecați de metafore sfinte și de magia zeilor pământeni, în vacanțe, în acest lăcaș mirific..

…”Meciul răniților” sau “finala mică”, m-a prins la mare, cu frumoșii mei copii din România, Mircea-Robert și Maria. În noapte, la Casa Scriitorilor, din Neptun, cu livada ei minunată suspendată deasupra mării. Chiar dacă au plecat de mult între cerururi, au fost cu mine, azi noapte, la penultimul bal-mascat al Mondialului brazilian, minunații Fănuș Neagu, Teodor Mazilu, Guță Băieșu (fiul lui, Radu, este cu familia aici!), Laurențiu Ulici, Marius Tupan, și nea Vanea Chirilă, condeie de elită care au înnobilat prin decenii fotbalul. Cum ne-am întâlnit de atâtea ori, în vacanțe, în acest lăcaș minunat…

…Doream supremația Europei, adică o victorie a Olandei, însă mă temeam de orgoliul rănit al Braziliei, Pentacampeon, de 5 ori regina lumii, răzvrătirea ei după inimaginabilul, zdrobitorului 1-7 în fața nemților, mai ales că tragicomicul antrenor, bădăranul Scolari, promisese Revanșa față de propriul public și, de ce nu, față de guvernul mafiot ajuns pe pragul prăpastiei. Aiureli!… Mini-Selecao nu s-a prezentat la acest meci al spălării păcatelor, deși a fost în teren, cu terminatorul Thiago Silva cu tot, cu modificări degeaba, într-un lot în care se pot numi fotbaliști de Mondial doar Oscar și David Luiz (pentru faza ofensivă, nu pentru “sweițerul” servit în apărare!). Așa încât, acest nou 0-3, sau 3-0 pentru “allele”, este efectul logic al acelui 1-7. Bine că se termină Mondo-Samba pentru gazed, brazilienii cei trufași și gălăgioși nedansând nici măcar tangolul de altădată..,.

…Olanda cea întinerită, cu perspectivă, s-a distrat, Robben a zburdat, fără plămâni, faultat cât pentru cinci meciuri (a și scos penalty-ul care a mișcat tabela întâia oară, în min. 2, a mai avut unul, neacordat de un algerian care a uitat cu fluierul acasă!), cu alte zece faze în care echipa de maidan, submediocrii sub-sub-mediocrului Scolari au fost făcuți șah-mat (asta înesamnă “Regele moare”, în limba inventatorilor șahului, mi-a zis feciorul meu cel mic, Mircea-Robert!). Din nefericire pentru “lalelele” reînflorite ale lui Van Gaal (care a demonstrat că nu poate fi…Haal, după zbârca dată în semifinala cu Argentina!), numai două au fixat scorul final, de neprezentare, de dispariție pentru regina de altădată a fotbalului mondial, Brazilia! Păcat, mediocritatea și tupeul gazdelor trebuiau pedepsite cu același 1-7!…

…Oricum, și așa, Selecao a primit 10 (zece) goluri în ultimele două meciuri, cele de Adio ale unei reprezentative care a trișat fotbalul. Și marea Brazilia a stabilit recordul celei mai slabe defensive din acest campionat: 19 (nouăsprezece) goluri încasate pe bandă rulantă! Ceea ce n-a mai izbuitit (!) nicio altă țară organizatoare a Mondialului!

…Am urmărit, la mare, finala mică, la Casa Scriitorilor, cu doi internaționali români (nu le dau numele, erau într-o mică vacanță de două zile, iar generația mea de gazetari respectă viața intimă a fotbaliștilor!), unul ajuns, mai nou, la Chiajna, altul la Brașov. Unul dintre ei a avut o idee excelentă: “Acum, dacă vrea să-și refacă fotbalul, Brazilia trebuie să legitimize jucători și antrenori din Europa!”… Completare la idea mea (afirmată, pe acest blog, la începutul Mondialului) că, oricine ar câștiga al 20-lea turneu final, tot Europa va triumfa. Pentru că absolut toate reprezentativele din mult lăudata America de Sud (și de Nord, și Centrală!) și-au pregătit talentele în campionatele puternice ale Europei. Brazilia, cu nu mai puțin de 18 (optsprezece) jucători “europeni” în lotul de 23 prezentat la acest Mondo-Samba, iar Argentina nu mai puțin de 19 (nouăsprezece)…

…După această penibilă demonstrație de neputință, de non-valoare, cu două înfrângeri umilitoare ce pun în umbră o Istorie de aur a fotbalului brazilian, măscăriciul de Scolari, “Șapte ochi între cărți”, cum ar fi spus, inegalabil, mucalitul Valentin Stănescu) vine și susține, azi-noapte, după 0-3 (0-2) cu Olanda, consecuție la 1-7 (0-5) cu Germania: “Sunt mulțumit de rezultate”!?! Omul acesta ori a fost mușcat de musca țețe, ori e cinstit până la obsesie și recunoaște că, față de mizerabila reprezentativă selecționată de el, ajungerea în semifinale și “finala mică” reprezintă un mare Succes! Este dramatic, însă, ce ne-au oferit la acest Mondial recordmenii turneului final, cu 5 titluri în cont. Mai mai mult decît o rușine, un cataclism. Amin, Selecao!…

…Unul dintre cei doi internaționali, colegi al Mondialului nostru de-acasă, din fața micului ecran, azi-noapte la Casa Scriitorilor din Neptun, care nu mai fac parte dintre “tricolorii” de astăzi ai fotbalului nostru, a făcut o remarcă interesantă: “Cum a jucat Brazilia la acest Mondial, cred că o bătea și selecționata lui Pițurcă!”… Și, uite așa, îmi amintesc că, dacă, acum 20 de ani, n-am fi avut ghinion sau nu ne-am fi pierdut mintea-limpede, dacă am fi schimbat și noi portarul înainte de seria penalty-urilor (cum a făcut Van Gaal la “sfertul” împotriva revelației Costa Rica!), am fi trecut de Suedia și am fi jucat în semifinale cu o Brazilia ce avea să cucerească al 5-lea titlu mondial. La Centrul de presă de la San Francisco, după acel meci pierdut dramatic de noi, Pele declara: “Numai România putea încurca Brazilia”!… Sunt convins, și astăzi ,că „Generația de aur” a lui Hagi ar fi învins Brazilia cea mare de la Wold Cup ‘94!

…În noaptea aceasta, ultimul bal, meci de Carnaval: Germania-Argentina! Visez întâia victorie a unei echipe europene la un Mondial disputat în America de Sud. Dar am ceva emoții, Messi, minunea de jucător-spectacol, dansează, doar, întâia dată, într-o finală mondială! Oricine ar câștiga însă (Hai Germania!), tot triumful Europei va fi!

,De ce „Diavolii roșii” n-au ajuns Sfinți, iar „Lalelele” înfrumusețează semifinalele…

…Belgia -sau “Diavolii roșii” cum i se mai spune echipei- a venit la acest Mondo-Samba cu mari ambiții, alimentate de un marș triumfal în preliminariile europene, într-o grupă tare cu Serbia și Croația. A urmat, apoi, sprintul din Grupa H a Mondialului brazilian, cu victorii în toate cele trei dispute (2-1 cu Algeria; 1-0 cu Rusia; 1-0 în ultimul joc, în fața Coreei de Sud) și, în special, superba evoluție din “optimile” cu SUA (2-1, după prelungirile de 120 de minute). Ca multă lume bună să creadă că tânăra și plina de nestemate trupă a lui fostului atacant, antrenorul de azi Vilmots va da „lovitura”. Chiar în “sfertul” cu Argentina! Numai că “Diavolii roșii” n-au putut deveni Sfinți, încât să urce în premieră în careul de ași al fotbalului mondial, deși Argentina n-a impresionat până acum în mod deosebit…

…Belgia avea de depășit un complex al tradiției în fața “pumelor” conduse, acum, de extraterestrul Messi. Patru dueluri, unul singur câștigat, la Mondialul din ‘82, cu 1-0! În rest, trei eșecuri în fața sud-americanilor, unul cu 0-2 (două goluri Maradona!) la Mundialul mexican din vara lui ‘86, câștigat de argentinieni. Astăzi, la Brasil, pe stadionul cu nume de Legendă (Garrincha), Belgia se afla în fața revanșei cu Destinul. Numai că n-a mai fost echipa din cele patru meciuri ale acestui turneu final…

…Timorată, cu subconștientul greu de gloria adversarului, de mirosul semifinalelor care ar fi fost istorice pentru Belgia. O altitudine prea mare pentru tânăra reprezentativă din Benelux! Atât de mare, încât “11”-le lui Wilmots a intrat în teren cu frâna de mână trasă și, parcă, legată la ochi. Când și-a dat seama că a început meciul vieții, era 1-0 pentru “pume”: Angel di Maria (omul care a tranșat și meciul din “optimi”, cu Elveția!) a centrat, mingea a fost deviată involuntar de apărătorul european cu nr. 5 (Vertonghen, de la Tottenham), a ajuns la Higuain, nemarcat la 15 metri, un cross cu sete al lui Gonzalo de la Napoli, spre stâlpul porții din dreapta goalkeeperului, și… 1-0! Era minutul 8! Ieri, Germania marca singurul gol în bătălia cu francezii în min.13!…

…A fost ultimul gol și al primei dispute din ultima zi a “sferturilor”. Pentru că nici argentinienii nu s-au mai omorât cu firea, nici Messi nu s-a aflat într-o zi deosebită, iar “motorul” băieților din Buenos Aires, Angel din Maria, s-a autoaccidentat, în min. 33, și a părăsit arena. De cealaltă parte, belgienii n-aveau busolă, timonierul lor, Hazard, a făcut figurație, iar șuturile tot întârziau. Până la urmă, raportul șuturilor pe poartă a fost de numai 7-4, în contul sud-americanilor, care au avut și posesia balonului de partea lor: 51%-49% !

…Echipa lui Sabella a calculat perfect poziția belgienilor în spațiul de joc și a aruncat năvod abil de pase și pressing la mijloc, anulând în fașă contraatacurile ucigătoare ale unei echipe care expediase până astăzi cele mai multe șuturi spre buturile adverse. Așa că, într-un meci neașteptat de slab, lent, în care favoriții au mai avut două ocazii bune (Angel di Maria-min.28 Messi-min. 39), “diavolii roșii” s-au agitat ca într-un cazan cu smoală, de unde au scos capul, anemic, o dată, în min. 36, la ”bomba” lui DeBruyne (de la Bayern Minchen), întâiul șut pe poarta sud-americană, parat de Romero, portarul din Principatul european, de la Monaco, și apoi în min. 42, când “englezul” Minallas (Everton) a trimis un “cap” la o palmă de buturi. Și a mai fost “transversala” ștearsă de Higuain, în min. 55, ca o rază de soare într-un joc cenușiu. Mult așteptatul ultim sfert de oră, în care begienii și-au sufocat adversarii la acest Mondial XX, n-a fost decât un zbucium ceva mai accelerat al europenilor, dar fără o “minte limpede” și șuturi la țintă, cu energica rezervă Lukaku greșit jucat ca vârf, el nedând în minge, fiind gata-gata să-i ajute argentinanul Garray (de la Benfica) la doi pași de a înscrie al 6-lea gol al turneului final!

…Pe contraatac, în min. 94, Messi a fost blocat incredibil, în 14 metri, de “coșmarul” lui din campionatul spaniol, portarul Courtois, de la Atletico Madrid, pe care nu l-a învins în ultimele lor șase dueluri. Important este, însă, că remarcabilul Courtois a fost îngenungheat de “pume”, rămase, acolo, sus, între “Sfinții” fotbalului mondial, careul de ași care se va bate pentru podium. Unde n-au putut urca “Diavolii roșii”, oricât de tineri și de talentați sunt ei…

… Pentru ultimele meciuri, au rămas în cursă nume grele (în ordinea câștigării vizei pentru semifinale), anticipate de mai toată lumea: Germania, Brazilia, Argentina și… La ora când vreau să postez acest material, este pauză în ultimul “sfert”, la Salvador, și e un scor-“bombă”: Olanda-Costa Rica 0-0!!!!!! „Olandezii zburători” au luat cu asalt careu costarican, s-a jucat la o singură poartă, dar între buturile echipei-surpriză se află un Superman, Navas (de la Lervante), absolut uluitor în 5 (cinci) situații când s-a trezit singur în fața artileriei grele a baravilor. Și, culmea, în min. 33, Van Persie a salvat echipa lui de un gol, ceea ce ar fi avut efectul unei bombe atomice. Mai sunt, însă, 45 de minute…

… A patra semifinalistă, aflată, la 2 noaptea sau duminică spre dansul zorilor, ora Bucureștiului, este Olanda! Așteptată la Festin de la începutul turneului și, în special, după acel incredibil 5-1 (!!!!!) cu Spania. Numai că, în ultimul meci din sferturi, „Portocala mecanică” s-a chinuit ca niciodată până acum, cu Destinul și cu revelația acestei ediții a Mondialului, uluitoarea reprezentativă Costa Rica! Olanda, cu un antrenor de antologie, s-a calificat, abia la panalty-uri, după 120 de minute de joc, după un incredibil 0-0, într-meci de infarct și de extaz!

…La seria loviturilor de departajare, Olanda s-a impus cu 4-3 (au transformat: van Persie, Robben, Sneijder, și Kuyt, pentru costaricani au punctat Borges, Gonzales și Bolanos, ratând, în schimb, Ruiz și Umana). Putem spune că „loteria penaltyurilor” a fost câștigată de marele antrenor olandez Louis van Gaal, cel care, în ultimele secunde din minutul 120, l-a scos din poartă pe titularul Cillessen (care a respins miraculos, în min. 116, unicul șut pe poartă al outsiderilor!) și l-a înlocuit cu Tim Krul (Newcastle), care nu a jucat un minut la acest Mondial, dar avea să apere două penaltyuri de departajare, calificând Naționala dintre lalele în semifinala cu Argentina, de miercuri 9 iulie, la Sao Paulo. Luois van Gaal (63 de ani) a mutat pe tabela Destinului, decisiv, ca un șahist ultraversat. Părea o statuie pe bancă, sub trecerea timpului ce ardea. O statuie care a gândit, însă, genial cel mai greu (pentru el) „Final de partidă”, cum sună superba piesă, din teatrul absurdului, a lui Beckett!… Acum, merită să i se ridice Statuie în Olanda, după acest meci al absurdului! Înainte să preia pe Manchester United…

…Meciul acesta -ultimul din sferturi- a fost absolut halucinant, cu un asediu permanent al olandezilor, însă cu un portar, Navas, senzațional, el făcând pur și simplu minuni, s-a mai opus și bara de TREI ori în calea europenilor, și un car de ghinion pentru batavi, ca, pe rarele contraatacuri, costaricanii să solicite de două ori penalty, la incursiunile lui Campbell (min.50) și Urena (min. 116).

…Olanda s-a calificat pe merit, însă Costa Rica a scris o pagină memorabilă la această ediție. Frumoasa echipă, antrenată de columbianul Pinto, a învins două campioane mondiale (Uruguay și Italia, în grupe), a trimis acasă și o a treia (0-0, cu Anglia) și o fostă campioană europeană, Grecia, pe care a eliminat-o în „optimi”, la penalty-uri, cu 5-3, după 1-1, în cele 120 de minute de joc! Costa Rica, cântecul de viață al celor mici la Mondo-Samba…

…Marți și miercuri, la Belo Horizonte și Sao Paulo, semifinalele: Brazilia-Germania și Olanda-Argentina. Duelul dintre America de Sud și Europa se află în echilibru perfect! Deocamdată…

“Diavolii roșii” și Yankeii au făcut din fotbal o Simfonie a Vieții

…S-au terminat “optimile”, în plină noapte bucureșteană, cu un meci parcă de pe altă planetă: Belgia-SUA 2-1, în prelungiri, după 0-0, la capătul clasicelor 90 de minute! Un duel nebun, nebun, cu cele mai multe ocazii din acest turneu final, cu un ritm sufocant, la finale celor 120 de minute de luptă epuizantă, cu un portar american (Tim Howard) absolut fantastic, de parcă urmăream un film de la Hollywood cu Superman, având nu mai puțin de 16 parade salvatoare (record în istoria Cupei Mondiale!?!), cu incredibile (astăzi!) scene de fair-play, în care antrenorii Wilmots (54 de ani) și Klinsmann (49 de ani) discutau îmbrățișați, prietenește, în min. 80, la 0-0, când tensiunea stăpânea arena din Salvador, cu un jucător american ajutând un adversar să se ridice, în preajma careului asediat de “diavolii roșii”, ca, în replică, un belgian să-și ceară scuze pentru o minge șutată în fața lui Jones, cu cei doi coaches înlocuind inspirat, când timpul ardea, trimițându-i pe Lukaku și, respectiv, junele Green, cu incredibila renaștere americană, la 0-2, lipsind atât de puțin să se ajungă la penalty-urile departajării!…

…Un asemenea meci, de calificare, nu pare din lumea fotbalului actual!… Cel cu durități, ritm scăzut, golănii, răutate, joc tern, de uzură, la mica ciupeală, cu puține faze de poartă! Nu, în noaptea aceasta, Belgia și SUA au fost magnifice, înnobilând Fotbalul, chiar în Țara Fotbalului-Spectacol, într-o Simfonie, ca o nemuritoare Odă a Bucuriei, raritate în lumea sportului de astăzi în care ochiul-dracului, banul, a sacrificat principii, norme, sensul uman al întrecerii din arenă!

…Belgia merge mai departe, meritat, pentru că a dominat jocul și a avut un car de ocazii (raportul șuturilor: 38-14, dintre care 27-9 pe spațiul porții; cornere: 19-4!!!), în timpul clasic și în prelungiri, până a făcut 2-0. Golurile au fost opera lui DeBruyne-min.93, la faza creată de abia introdusul Lukaku, “tancul” de 21 de ani de la Everton (unde e coechipier cu uluitorul Tim Howard!), cel care a făcut ravagii în defensiva americană, punctând și el în min. 105! În acel minut, cu un sfert de oră înaintea acordului final, la acel scor, 2-0, liniștitor pentru cei mai mulți, imposibil pentru majoritatea tele-spectatorilor și oamenilor de fotbal, zarurile păreau aruncate. Yankeii ar fi trebuit să fie la pământ, numai că băieții din Țara Unchiului Sam au renăscut, absolut miraculos, inegalabilul spirit american și totul a devenit un scenariu SF, poveste adevărată! Reprezentativa antrenată de Klinsmann și-a revenit, de parcă ar fi fost alimentată cu apa vieții sau cu jăratecul din basmele copilăriei, meciul a luat foc, yankeii au marcat, în min. 107, prin Julian Green (19 ani, de la Bayern!), ca peste două minute Jones să rateze la “mustață” o halucinantă egalare! În noaptea aceasta n-a fost un meci de fotbal, a fost o minunată Poveste despre Viață, la cel mai frumos Mondial, care nu voiam să se mai termine. Un story despre Frumosul uman!

…Superba echipă a ”Diavolilor roșii” merge în “sferturi”, însă naționala SUA este și ea câștigătoarea Premiului neacordat (ce păcat!) “Cel mai frumos meci”!… În “sferturi”, atât de tânăra și valoroasa reprezentativă a Belgiei, ultima echipă europeană calificată (după Olanda, Franța și Germania), va duela, sâmbătă, tot la Salvador, cu Argentina, calificată și ea după prelungiri.

…“Pumele” lui Messi erau, însă, gata-gata să se sinucidă între Cantoanele unei Elveții fermecătoare prin tinerețea ei și noul star Shaqiri. Argentinienii au dominat, dar n-au strălucit, ba, după golul lui Di Maria, în min. 108 (la pasa excelentă a lui Messi-unica lui fază de maestru, ieri!), au avut noroc cât Oceanul Atlantic, în min. 119, penultimul, când BARA s-a opus loteriei penalty-urilor, la șutul lui Dzemaili! Deși eliminată, aplauze și speranțe în trupa atât de tânără și talentată din Țara Cantoanelor, antrenată de un expert în materie, germanul Ottmar Hitzfeld (care, după meci, și-a anunțat retragerea de la Naționala helvetă!).

…Și au rămas doar opt visători la Coroana Lumii, care se vor înfrunta astfel: Franța-Germania, Brazilia-Columbia (vineri 4 iulie, orele 19, respectiv 23, ora Bucureștiului); Argentina-Belgia, Olanda-Costa Rica (sâmbătă 5 iulie, orele 19 și 23). Altfel spus, 4 echipe europene, 3 sud-americane și marea surpriză, Costa Rica, din America Centrală! Pe cine mizați?!…
…Eu visez întâia victorie finală Europeană la un Mondial disputat în America (de Sud și de Nord). Visez, după această partidă de Legendă…

Cu Tudor Gheorghe, la Mondial!

…”Au înnebunit salcâmii Și tu vrei să fiu cuminte?”, așa se încheie acel cântec rar, al unui menestrel de excepție cum este Tudor Gheorghe. Astăzi, în sâmbăta fără cutremure, dar nu tocmai normală a Mondialului, m-am trezit fredonând melodia Artistului nostru de Legendă. Căci a fost încă o zi nebună la Mondo-Samba, chiar dacă „bombele” au fost dezamorsate în ultimele clipe ale unor partide ce se anunțau cuminți…

…Argentina, una dintre favoritele la podium, n-a reușit să înscrie timp de 90 de minute în poarta modeștilor iranieni! Noroc cu ratările piticilor asiatici și cu minutele de prelungiri! În primul dintre ele, Messi, cine altcineva, a marcat un gol de senzație și trupa cam obosită a lui Sabella a trecut de grupe. Messi, „Funcționarul destinului”, cum sună premiera lui Horia Gârbea de la „Nottara”, de unde tocmai am venit… După două victorii la „mustață”, cu echipe din lumea a doua (dacă nu a treia!) a fotbalului: 2-1 cu debutanta Bosnia, și cea de azi, la Belo Horizonte, un 1-0 tare chinuit cu Iran (care pornise promițător: 0-0, cu Nigeria, campioana en titre a Africii)! Cu șutul care a salvat Argentina, Messi a ajuns la cota 40 de goluri marcate pentru națională, depășindu-l pe Maradona! Numai că Lionel și ai lui au avut și ceva baftă, căci, chiar dacă posesia a fost zdrobitoare în favoarea favoriților (70%-30%), iranienii au ratat din naivitate două ocazii cât Oceanul, iar fluierașul nu le acordat un penalty regulamentar! Deloc întâmplător, raportul șuturilor pe poartă a fost de numai 5-3 pentru sud-americani (sursă: site-ul FIFA!)!… Sincer să fiu, la ora actuală, nu cred într-un zbor lung al băieților din Țara Tangoului. La Mondialul-Samba, se joacă în pași de dans mult mai îndrăcit…

… Una dintre marile favorite, după prima rundă de meciuri din grupe, Germania (4-0 cu Portugalia!), a cam dezamăgit și ea, și a avut noroc, în această sâmbătă, după ce i-au șuierat bombele fumigene pe la ureche! Nemții au deschis scorul în disputa cu Ghana (Goetze-51’), dar s-au văzut rapid egalați (Andre Ayew-54’) și chiar conduși, în 63’, când Asamoah Gyam a aruncat grenade în poarta panzerelor năucite: 2-1 pentru africani, care au trecut de două ori pe lângă lovitura decisivă. Trupa -neașteptat de lentă- a lui Low a egalat până la urmă, în 71’, prin abia introdusul Klose, veteranul reușind al 15-lea gol la Mondiale și egalându-l, astfel, pe Ronaldo, brazilianul, nu portughezul! Raidurile rapidelor și vânjoaselor „pantere” africane au făcut ravagii printre panzerele cam fără motorină, dar graba lor a stricat treaba, anulând una dintre marile surprize… La Fortaleza, Germania n-a mai avut cunoscuta sa forță de atac (doar 4 șuturi pe poarta adversă, africanii-8!), n-a mai impresionat, dimpotrivă, și-a arătat destule limite! Până la urmă a avut șansă în această zi în care „g” a fost mai bun decât „G”!

…În ultimul meci al Zilei a X-a, în Brazilia, primul din a 11-a Zi de Mondial în România, când zorile se pregătesc să bată la porțile Bucureștiului, se termină Nigeria-Bosnia 1-0 (1-0). Unicul gol a fost greșit validat, după un fault în atac nesacționat, în min. 29, marcatorul fiind Odemwingle, de la Stocke City. O primă repriză cu mult… cântec, bosniacii marcând un gol valabil, la 0-0, numai că au refuzat evidența paparuda cu fluier și împingătorul de vagoane folosind un fanion cusut cu incompetență crasă care veneau de la Antipozi, din Noua Zeelandă, unde, se pare, fotbalul este o ecuație cu prea multe necunoscute. Campioana Africii a avut o perioadă de dominare sufocantă, demonstrație de forță și explozie ofensivă, însă a tremurat la ultima fază, când mult prea izolatul și lentul vârf bosniac Dzeko (de la Manchester City) a ochit bara. Până atunci, însă, europenii au înotat în mediocritate și, cu O (zero) puncte din două jocuri, își fac bagajele pentru casă. Au fost și ei, bosniacii, la un Mondial, pentru întâia oară! În timp ce noi tot stăm în fața TV-ului de 16 ani…

…Este un Mondial nebun, nebun, în care salcâmii lui Tudor Gheorghe sunt echipele mici. Și nu mai cutezi să pariezi pe termen lung pe vreo echipă! Olanda a plecat ca din pușcă, 5-1, cu Spania, dar s-a chinuit cu frumoșii și neexperimentații „canguri”, învingând greu, cu 3-2, după ce s-a pomenit condusă pe tabelă!… În noaptea asta, Germania, dezlănțuită la debut, cu lusitanii, abia a reușit un 2-2 cu ghanezii… Să fie de vină numai tinerețea acestor două reprezentative?!… Brazilia n-a obținut nici ea, în etapa a II-a, decât 0-0 cu Mexic, Argentina s-a chinuit, azi, cu iranienii, Italia, lăudată după triumful (2-1) cu Anglia, s-a făcut de basme pentru oameni mari cu mai modesta Costa Rica… După ce Uruguay, în careul mondial de ași acum 4 ani, s-a acoperit de rușine la debut (1-3), cu aceiași nemaipomeniți costaricani, ca în runda următoare să-și revină și să trimită Anglia acasă!… Dintre marile puteri, foste campioane mondiale, numai Franța a legat două victorii la pas (3-0 cu Honduras și 5-2 cu Elveția). Dar, parcă mi-e frică să o văd în lupta pentru titlu, să mai fiu cu… minte! După atâtea fluctuații, vârtej de rezultate nebune, nebune, mă aștept, totuși, să se trezească unul dintre titanii adormiți, parcă, de mirosul salcâmilor înfloriți în Țara Sambei, Cafelei și a Fotbalului-Spectacol…

…Speriată, parcă, de salcâmii înfloriți la acest Mondo-Samba, FIFA încearcă, se pare, presiuni asupra „rebelilor”! După victoria-bombă a frumoasei Costa Rica (și) în dauna Italiei, forul mondial a chemat pentru testul antidoping 7 (șapte) jucători din America Centrală, și nu doi, cum s-a obișnuit până acum! Nu șapte jucători chemați și de la italieni, ceea ce Maradona a numit discriminare, intimidare. Au înnebunit salcâmii și noi vrem ca mister Blatter-bla-bla-bla să fie cuminte și cu minte?!”

Argentina nu mai vine, Brazilia rămâne un vis pentru 2014!

…În ultima săptămână, microbiștii din România n-au vorbit decât despre Argentina și Brazilia. Deși și-a pus antrenor de patru zile, echipa lui Messi nu mai vine pentru inaugurarea frumoasei „Național Arena”, ce fusese programată la 10 august. Chiar dacă Messi a dovedit că este nu doar un fotbalist de geniu, ci și un adevărat gentleman. Deși are un program ultraîncărcat, deși Barcelona trage de el să nu mai răspundă solicitărilor naționalei sale (!), Messi a cerut diriguitorilor fotbalului argentinian să-și respecte blazonul, cuvântul, dacă au promis românilor amicalul din 10 august! O palmă dată de Lionel Messi nu doar federalilor săi, ci și lui Mircea Sandu și Mutu. Căci, vă reamintiți, la începutul lui iunie 2011, Naționala României a efectuat un turneu de două amicale peste Ocean, întâlnind Brazilia (0-1) și Paraguay (0-2). Se știe că, atunci, Mircea Sandu a acceptat nazurile lui Mutu, Săpunaru, Raț și ale chefliului Tamaș, care au cerut să plece în vacanță, pe ei (anunțați ca titulari!) deranjându-i un meci cu Brazilia, pe care și-l dorește orice fotbalist adevărat din lume!?! Ba, selecționata noastră peticită a plecat și fără antrenor, Nașul acceptând iresponsabil demisia lui Răzvan Lucescu (el propusese turneul și avea un contract cu FRF!), înainte de decolarea spre America de Sud. Uitând atât de repede de lipsa sa de fair-play, mai-marele nostru federal stigmatizează, acum, Federația din Argentina (total dezamăgitoare!), căreia, în fond, îi arătase cum se poate fenta un genleman-agrement. Ceea ce ție nu-ți place, altuia nu face, Nașule!

***

…Sâmbătă noapte (la București), am mers cu visul în Brazilia. Gata, acum, ne știm adversarii care ne stau în cale pentru Mondialul brazilian din 2014! Sau ei ne știu pe noi?!… Rotofeiul Ronaldo și copilul-teribil Grosan ne-au hărăzit o grupă nici prea-prea, nici foarte-foarte… Pițurcă a visat toate nopțile dinaintea tragerii la sorți „adversari foarte ușori”. Probabil că își închipuia o Grupă G (Grecia, Slovenia, Bosnia, Lituania, Letonia, Liechtenstein) sau chiar una E (Norvegia, Slovenia, Elveția, Albania, Cipru, Islanda). Norocul ăsta (dacă n-o fi ghinion!) l-au avut lituanienii și albanezii, ajunși acolo din urna a 4-a, unde am coborât și noi răsunător! Acum, cuvintele nu mai au sens, regretele nu mai fac doi bani, iluziile-s terminate… Figurăm în Grupa D, cu Olanda, Turcia, Ungaria, Estonia și Andorra!

…Selecționerul Pițurcă susține că nu-i o grupă deloc ușoară, dar avem șanse să ne batem pentru locul 2, cu turcii și ungurii, lungi prilejuri de vorbe și de ipoteze de-a lungul istoriei noastre… Mircea Sandu susține și el ideea, îmbrăcând-o în alte cuvinte: „E o grupă echilibrată. Olanda e favorită, iar noi ne batem cu Turcia și Olanda pentru locul 2″. Deci, acesta ne este visul: locul 2! Barajul! Nu ne-a ajuns drama cu barajul sloven, din 2001, mai vrem unul… Nu putem cuteza, dacă tot visăm, să mai batem o dată Olanda, ca în preliminariile pentru Euro 2008, acel 1-0, de la Constanța (cu golul lui Goe, nu mai contează că a fost cum a fost, a rămas în istorie ca o Victorie!)?! Ne mulțumim tot cu acest loc 2, ca un perfect alibi pentru cei șovăielnici, ne-am furat singuri căciula și în turnirul eliminatoriu pentru Mondialul sud-african?! Acum, se vede, refuzăm permanent să visăm cu ochii deschiși mai mult decât un loc 2, un riscant baraj! Ceea ce ne garantează că vom izbuti din nou puțin. De unde și concluzia mea: nu mi-e teamă de Olanda și Turcia (ultima în vizibil progres!), nici de aroganții unguri care ne și privesc de sus, vai de ei, după tragerea la sorți. Firește nici de Andorra (superb prilej de turism pentru suporteri!). Nu, nici Estonia nu poate fi buturuga mică. Adversarul nostru cel mai dificil este…România! Cu filozofia ei păguboasă, la mica ciupeală, în viață și în fotbal. Nu ne propunem locul 1, de parcă n-ar fi vorba despre fotbal și n-am avea exemple. Am amintit de grupa pentru Euro 2008, câștigată de selecționata tricoloră (pregătită și atunci de Pițurcă) în dauna „lalelelor”. Mai este și răsunătoarea calificare de la Euro ’84, când Naționala română (pregătită de Mircea Lucescu!) a câștigat o grupă cu Italia (proaspăt campioană mondială, pe atunci! 0-0, la Florența, în 4 decembrie ’82, 1-0, la București, în 16 aprilie ’83), Cehoslovacia și Suedia!

…Se spune că norocul îi ajută pe cei cutezători. Nu pe trișori, pe cei care umblă cu jumătăți de măsură. Dacă vrem să mergem, după 16 ani, la un Mondial, trebuie să ne schimbăm în primul rând mentalitatea la nivel național! De la conducerea Federației, a Ligii, a cluburilor, a selecționerului, a jucătorilor, a presei, a opiniei publice. Ceea ce pare infinit mai greu decât a bate, din nou, Olanda, Turcia și Ungaria, nu mai vorbesc de Estonia și trupa de decor andorrez.

…Putem, oare, măcar acum, uita de păgubosul loc 2, o Fata Morgana pentru fotbalul românesc (și nu numai el)?! Cum nici calificarea la Euro 2012 nu și-a jucat ultimul zar, poate facem acum primul pas. Privind mai sus de păgubosul loc 2!

*O variantă a acestui material a apărut pe blogul Sportvox.ro

Mondialul African. Maradona, umilit de copilul de mingi!

…A plecat acasă și mult-lăudata Argentina! Cu coada între picioare, în genunchi, în umilință dureroasă, când tocmai râdea superior de drama brazilienilor. Ca o simplă adunătură de vedete, staruri obosite, nababi încrezuți, dându-se mari cu cei mici, ba ajutați și de arbitri (vezi primul gol cu Mexic!), figuranți lamentabili de cum au dat de primul adversar serios.

…Ieri, am rămas fără Samba, astăzi fără Tango. Panzerele lui Low au călcat, rapid și nemilos, sub șenilele lor și corabia fără cârmaci a lui Maradona (care rămâne doar un fost jucător de Legendă!). Pumele au dispărut prematur, mai exact după numai trei minute, când a marcat Thomas Muller, cel pe care zurbagiul de la conducerea sud-americanilor l-a făcut, ieri, la conferința de presă, un „copil de mingi”, refuzând să stea lângă el, la discuții, conform protocolului, una dintre revelațiile acestui Mondial!?! Că organizatorii s-au făcut de toată rușinea, scoțându-l din sala conferinței de presă pe junele Thomas Muller, așa cum ceruse Maradiona (!!!), este o altă discuție. Cred, însă, că, ieri, la conferința de presă, în noua lui repriză de grandomanie golănească, Maradona a primit „palma lui Dumnezeu”, una grea ca o moarte, căci 0-4 înseamnă un Dezastru! După care cel mai demn este să-ți prezinți demisia… Cel de Sus l-a tot ajutat, cu hențul acela de la Mundialul mexican ’86, cu readucerea la viață din ceața letală a drogurilor, cu numirea la cârma naționalei argentiniene. Maradona n-a învățat nimic din lecția vieții, bătându-și joc în continuare, și la acest Mondial, de ziariști și adversari, ieri atingând o culme a mârlăniei. Care a fost taxată de Viață așa cum se cuvenea!

…Am așteptat spectacolul de la Argentina și ni l-a oferit, impecabil, Germania! După acel 4-1 de senzație, cu Anglia, acum 4-0 (patru la zero!?!) cu Argentina!!! Scor-cutremur, fără vreo umbră de arbitraj, cum s-a întâmplat cu britanicii. Nemții au arătat a super-echipă de fotbal modern, total, uneori jucând de parcă ei erau sud-americanii (vezi numai faza ultimelor doua goluri!). Pumele, ca o trupă prea plină de ea la intrarea în arenă, devenită prea nervoasă după ce a fost pusă iute la pamânt și când a înțeles că adversarul este prea tare. Argentina, astăzi, ca și Brazilia ieri, exemplul dezechilibrului psihic, al celor care nu vor să înțeleagă că Echipa nu-i egală nicicum și niciodată cu simpla sumă a unor superstaruri.

…Nu-l plâng pe Maradona. L-am prețuit ca jucător, nu i-am suportat, însă, comportamentul de gang. Nu-mi plac circarii, cabotinii, drogații (logic, nu-mi place nici Mutu!). Eu, cu Pele, Cruyff, Beckenbauer…

…M-am amăgit, ediția trecută, cu Ronaldinho. L-am așteptat, acum, ca pe un magician, ca un Artist inegalabil, pe Messi. Din păcate, și el înseamnă una dintre decepțiile Galei africane. Nu ca Ronaldo (Cristiano), Rooney, Cannavaro, dar tot un fâs până la urmă. Ei sunt victimele datoriei sau (dacă este să căutăm circumstanțe atenuante) ale programului inuman la care-s supuși fotbaliștii de prim-plan. Asta, pentru că tot vorbește Blatter (alt circar!) despre caracterul uman al fotbalului, când mulți cer probele video care să pună capăt jafurilor comandate ale unor arbitri!…

…America de Sud s-a prezentat cu patru echipe la startul „sferturilor”. Europa, doar cu trei. Sud-americanii și-au pierdut artileria grea, Brazilia și Argentina, rămânând, până la ultimul meci al zilei, doar cu Uruguay (după nebunia de meci de azi-noapte!). Europa a trecut cu două echipe în semifinale, Olanda, învingătoarea brazilienilor, și Germania. Așteptăm și Spania în careul de ași. Este doar campioana Europei!… Campioana lumii va fi o echipă europeană!

Mondialul African. Ziua 8, în trenul de Cluj

…Sâmbătă, am lipsit de la Mondial. A trebuit să merg la Cluj, onorat de invitaţia eminentului profesor dr. Mihai Lucan, omul care m-a salvat de două ori din vălul doamnei în negru. O tulburătoare „Ziua Recunoştinţei în Transplant”. Acolo, salvaţi de Profesor şi de minunata lui echipă, dar şi de sublimii donatori de organe, nu doar oficialităţi avide de imagine, ci şi mulţi oameni născuţi, miraculous, a doua oară. Printre ei Gheorghe Guşet, minunatul atlet, şi Victor Socaciu, cantautorul cu neuitata „Căruţă cu flori” şi rinichi noi, de la o fetiţă de 12 ani, plecată dureros de devreme între îngeri. Eu nu eram cu transplant de organe, Profesorul Mihai Lucan mi-a transplantat de două ori Viaţa şi Speranţa, furându-mă din coşmarul acela cumplit numit cancer, fie el şi la prostată… Trăiesc, domnule Profesor, şi mă mai bucur de un Mondial!

…Sâmbătă, în a 8-a zi a Mondialului African, la 7:13 fix, sunt pe peronul 5 al Gării de Nord din Capitală. Acceleratul de Cluj a garat. „Ia Vuvuzela!”, strigă un vânzător ambulant de ziare, fluturând publicaţiile de sport. Le-am cumpărat, pentru drmul lung până la Cluj. Urc în tren. Vagonul 2, locul 14. La fereastră, să mai văd a nu mai ştiu câta oară, Valea Prahovei. Vine încă un băiat cu ziare. Strigă şi el: „Regina mâncată de vulpile Deşertului!”. „Ce regină, dom’ne?!”, tresare un bătrânel avid de ştiri-bombă. „Anglia, nene, 0-0 cu Algeria!”… Lângă mine, pe locul 13, un bărbat trecut de 65, zic. Ars de soare, în pantaloni scurţi. Citeşte cu patimă un ziar generalist. „Serbia distruge Germania!”, încearcă alt puştan să-şi vândă ziarele. „Am şi Integrame, ieftine, doamnelor şi domnilior!”, mai zice. Mondialul este o mare Integramă, deocamdată…

…Am trecut de Câmpina şi acceleraul începe să meargă ca o drezină. Dacă nu ca o căruţă. Facem doi kilometri în vreo 20 de minute. Domnul de lângă mine mă roagă să-l ajut să dea un telefon, să-şi anunţe fratele că va întârzia. E din Australia, din Brisbane, îl cheamă Paul Neacşu, are 70 de ani şi chef de vorbă. Merge la Mediaş, după vreo 15 ani. În oraşul Gaz Metanului, îl va aştepta fratele său din Târnăveni. Îi dau mobilul să-şi sune fratele. „Sper să prind meciul!”, zice. „Meciul cu Ghana”, simte nevoia să se explice. Logic, vrea să vadă Australia. „Cu nemţii ne-am făcut de basme, azi, însă, nu vom pierde!”… Îl întreb dacă-i place acest Mondial. Îi place, poate l-a citit pe Răzvan Lucescu… Şi vuvuzelele alea asurzitoare?!, plusez. „Acum, ce vreţi, să ascultaţi valsul vienez la capătul Africii?!… Dacă au decis ca Bafana, Bafana să organizeze Mondialul, atunci, să-i lăsăm să-şi arate obiceiurile!… Ne vor lipsi curând vuvuzelele astea, o să vedeţi”…Văd că am ajuns la Braşov. Au trecut 4 (patru) ore de când am plecat din Gara de Nord! „166 de kilometrii în 4 ore?!”, întreabă uimit, cu subînţeles bărbatul acesta plin de viaţă care, înainte să emigreze legal, la Antipozi, în ’80, făcând greva foamei, a bătut România în lung şi-n lat ca şofer de camion… Ce să-i răspund, 4 (patru) ore cu trenul până la Braşov, în 2010, pare o poveste din secolul trecut… Îl întreb cum i se pare fotbalul românesc. „Regret că nu-i şi România la Mondialul ăsta!… Sunt echipe mult mai slabe decât România!… Ce minunat a jucat România în America”… Pe Hagi nu-l ştie decât de la televizor! „Eu am plecat din ţară cu imaginea lui Dobrin şi Dumitrache. Ambii, artişti, nu fotbalişti”, mai zice „cangurul”…

…Coboară la Mediaş, cu o oră întârziere. E bucuros că va prinde meciul Australiei… Eu risc să pierd începutul Evenimentului de la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj. „Australia nu pierde azi! Şi Argentina va câştiga titlul!”, mai zice Paul Neacşu, australianul din Brisbane, partenerul meu de şase ore şi jumătate, de la Bucureşti la Mediaş!

…Câmpia Turzii. 16:55. Trebuia să fiu de 14 minute la Cluj. Urcă un grup gălăgios de trei tineri, cu sticle de bere înjumătăţite. „Lăsaţi-mă, bă cu Olanda voastră! N-are sclipici!… Dacă nu era Sneijder, îi încurcau samuraii!”… De la ei aflu scorul. 1-0 pentru tulipani, 6 puncte, şi calificarea asigurată! „Nu ia titlul, domnule!”, mă asigură unul dintre nou-veniţii care merg la Baia Mare!.. Cine ia titlul?… „Brazilia”, spune el. „Italia!, îl contrazice un tovarăş de drum. Italia a pornit mereu greoi, când a bătut Argentina pe traseu n-a mai făcut nimic!”… „Alianţa Barcelona-Real Madrid, bă! Argentina va câştiga! Nu-l înghit pe circarul de Maradona, dar Messi şi Higuain n-au egali!”… Şi România?!, îi zgândăr… „Ce să facem noi, acolo, domnule?! Cred că, la ora asta, ne bate şi Noua Zeelandă. Cu Slovenia, nu mai discutăm! Vă zice Hagi cum e cu slovenii”… „Nu merităm să jucăm la un Mondial!, replică tăcutul de până acum. Aşa ţară, aşa fotbal! Vai de mama noastră! Mai bine emigrez în Slovenia…”…

…Ajung la Cluj cu o ora şi opt minute întârziere. Iau taxiul. Cluj e gol. Prind începutul Evenimentului de la Teatrul Naţional. Este o tulburătoare seară în care se rescrie profilul spiritual contemporan al Românului. Uite că avem şi suflet! Avem şi Oameni printre noi. Oameni care, în durerea pierderii unor fiinţe dragi, acceptă să se nască a doua oară semeni necunoscuţi, cu un rinichi sau doi, un ficat, o inimă. În seara aceasta, profesorul Lucan şi trupa lui minunată îmi apar ca trimişii ai lui Dumnezeu, printre oameni cu credinţă în Cel de Sus. Nu-l înţeleg pe prof. dr. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei, care îl omagianză şi el pe profesorul Mihai Lucan, dar se scuză, pueril, că nu l-a primit încă în Academie pe marele chirurg aclamat în picioare de întreaga sală a Naţionalului clujean, pentru că… „am fost prea puţine locuri” !?!… Geniile nu aşteaptă la rând, locurile, domnule preşedinte!

…La 20:30, mă pregătesc să fug, îapoi spre gara din Cluj. Amicul Viorel Cacoveanu, dramaturg şi comentator sportiv de elită, îmi strecurase un bileţel în timpul Thanksgiving-ului de la Teatrul Naţional. Îl citesc: „Gripe, crize, lefuri, sărăcie, Cutremure, taifunuri şi vulcani, Şi-n fotbal, triplă tragedie, Vuvuzele, Blatter şi Jabulani”… Mondialul nu ne lasă nicăieri… Iau un taxi. Şoferul mă recunoaşte. Ţine cu „U” şi este fericit de promovare. Eu îl întreb, însă, de scorul din meciul Ghana-Australia. „1-1!… Am tras pe dreapta, că tot nu merge treaba, să văd meciul. Cangurii au deschis scorul repede, dar au jucat cu un om în minus mai mult de o oră, fiind eliminat Kewell, nu oricine! De, parcă, nu ajungea penalty-ul din care au egalat africanii!”. Nu-i place Mondialul ăsta. „Dacă nu surzim de la trompetele alea nenorocite, va fi bine!… Altfel, cam săracie….Ce se joacă în afara Europei n-are clasă! Să vedem ce va fi în Brazilia, peste 4 ani!… Cred că va fi o finală Brazilia-Argentina. În care eu ţin cu…Italia sau Spania!”… La Târnăveni, Paul Neacşu, din Brisbane, trebuie să fie fericit…

…Iau trenul de Bucureşti, la 20 de minute de la începerea meciului Camerun-Danemarca. Urc în cuşetă. Pe la Apahida, îÎl sun pe actorul Doru Nica, din Arad, care mănâncă fotbal pe pâine prăjită la micul dejun, lunch şi cină. „Au deschis camerunezii scorul, prin Eto’o. Dar meciul nu-i jucat! Dacă nu te culci, sună-mă pe la 11 şi jumătate, să-ţi spun scorul final…”. Nu-l mai sun, sunt rupt de oboseală, încerc să aţipesc. La Blaj, însă, urcă doi-trei gălăgioşi cred că sunt singuri în tren. „Cu un punct, şi Danemarca şi Camerul pot pleca acasă”, aud, un glas. Înţeleg că a fost egal, nu m-au trezit degeaba…. Furtuna acoperă tărăboiul petrecăreţilor. Trenul de Cluj aleargă spre a 9-a zi a turneului de sub Curcubeul Africii. Aţipesc. Nu visez nimic despre Mondialul African…

*O variantă a acestui material a fost postată şi pe sportvox.ro

Mondialul African. Spania plânge, „spaniolii” fac Spectacol!

…Destule babe din piaţă s-au grăbit să jelească Fotbalul, prematur, pe stradă, ba şi în presă, mai peste tot în lume, de la Est la West, de la Nord la Sud şi invers. Că turneul geografic din continental negru n-are culoare, că nu mai arată nimic, Mondialul acesta fiind o ruşine, doar vuvuzele, jafuri şi reptile pe străzi sau în magazine. Esteţii de circumstanţă voiau totul, perfecţiunea de la început, uitând că primele meciuri din grupe n-au adus mai niciodată, la un Mondial, spectacolul. Nihiliştii acceptau ca-i nevoie, omeneşte, şi de puţină acomodare, poate şi tatonare. După care, artiştii adevăraţi ies la rampă, bucurându-ne că suntem oameni!

…Aşa s-a întâmplat şi acum, cu primele două partide ale turului II din grupe, care au aruncat Africa în lacrimi, după ce „diavolul” Diego Forlan a dat de pământ cu Bafana, Bafana, un 3-0 pentru o noapte de coşmar, şi s-a trezit fascinată, în curcubeu de fotbal, cu un încântător recital argentinian, în faţa ambiţioşilor sud-coreeni. Al 18-lea meci al Galei africane a fermecat, cu artiştii celeşti dezlănţuiţi în nevoia de Spectacol. N-a fost doar o victorie la scor, 4-1 (2-1), a Argentinei, a fost o fascinaţie a fotbalului, declanşată de Messi, creator la toate golurile, inclusiv la cel al nefericitului sud-coreean Ki Sung-Yong, care a deschis scorul marcând în poarta sa. Lio cel de aur a făcut magie la „tripla” lui Hiuguain, prima din acest turneu, la faza de manual de la ultimul participând şi Aguero, ginerele lui Maradona (care avea 21 de meciuri în naţională, nu-l adusese tata-socru!). A fost atâta spectacol, la Johannesburg, în această după-amiază, atâta Frumos, încât cuvintele devin inutile. Spui doar Messi, Higuain, urmaşii lui Maradona, şi te simţi înnobilat, fericit refugiat dintr-un prezent cenuşiu, dacă nu bolnav.

…Culmea ironiei: aseară, ca şi astăzi, Spectacolul l-au adus Diego Forlan, de la Atletico Madrid (unde-i coechipier cu Sergio Aguero!), Messi, luceafărul Barcelonei, şi Gonzalo Higuain, starul de la Real Madrid. Asta, în timp ce Spania e-n lacrimă, după ce „toreadorii” ei n-au trecut de „ceasornicarii” iscusitului Ottmar Hitzfeld! Este o temă de meditație, ca şi frumoasa Alianţă Barca-Real, la naţionala atgentiniană. Acum, însă, nu este timpul meditaţiilor, este ora extazului!

…A început, cu adevărat, Mondialul! Să nu ne autocenzurăm bucuria!