Olimpiada văzută de-Acasă (3). AJUNGE CU IMPOSTURA! LEGENDELE NE PLÂNG, „GROPARII” HĂHĂIE, MINT ȘI DISTRUG ÎN CONTINUARE!

…Mă apasă încă Lacrimile Cristinei Neagu… De azi-noapte a venit și plânsul în cascade de suflet rănit al Cătălinei Ponor!

…Să ai asemenea ZEIȚE contemporane și să-ți bați joc de ele, ca și de tot Sportul Românesc, de o ISTORIE DE AUR, să-l distrugi cu bună știință, este o CRIMĂ!
…Remarcabilul gazetar și om de sport Gabriel Stănescu a publicat, astăzi, pe Facebook, CLASAMENTUL MEDALIILOR MINUNAȚILOR SPORTIVI ROMÂNI, de la Olimpiada din 1956 (Melbourne) până la Dezastrul de la Rio 2016! NUMAI citind acest Clasament All Time înțelegi în ce ABIS au dus (și) Sportul „GROPARII” ROMÂNIEI din ultimii 26 de ani!

A VENIT TIMPUL GRAV, LIMITĂ, SĂ NU NE MAI ASCUNDEM DUPĂ MINCIUNI! Toată lumea știe, dar mulți se fac că plouă!
…Sportul Românesc a fost POLITIZAT, de la cluburi, federații, la vârf, a devenit O BIȘNIȚĂ și el, ca întreaga activitate din România! De aici s-a pornit DEZASTRUL!

…Băsescu, „piratul” care se dă de ceasul morții că va fi arestat (așa de târziu?!), și-a pus un consilier de la Cotroceni, drept președinte la Federația ROMÂNĂ DE FOTBAL, un Habarnam, șapte-ochi-între-cărți, sacrificându-l cu cinism criminal pe GICĂ POPESCU, Legendă a Fotbalului European!?!… După Dezastrul de la Europeanul de fotbal, din Franța, unde ne-a învins…Albania (?!?), ex-locatarul de la Cotroceni l-a apărat pe Habarnam Burleanu, susținând mizerabil:”N-a jucat el!”. Logică de grădiniță, sfidare a opiniei publice! În loc să-l scoată imediat de la pupitrul unde s-a declanșat CĂDEREA LIBERĂ a fotbalului nostru, cu o GENERAȚIE DE AUR și CAPODOPERA EI DE LA WORLD CUP 1994, cu LEGENDA STELEI-SEVILLA 1986, INEGALABILA CAMPIOANĂ A EUROPEI, Băse-hă-hă ne liniștește abominabil că n-a jucat Burleanu!?! Nici Băsescu, logic…

…Cum nu era sufiucientă TRISTA EXPERIENȚĂ a Fotbalului Românesc, a venit și replica OPOZIȚIEI… PONTA l-a uns în fruntea Mișcării Olimpice Românești pe Alin Petrache, rugbist cunoscut, dar fără vreo legătură cu SPORTURILE OLIMPICE! În timp ce nume grele ale sportului românesc s-au văzut marginalizate, dacă nu chiar umilite!…

…Ne-am bătut joc de alchimiștii BELLU și BITANG și GIMNASTICA ROMÂNĂ, REGINA-REGINELOR LUMII, a ajuns o biată Cenușăreasă. Probabil că și Ponta va susține că nu Petrache a fost pe Bârna Suspinelor! N-a fost, desigur… Ne-am bătut joc de CRISTIAN GAȚU, FENOMEN al handbalului mondial și PERFORMER și ca președinte al Federației ROMÂNE DE HANDBAL și ne bate Angola!?!… Pentru că bișnița foșnește dureros și în spatele semicercului, unde dictează, se spune, comisioanele care se iau pe antrenorii și jucătorii străini aduși în țară!… Și Exemplele pot continua cu mai multe disciplione sportive…

Legenda IVAN PATZAICHIN și Flotila lui de aur au fost ocolite, deși „Țarul Ivan își face meseria” și bate Dunărea, în amonte și în aval, pe banii lui, cu Festivalul lui Internațional de bărci fără vâsle, pentru a revitaliza un sport uitat, ce nea adus atâtea medalii!

…Sigur că doctorașul plagiat nu-și va recunoaște VINA! APORTUL DECISIV LA PRĂBUȘIREA SPORTULUI OLIMPIC ROMÂNESC!…
…SPORTUL ERA UNICUL DROG MORAL permis al unui POPOR CARE SE LUPTĂ CU SĂRĂCIA, HAOSUL, NEDREPTATEA! Acum, i-a fost luat și această BUCURIE ILUZORIE!
…Și i-a mai fost răpită DEMNITATEA de a avea MARI CAMPIONI OLIMPICI, MONDIALI, EUROPENI!
…Așa ȚARĂ, așa SPORT! Așa CULTURĂ!… Sigur că Băsescu și Ponta și toți politicienii care ne-au luat și bucuriile de suflet, drogul moral, se vor ascunde după copacul nesimțirii și vor căuta… Ce să mai caute?! Tabelul de mai jos îi lasă FĂRĂ REPLICĂ!
…Restul este Tăcere și Lacrimă!
…MULȚUMIM, MINUNAȚI SPORTIVI ROMÂNI pentru cei 60 de ani care NE-AU FĂCUT MÂNDRII CĂ SUNTEM ROMÂNI!
…ACUM, VAI DE ROMÂNIA… LUCRULUI BINE FĂCUT!

PALMARESUL ROMANIEI LA JOCURILE OLIMPICE
(din ultimii 60 de ani)

Aur – Argint –Bronz–Total
1956 Melbourne …. 5………. 3………. 5……..13
1960 Roma ……….. 3………. 1………. 6……. 10
1964 Tokyo ………… 2………. 4………. 6……..12
1968 Mexico City … 4………. 6………. 5…….. 15
1972 Munchen ……. 3………. 6………. 7…….. 16
1976 Montreal ……. 4………..9 ………14……..27
1980 Moscova ……. 6………. 6……….13…….25
1984 Los Angeles … 20……. 16……….17…….53
1988 Seul …………… 7……… 11………..6…….. 24
1992 Barcelona ….. 4……….. 6……….8…….. 18
1996 Atlanta ……….. 4……….. 9……… 9……. 26

2000 Sydney …….. 11………. 6………..9………26
2004 Atena …………. 8 ……….5………. 6……..19
2008 Beijing ………. 4 ……….1 ……….3……….8
2012 Londra ……….. 2 ……….5 ……….2 …….. 9
2016 Rio de Janeiro .1………. 1 …………2……….4
Cine a fost România în sport și unde ne-au adus incompetența și corupția politicenilor!

 

POST SCRIPTUM.

…Și a venit ultima zi a Olimpiadei braziliene: 21 august 2016. Bilanțul sportivilor români, unul de râsu’-plânsu’…

…România incheie Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro-2016 pe cel mai slab loc din istoria participărilor de după război, pe locul 47, cu o medalie de aur (Naționala de spadă fete), una de argint (dublul Mergea-Tecău, la tenis de câmp) și două de bronz (haltere băieți, caiac-canoe fete)! Privesc tabelul medaliilor și nu pot să cred că este adevărat, în ceea ce ne privește!

Top-10 este cel asteptat, cu frumosul loc secund al britanicilor și clasarea rușilor sub podium! 1. SUA – 116 (43-37-36), 2. Marea Britanie – 66 (27-22-17), 3. China – 70 (27-18-26), 4. Rusia – 54 (17-17-20), 5. Germania – 41 (17-10-14), 6. Japonia – 41 (12-8-21), 7. Franta – 40 (9-17-14), 8. Coreea de Sud – 21 (9-3-9), 9. Australia – 29 (8-11-10), 10. Italia – 26 (8-11-7).

…A existat, cândva, un miraculos Sport Românesc! „Groparii” societății românești din ultimii 26 de ani AU DISTRUS frumusețe de SPORT ROMÂNESC! Va mai putea el, oare, RENAȘTE?!

Curat, murdar (4). ADIO, EURO 2016!… MĂ RETRAG ÎN POEZIE, LA CURTEA DE ARGEȘ!

…O lună, am avut un minunat refugiu: Euro 2016! Multe lumini, bucurii, sigur, și câteva umbre, logic, prima fiind Naționala noastră. Am uitat de toate… Acum, însă, ce fac?!… La ce mă uit?!.. La incedierea unor pușcării, scânteie declanșată de o ministreasă dusă cu pluta, una din lotul Moș Teacă?!… La „pseudo-opiniile” la cravată date de un fost pușcăriaș numit Miron Cosma?!… La „burtierele” majorității posturlor TV cu „exploziv”, „senzație”, „cutremur pe scena politică'”, la bălmăjelile acelorași și acelorași „specialiști” în toate?!… La mutilarea limbii române și a logicii elementare?!…

…La ora când scriu, se discută de revolta provocată de mulți întemnițați, uitându-se (?!) că unii dintre ei sunt criminali, borfași, „țepari” de calibru, fără să se întrebe cineva cum se poate ca, mai peste tot, în închisori cu ceva siguranță, nu?; deținuții să ajungă pe acoperiș?! E ca și cu zecile de mii de emigranți care au trecut fără vreun act prin vămile ce nu pot fi depășite, normal, fără un pașaport sau buletin?!… Îi aud pe atâția șapte-ochi-între-cărți debitând câte-n lună și în stele, fără Caramitru-Mălăele, și mi se face lehamite, m-am săturat și de policierul Condrea, ca o gumă de mestecat în fiecare seară, de aceleași și aceleași palavre și închid televizorul…

…Mulțumesc, Bunule Dumnezeu, că mi-ai mai oferit un refugiu, acum, la bătrânețe, tinerețe-starea mea de spirit!… Poezia!… Regina scrisului…
… Astăzi, miercuri 13, la ora 17, la Centrul Cultural Calderon, din București, m-am bucurat de încă o frumoasă nebunie, lansarea unui nou cenaclu literar, „Pegasus”, sub bagheta remarcabilului scriitor Emil Lungeanu și a freneticului ctitor de carte Nicolae Roșu!

…Mâine dimineață, voi lua, fericit, drumul Curții de Argeș, să mă întâlnesc acolo, cu legendarii Manole și Ana-cea zidită, unde se adună poeți din 36 de țări, în Festivalul de nobilă ținută dus prin decenii, cu sacrificii și izbânzi, de minunații poeți Dumitru M.Ion și Carolina Ilica! Am avut șansa să fiu invitat, după debutul în poezie, cu volumul de versuri „Condamnat la Libertate”, nebunia mea de la 70 de ani!… Mulțumesc sincer, organizatorilor!…
…Plec la Curtea de Argeș și cu manuscrisul viitorului meu volum, al 29-lea, domnule (al doilea de versuri!), ce se va intitula „De 30 de ani, Apără Duckadam!”… Nu-i un volum eminamente cu poeme sportive, dar, ca o premieră națională, am urcat în versuri de suflet Simboluri ale istoriei noastre: Nadia, Ilie, Dobrin și Hagi, Duckadam și Steaua-Sevilla ’86, World Cup ’94, „Semicercul” de aur, Ahoe, un salut din vechea Troe-Tudor George și buturile de rugby, boxul… Nu am putut rata nici iubirile trădate, nici prezentul bolnav, volumul încheindu-se cu poezia „A-Zexit”…

…Într-o lume nebună, nebună, ba și bolnavă moral, ce face valuri în haos. între intrigi de Palat(e) și de pușcării, în nesfârșite scenarii de la porțile Orientului, între partide leșinate și partidulețe, pentru schimbarea încă unui Guvern, între atâția Moș Teacă parașutați să-și dea cu stângul în dreptul, ucigând și ultima speranță (nici vorbă de bucurie!) de a trăi, între scene de grotă, cu oameni în lanțuri, de luni bune, în 2016 (!?!), descoperite revoltător atât de târziu, la Berevoiești, în Argeș, eu mă bucur, oarecum cinic că plec, mâine, la un Festival Internațional de Poezie!…
…Mulțumesc, Bunule Dumnezeu, că nu mă lași să înnebunesc în fața televizorului, după ce s-a terminat Euro 2016!

                                                                                                                    13 iulie 2016. București

Euro 2016 văzut de-Acasă (11) BĂTUȚI DE ALBANIA, DUPĂ…68 DE ANI!?! BURLEANU ȘI CAMARILA, IMEDIAT AFARĂ DIN FOTBALUL ROMÂNESC!

…Am ajuns să trăim o asemenea RUȘINE! UMILINȚĂ!…Să ne bată Albania, cu 1-0 (1-0), prin golul lui Sadiku (min.44), la încă un lanț de gafe Tătărușanu-Chiricheș! Nu într-un amical, ci la un turneu final Euro! Albanezii, inimoși, arțăgoși, motivați, nu ne-am mai învins de 68 ani! Au făcut-o astăzi, Dăruindu-se admirabil (în contrast cu ai noștrii!) Victoriei, trimițându-ne acasă, după primele 3 meciuri din grupă, unde au reușit un singur egal (1-1 cu Elveția)! CINSTE, ALBANIA!

…RUȘINE, PSEUDO-FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE FOTBAL, ÎN FRUNTE CU INCOMPETENTUL BURLEANU, așa-zis Președinte, împins politic, în dauna unor NUME ale FOTBALULUI ROMÂNESC-GICĂ POPESCU, IONUȚ LUPESCU, GICĂ HAGI, BELODEDICI, ILIE DUMITRESCU, RĂDUCIOIU, CHIVU, MIRCEA LUCESCU, LIȚĂ DUMITRU, CORNEL DINU, CĂMĂTARU, BALACI, DAN PETRESCU, PRUNEA etc.care ne-au făcut cinste în mari competiții internaționale în ultimii 46 de ani încoace, de la Guadalajara ’70, trecând pe la Coppa del Mondo ’90, World Cup ’94, Coupe du Monde ’98! ȘI TOȚI ACEȘTIA AR FI PUTUT CONDUCE, CA OAMENI DE FOTBAL, CUNOSCUȚI ÎN LUME ȘI PROFESIONIȘTI ÎN DOMENIU, FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE FOTBAL!… Cu unii dintre aceștia trebuie să accepte titratul antrenor Anghel Iordănescu să lucreze, nu să suporte drept șef un diletant ca Burleanu! Aici a greșit grav Generalul și acum plătește și el!

…POLITICIENII care au distrus România, nu s-au lăsat până nu ne-au luat și ultimul drog moral, NAȚIONALA DE FOTBAL! Asta au făcut așa-zișii noștri politicieni prin împingerea la conducerea Federației a unui caraghios incompetent , fost consilier de la Cotroceni! AU DISTRUS ȘI FOTBALUL ROMÂNESC și ar trebui să răspundă! Dacă au onoare!
… Și nu numai ei. În primul rând, pseudo-conducerea FRF, în frunte cu tovarășul Burleanu, care l-a ales la timonă, pe depășitul, ciufutul (la ora aceasta!) General Iordănescu; care, impardonabil, a schimbat staful medical cu o lună înaintea începerii turneului EURO 2016, după ce și-a tras 100.000 euro pentru participarea lui la acest turneu final, ca figurant însoțind CEA MAI SLABĂ NAȚIONALĂ ROMÂNĂ văzută de mine îm ultima jumătate de veac!

…CEI CARE ȘI-AU BĂTUT JOC DE UN POPOR ÎNTREG, cu această RUȘINE de la EURO 2016, de milioanele de români din lumea-ntreagă, NU MAI AU CE CĂUTA ÎN FOTBAL!… AFARĂ, INCOMPETENȚILOR!

…Cred că ȘI PRESA trebuie să contribuie REAL la SCHIMBAREA SISTEMULUI ACTUAL, Putred, corupt, incompetent, cu impresari samsari veroși și conducători de club sclavii afacerilor personale, uitând de PIRAMIDA SUCCESULUI, având la bază dezvoltarea Centrelor de copii și juniori, a unei discipline competente.

…La acest EURO 2016, tot felul de pleziriști, unii chiar analfabeți în fotbal și în limba română, s-au repezit să iasă în prim plan la microfoanele TV și în unele publicații, lăudând într-un entuziasm facil, populist, un LANȚ AL SLĂBICIUNILOR!

Vin Preliminariile Mondialului, nu putem să sămânem să plângem pe ruine, pe epava Naționalei, pe Umbra ei în Franța!

…CA FOTBALUL ROMÂNESC SĂ RENASCĂ TEMEINIC, SĂ REVINĂ ACOLO SUS, LA COTA MONDIALULUI AMERICAN …
…SCHIMBAREA la față a Fotbalului Românesc nu se poate face mizând numai pe încrederea publicului, ci pe SCHIMBAREA SISTEMULUI! Pentru aceasta se impun, URGENT, în special:
*REGULAMENTE CLARE, MODERNE, RESPECTATE, fără excepție.
*O ORGANIGRAMĂ FEDERALĂ MODERNĂ cu oameni competrenți!
*ABANDONAREA JUMĂTĂȚILOR DE MĂSURĂ!
*UN ANTRENOR STRĂIN DINTR-O ȘCOALĂ FOTBALISTICĂ DE TOP.
…NAȚIONALA care a scris, în această noapte, CEA MAI MARE RUȘINE din Istoria fotbalului românesc: Tătărușanu 3-Săpunaru 5, Chiricheș 3, D.Grigore 4, Mățel 4-Prepeliță 4 (min.46 Sămârtean 5), Holban 4 Stanciu 3), – Ad.Popa 4 (min.68 I.Andone 5), Ad.Popa 4, Alibec 5 (min. 57 Torje 4), Stancu 4. Antrenor principal: Anghel Iordănescu: 3. Secunzi: V.Moldovan, I.Badea, D. Isăilă.
***
…Nu semnalez aceste ANOMALII grave, acum, la ceas de mâhnire profundă,, de rușine fără margine, nu fac pe viteazul după un război lamentabil pierdut! Luați toate materialele scrise pe blogul meu în timpul acestui EURO 2016. Chiar ieri scriam că, dacă nu batem Albania, trebuie debarcat nu doar Generalul, ci întreaga conducere a FRF, cu nevinovatul tovarăș Burleanu în frunte!
…În timp ce aștern, cu sufletul greu, aceste rânduri, aud la Digi un confrate refuzând DEMISIILE cerute de oameni de fotbal (M.Sandu, D.Dragomir),căci, vezi Doamne, nu s-a mai cerut până acum demisia nimănui după un rezultat rău!?!? EROARE!… Nu-I vorba despre un rezultat mizerabil, 0-1 cu Albania, ci de ECLIPSA TOTALĂ atinsă în această noapte de FOTBALUL ROMÂNESC, ajuns la CEA MAI SLABĂ NAȚIONALĂ din Istorie!

…DA; DEMISIA!… Fără mănuși! Fără batista pe țambal!…DEMISIA TUTUROR CELOR RESPONSABILI!…
…ȘI SCHIMBĂRI DE FOND! Nu de metafore, floricele pe câmpii, hai să le uităm copii, glumițe ieftine, poante ușoare, mici interese personale!

Euro 2016 văzut de-Acasă (10). ASTĂZI, LA DATORIE ÎN… CENTRUL VECHI!

..Azi, vineri 17 iunie, am mers în Centrul Centrului Vechi, pe arșiță, în tricoul Italiei, cel de la finala pierdută cu Franța (1-2), în 2000! A sosit ora Revanșei, mă întreb și eu?!… Dau un tur prin Centrul istoric să caut o terasă cât mai bună, cu o plasmă cât mai mare. E un lanț de trerase pregătote pentru Euro 2016, se văd și interioare mai umbroase, cu aer condiționat… Afară e arșiță cumplită, venită, brusc, ca un blestem pentru organism, după zile de ploi nemiloase. Fericit că am scăpat de săptămâna de muțenie, după operația la mandibulă, mă plimb ca un copil prin cea mai căutată zonă din Capitală. E ora 14, microbiștii n-au apărut încă, au refuzat vipia de afară, seara e greu să găsești un loc aici. N-are lumea bani!…… Drapelele partidei de deschidere a Zilei, Italia și Suedia, mă atrag, mai ales că deasupra lor cineva a scris inspirat: Centrul Centrului Vechi. Întrare în penumbră, aer condiționat, un culoar duce spre terasă, modernă, fotolii comode, plasmă mare, prețuri rezonabile. „Fortza Italia”, ridic glasul optimist să se știe cum stau lucrurile, deși tricoul meu era cea mai bună recomandare.

…Squadra Azzurra nu a strălucit, azi, în disputa cu vikingii suedezi, „prietenii” noștri de la World Cup ’94. Deși departe de lecția de fotbal pragmatic din „deschiderea” cu mult prea umflata Belgia (2-0), trupa lui Conte s-a impus, cu 1-0, prin golul „brazilian” al lui Eder, de la Inter Milano, marcat în min.88. Victorie facilitată și de jocul modest al vikingilor, echipă în care nici Irbahimovici nu mai e ce-a fost… Culmea e că, la Jack’s” Pub”, unde am urmărit, așa și așa, „uvertura zilei”, m-am pomenit între patru suporteri nordici, unul chiar în tricoul „galbenilor”, toți, însă, civilizați, chiar dacă fiecare a băut, cred, de șase ori mai multe sticle de bere decât mine!… Când le-am spus că sunt român, au răsuflat ușurați, dar, abătuți, s-au consolat, zicându-mi: „Nici România nu s-a calificat, încă, nu doar noi! Nici voi nu jucați mare lucru…”… Așa-i, și noi și suedezii nu avem decât un punct fiecare. Numai că ei vor întâlni Belgia, în ultimul meci din grupă, iar noi Albania. Iar, dacă nici pe albanezi nu-i batem, atunci, nu doar Generalul trebuie debarcat imediat, ci întreaga Federație, în frunte cu nevinovatul tovarăș Burleanu (că domn nu pot să-i spun, chiar dacă se prezintă la trei ace), ajuns pe căi tovărășești la borcanul cu miere, în detrimentul unor personalități mondiale ale fotbalului românesc. Dar, aceasta e o temă pe care o voi dezbate după ce Naționala noastră va disputa ultimul meci…

…”Bomba” zilei, la Saint Etienne, unde favorita multora, Croația, a pornit ca din pușcă, iar după o oră de joc, conducea cu 2-0 (goluri: Perisici-17′, Rakitici-59′) în disputa cu solida echipă a Cehiei, care părea cu nu știe decât să pună autobaza în careul adversarului, cum o făcuse și în meciul de debut, 0-1, cu Spania… Numai că băieții de la Praga au renăscut efectiv din propria lor cenușă și au marcat un gol, în min.76, prin Skoda (Milan, nu Octavia mea!)… După care, meciul s-a întrerupt vreo 10 minute, câțiva descreierați veniți de la Zagreb aruncând din tribune fumigene și petarde, tensiune și haos în teren. Până la urmă, arbitrul britanic Collin a lăsat jocul să-și termine cele 90 de minute regulamentare, el acordând cehilor, în ultimele secunde de joc, un penalty (henț clar comis de „dalmațianul” Vida în careu). Care a fost transformat de Necid și nebunia s-a terminat 2-2!… Croații, cu lunga lor listă de titulari la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Inter Milano, Fiorentina, Napoli, Lazio, Leverkusen, Dinamo Kiev, Șahtior etc. ar trebui să-și muște mâinile. Căci, puteau fi calificați cu 6 puncte din primele două dispute din grupă (1-0, și 3 bare, cu Turcia,). Acum au 4 puncte, și vor încheia grupa într-un frumos, însă dificil duel cu Spania, campioana continentală en titre, după acel ucigător 4-0 din finala cu…Italia!
… Spania care, după ce a pornit cam obosită lungul drum către al 4-lea titlu continental (1964, 2-1, acasă, cu URSS; 2008, 1-0, cu Germania, în finală; 2012), s-a distrat în această noapte cu ienicerii lui Fatih Terim, reușind scorul de până acum al turneului francez: 3-0 (2-0) cu Turcia, marcatorii fiind Nolito (de la Celta Vigo, primul gol la națională) în min.17, Morata (de la Juventus), în min.34 și 48 (ultimul gol gol pornit din ofsaid nesemnalizat!),
…A trecut întâia săptămână din acest Euro 2016. Încă nu-i ora concluziilor. Multe se vor mai petrece. Bune și rele. Important este că trei dintre favorite, Spania,Germania și Italia, s-au prezentat frumos, dând valoare și spectaculozitate Sărbătorii fotbalistice din Hexagon.. Sigur, dincolo de ce va fi, acolo, pe piscuri și în Valea Deznădejdii, sper ca Naționala României să meargă mai departe, după un debut bun, cu Franța, și o lamentabilă repriză secundă cu Elveția…
…Un lucru am învățat prin deceniile de gazetărie sportivă. Mai ales în fotbal să nu ne grăbim cu judecățile de valoare categorice!

Euro 2016 văzut de-Acasă (7). CÂTE POVEȘTI ÎN DISPUTA DE 83 DE ANI CU ELVEȚIA!

…Această Zi de 15 iunie 2016 ar putea însemna miercurea renașterii Fotbalului Românesc. Disputa, din această seară, cu Elveția, poate fi o bornă în istoria Naționalei române. N-am jucat deloc rău cu Franța, în “uvertura” lui Euro 2016, dar am pierdut, în penultimul minut, este drept, printr-un gol de magician, al lui Payet, ceea ce nu ne încălzește cu nimic. Astăzi, Naționala noastră trebuie să câștige! Voi pune un bilet, la Agenția de pariuri, cu scorul 1-0 perntru “tricolorii” noștri. Exact acel 1-0 (1-0), gol Ad.Ilie-min.45, de acum opt ani, tot în Franța, la Lyon, la Coupe du Monde,  în…15 iunie 1998, în dauna Columbiei.

BILANȚUL ÎNTÂLNIRILOR DIRECTE: 12 dispute, 5 victorii fiecare, 2 egaluri. Golaveraj 19-13 în favoarea elvețienilor!

…Duelul acesta cu naționala din Țara Cantoanelor are o istorie veche, de-alungul a 83 de ani, cu 11 episoade la activ (câte 4 victorii de fiecare parte, și 3 remize, golaverajul fiind favorabil “ceasornicarilor”: 19-14),cu atâtea povești vesele și triste.
…Cu gândul la Victoria de diseară, 1-0, pe Parc des Princes, răsfoiesc cu nostalgii, bucurii și tristeți, această istorie, trăită live în câteva dintre serialele sale.

*Primul meci dintre fotbaliștii României și Elveției, în 29 octombrie 1933, la Berna, în premilinariile C.M. Pe teren, 2-2 (0-1), ai noștrii, antrenați de Costel Rădulescu, marcând prin Sepi II-min.18 și Dobay-min.67. La “masa verde”, însă, UEFA a dictat 2-0 pentru elvețieni, pentru că Baratky nu avea drept de joc, neexpirându-I, la ora meciului, perioada legală decând jucase în naționala ungară!

DUELUL 2: București, 2 noiembrie 1966, stadionul Republicii, preliminarii C.E. Fericit, printre cei 15.000 de spectatorii adunați în Dealul Spirii, pentru o primă repriză halucinantă, încheiată cu un incredibil 4-0 pentru elevii lui Ilie Oană. Mircea Dridea a deschis scorul, în min.8, ca apoi să se dezlăntuie debutantul Titi Frățilă, cu o “triplă” de poveste-min.11, 25, 38. Elvețienii își vor reveni puțin după pauză, Kunzș-54’ și Odermatt-70’ fixând un 4-2 de ecou pentru naționala din Carpați. Meciul în care a debutat și regretatul meu prieten doctorul Simion Surdan, mijlocașul fără plămâni al Timișoarei! În fotbal, azi poți fi Prinț, mâine Cerșetor…Așa și cu Naționala noastră… Peste o jumătate de an, tot în preliminariile europene…

DUELUL 3. Zurich, 24 mai 1971. 7-1 (3-0), ați citit bine. La 0-7, în min.70, a marcat golul nostru de consolare, Nicolae Dobrin. S-a vorbit, la vremea aceea ceva despre “cafelele otrăvite” ale doctorului Nicolae Stănescu. Aveam să-i întreb, în emisiunea “Idoli și Legende”, de la Telesport, pe portarul naționalei noastre la acel dezastru, ploieșteanbul Mihai Ionescu, și pe Gicu Dobrin ce cred ei, după peste patru decenii, că s-a întâmplat, atunci, la Zurich? „Ce-mi amintesc e că eram cam amețit!”, și-a reamintit goalkeeperul; “Tot ce pot spune este că am fost singurul care nu am băut cafeaua în pauză!” a punctat cu subînțeles Prințul din Trivale. Peste câteva zile, Ilie Oană avea să fie debarcat de la timona Naționalei. Naționala română merge mai departe…

DUELUL 4. București, 23 noiembrie 1968, pe Stadionul “23 August”, și eu, chiulit de la facultate, printre cei 40.000 de spectatori.. Sub comanda noului coach Angelo Niculescu, “tricolorii” câștigă, în Preliminariile pentru Mundialul mexican, cu 2-0 (0-0), prin golurile lui Florea Dumitrache (min.59) și Flavius Domide (min.74). Fanii încep să vorbească despre Mexicul. Tot mai clar și mai mult, după returul de la Lausanne…

DUELUL 5. 14 mai 1969. Incredibil, dar selecționabilii lui nea Angelo înving într-o noapte friguroasă, în Elveția, cu 1-0 (1-0), prin autogolul lui Michaud, după o șarjă de toată frumusețea reușită de constănțeanul Tufan, sprint nebun și centrare perfectă în fașa porții, unde căpitanul tricolorilor, Mircea Lucescu, a țâșnit presându-l peundașul helvet care și-a înscris în propria poartă… Acel 1-7 de la Zurich dispăruse din memoria iubitorului român de fotbal. După 20 de ani se întrezărea primul Mondial pentru întâia “Generație de aur” din fotbalul nostru! În Țara Cantoanelor am ștampilat o calificare istorică. Numai că viața are nu doar munți, ci și văi și depresiuni…

DUELUL 6. 10 octombrie 1981, București, Stadionul “23 August”, 70.000 de spectatori. Meci preliminar pentru Mundialul spaniol din 1982. Eu, gazetar la „Sportul”, în spatele porții lui Cristian, pentru un reportaj nevăzut, pe atunci putându-se, ca ziarist, să mergi și în vestiarul Naționalei și să stai civilizat în spatele porții. Din nefericire, echipa antrenată de Valentin Stănescu a pierdut cu 1-2 (0-0), chiar dacă Ilie Balaci a deschis scorul, în min.56 și ne-a și trimis în Paradis. Visul ne-a luat mințile și castelele spaniole s-au risipit în 19 minute după ce Minunea blondă a Craiovei a declanșat delirul, căci Zappa-în min.68 și Luhti-min 75. ne-au cocoșat sub iluzii premature. Peste câeva zile este debarcat și Nea Tinel!.. Naționala merge, însă, ca și viața, mai departe…

DUELUL 7. Berna, 11 noiembrie 1981. Cu un antrenor debutant la timona Naționalei, Mircea Lucescu, tricolorii reușesc un promițător 0-0, în returul pentru Espana. Un evantai de jucători debutanți în Națională (Gino Iorgulescu, Rednic, Andone, Gabor, Klein-ultimii 4, hunedorenii lui Mircea Lucescu) anunță o nouă generație pentru marea performanță, ea ajungând la Euro 1984!… Din jale se-ntrupează uneori Performanța!

DUELUL 8. 3 martie 1990. Un amical la Lucerna. Echipa antrenată, acum, de Emeric Ienei pierde cu 1-2 (1-1), chiar dacă Hagi a deschis scorul în min.25. Test util, totuși, pentru Coppa del Mondo, din iunie.

DUELUL 9. Neuchatel. 3 aprilie 1991. Cele două reprezentative încep drumul spre Euro 1992. Cu Mircea Rădulescu pe bancă, tricolorii noștri scot un promițător 0-0. Speranțele cresc peste opt luni…

DUELUL 10. București, 13 noiembrie 1991, 35.000 de spectatori pe Stadionul “23 August” Tot cu Mircea Rădulescu pe bancă, reușim o frumoasă victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Mateuț-71’! Peste aproape trei ani, un alt dezastru duelând cu “ceasornicarii”…

DUELUL 11. Detroit, 22 iunie 1994, meci din Grupa A la World Cup ‘94. Naționala antrenată de Anghel Iordănescu vine în Silverdome-ul din Detroit cu un moral excelent, după un spectaculos 3-1, la debut, cu marea favorită Columbia. În cazanul unde cu greu respiram, eu, gazetar, darămite jucătorii, scor-rușine. Elveția a câștigat cu 4-1 (1-1). Sutter a deschis scorul (min.16), Hagi a egalat (min.35), dar, după pauză, a urmat dezastrul, marcând Chapuisat (min.52) și Knup (min. 65, 72). Cu un minut înaintea ultimului gol, Vlădoiu, abia apărut în sauna de la Detroit, a intrat neglijent la un adversar, a fost eliminat și…a plecat la București!

DUELUL 12. 30 mai 2012, Lucerna. Un amical. Tricolorii conduși de Victor Pițurcă reușesc o victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Grozav (56’).

…Acel 1-0, la care visez (și) eu, acum, la finele acestei zile, ultima din prima etapă a grupelor, colorată de primele mari surprize ale acestei ediții: Ungaria-Austria 2-0 (0-0) și, mai ales, Islanda (frumoasa Islandă dintre gheizere și ghețari!)-Portugalia (cu un jenant Ronaldo!) 1-1 (1-0)!!!

…Miercuri 15 iunie 2016, pe înserat, la Paris, în al 13-lea duel România-Elveția aștept (ăm) o nouă Poveste adevărată a fotbalului românesc! Nu vă este dor de ea?!…

                                                                                                                                                                  15 iunie 2016

Euro 2016 văzut de-Acasă (6). BONIEK, BURLEANU, LOLEK ȘI BOBEK, ȘI MAI MULTE UMBRE DUPĂ PRIMELE 3 ZILE

…Cu entuziasm nebun, apoi mai temperați, am fost la Euro 2016, zi de zi, noapte de noapte, prin intermediul televiziunii și al presei scrise. Am auzit câteva voci, chiar aseară, lăudând fără argumente UEFA pentru această primă ediție de Euro cu 24 de echipe! Șase partide din șapte disputate până la miezul nopții trecute s-au încheiat cu victorii la un gol diferență, ceea ce i-a făcut pe unii, prinși într-un sofism de școală primară, să declare că e un campionat euriopean foarte echilibrat!… Echilibrat poate fi și de sus în jos, cum mi-au apărut mie primele trei zile de Euro 2016, jocul de aseară, Germania-Ucraina 2-0 (1-0), salvând aceste trei zile și demonstrând ce fotbal se poate juca și ce așteptăm.

…Altfel, într-o atmosferă de teroare, sânge și haos pe străzi, ba și pe stadionul din Marsilia, aceste prime trei zile cu 7 dispute și 13 goluri nu mi s-au părut nemaipomenite. Firește, fiecare cu opinia lui și, mai ales, cu speranțele de rigoare. Eu mi-am notat fiecare meci, cu rațiunea pură, exceptându-l pe al nostru în uvertura Galei. Deci…

*Franța-România 2-1. Nota 7, determinarea Naționalei noastre și golul de antologie al lui Payet salvând impresia finală.
*Albania-Elveția 0-1. Nota 6. O dispută modestă, ca între prieteni, ca să nu zic frați…
*Țata Galilor-Slovacia 2-1. Nota 6. Așteptam mai mult de la galezi, nu numai cu Gareth Bale, de la Real Madrid (autorul primului gol) în formație, dar și cu jucători de la Liverpool (2), Arsenal, Tottenham și noua campioană engleză Leicester.
*Anglia-Rusia 1-1. Nota 6,5. Mult zgomot pentru mai nimic de Gală, finalul, cu egalarea rușilor, și, în special, dezastrul provocat de slavi în tribune, rămânând subiectele de discuție ale primului “joc-șoc” ratat de la Euro 2016.
*Turcia-Croația 0-1. Nota 6. Echipa croată, cu nume grele, de la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Napoli, Inter Milano, Fiorentina, Lazio etc. departe de așteptări, după golul lui Modrici, deși a mai avut și 3 bare!
*Polonia-Irlanda de Nord 1-0. Nota 5,5. Decepția a venit nu de la ambițioșii, însă mediocrii nord-irlandezi, cât de la polonezi, învingătorii campioanei mondiale Germania, în preliminarii, ieri, cu un Lewandowski în elipsă vizibilă. Singurul de nota 7, arbitrul român Ovidiu Hațegan.
*Germania-Ucraina 2-0. Nota 8. Da, acesta este Fotbalul pe care îl așteptăm! Cu o campioană mondială grea, exactă, bine organizată, având în poartă un uluitor Neuer, și un excelent Jerome Boateng ultimul obstacol în calea egalării estice, dar și un cvasi-debutant în națională, Mustafi (legitimat la Valencia), fundașul care a deschis scorul prin primul gol marcat pentru formația campioanei mondiale, unde a ajuns la selecția 11!… Spectacol la care a contribuit și frumoasa echipă ucraineană, în care “omul nostru de la Torino”, Piatov, a făcut minuni, iar Konoplianka (F.C. Sevilla), Iarmolenko (Dinamo Kiev) și “băieții lui Mircea Lucescu de la Șahtior” (Șevciuk, Kucer, Rakițki,, Selezniov, Kovalenko, pe lângă inegalul Piatov) anunță trupa de la Kiev de luat în seamă pe drumul spre podium…

…În timpul celui mai slab meci de până acum, Polonia-Irlanda de Nord 1-0, camerele televiziunilor l-au prezentat des pe Zbigniew Boniek, figură de legendă în istoria fotbalului. Un “bronz”, cu Polonia, la Mondialul ‘82, o Cupa UEFA, Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei, cu Juventus, unde bossul Agnelli l-a poreclit “Frumusețea nocturnă”. După un scurt mandat de antrenor la Naționala poloneză și altul de vicepreședinte la Federația Poloneză de Fotbal, acum, la 60 de ani, este președintele forului de la Varșovia. Un Președinte cunoscut, prețuit, care face onoare Poloniei…

…Automat, cu gândul la serialul polonez de desene animate “Lolek și Bobek”, m-am gândit și la președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu. Băiat școlit, civilizat, cel mai tânăr dintre președinții de federații prezenți în Franța (32 de ani), dacă e un merit la așa nivel, dar care, de cum deschide gura, îl simți străin fenomenului (ca, de altfel, și pe vreo doi-trei trimiși ai presei române la Paris!), parcă-l vezi la catedră, consilier juridic la Parlament, la Primăria Bucureștiului sau consilier prezidențial la Cotroceni! Cu fotbalul a “rupt-o” de tânăr, în favoarea facultății, la 19 ani, ceea ce este onorabil, dar, acum, noi discutăm despre un European de… fotbal. Capitol la care domnul Burleanu nu se laudă decât cu prezența la Centrul de copii și juniori FCM Bacău și postura de arbitru de fotbal în ligile inferioare, până la 19 ani. La Euro 2016 nu-l știe mai nimeni ca om de fotbal. Ia să fi fost președintele FRF Gică Popescu, cândva căpitanul Barcelonei, automat camerele televiziunilor mondiale în căutau, îl elogiau (ca și pe Boniek) și ne mândream și noi cu asta. Numai că Baciul, Căpitanul de la Barcelona și al Naționalei române inclusiv la acel inegalabil World Cup ’94, unde ne-a elogiat o lume-ntreagă, învând și Argentina (3-2), a fost scos machiavelic din cursă, pe surse politice (!?!), întemnițat cu două zile înainte de alegerile pentru șefia Federației, unde avea cela mai mari și îndreptățite șanse.
…Ieri după-amiază, când l-am văzut pe Boniek popularizat și la Euro 2016 m-am întrebat dacă, urmărind și ei transmisia, cei care l-au “lucrat” pe Gică Popescu (cu gafele lui!) au avut, cumva, vreo remușcare, nu-I cazul să vorbesc despre chestii de conștiință?!

…Sper ca Euro 2016 să-și fi făcut încălzirea după trei zile modeste, slavate de Germania-Ucraina 2-0 (1-0). Și mai visez ca organizatorii, francezii, să se trezească, înțelegând că au mari obligații găzduind un asemenea Eveniment! Unde sunt cele trei filtre de la stadioane, unde e Poliția, unde-s măsurile de protecție a spectatoruilor, dacă, până acum, Euro 2016, abia demarat, este cel mai violent, pe străzi, în tribune, dintre cele 15 din istoria fotbalului European. Și abia a început!…

…Astăzi, Ziua a IV-a. Ce ne așteaptă?
*”Uvertura” de la ora 16, Spania-Cehia. Cele două reprezentative s-au întâlnit de 9 ori: 5 victorii iberice, un egal, 3 succese cehe. Golaveraj:11-8. Campioana europeană en titre vine după un uluitor ultim meci de pregătire (0-1, acasă, cu Georgia, în 7 iunie!), cehii, după o victorie cu rușii (2-1), pe terenul lor, la 1 iunie. Unde-i adevărul pentru acest meci de la Toulouse?

*Irlanda-Suedia, ora 19, la Paris, pe Stade de France. 8 confruntări între cele două echipe: două victorii irlandeze, 4 suedeze, două remize. Golaverat: 7-11. Vikingii au prima șansă…

*”Main Event”, meciul zilei: Belgia-Italia, ora 22, Lyon. Palmares. 10 meciuri directe, 2 victorii belgiene, 3 egaluri, 5 victorii azurre. Golaveraj: 9-15. Italia este mereu favorită, de-i Mondial sau European, ceea ce nu înseamnă că s-a impus întotdeauna. Acum, “diavolii roșii”, pregătiți de un atacant de marcă- Wilmots, sunt văzuți (fără prea multe argumente!)  în cursa  pentru piscurile Europene! Personal, “Fortza Italia!”, chiar dacă, la 13 noiembrie, anul trecut, belgienii învingeau, acasă, cu 3-1, Squadra azzurra. Era un amical, azi…. În noaptea asta ne dorim un Spectacol! Ca și ieri noapte…

                                                                                                                                                                                                                                                             13 iunie 2016

Euro 2016 văzut de-Acasă (2). NU  EGALUL ÎL REGRET, CI VICTORIA PENTRU TOȚI FIII GENERALULUI!

…Cât Noroc pe Franța, în această noapte! Să joci, cu toți milionarii tăi, ca Metalurgistul Cugir, vorba regretatului Eftimie Ionescu, când vedea un prinț-cerșetor, să scapi din două situații când ți se pusese ștreangul de gât (în min. 3, când Stancu l-a iertat pe Llioris din doi metri; și în min.47, când același vârf a ratat nepermis, singur în 9 metri) și să mai dai și gol, în min. 89 (!!!), este adevărat, unul fabulos, de geniu, prin tunarul lui West Ham, Dmitri Payet, un “fulger” de la 22 de metri oprit în vinclul din dreapta lui Tătărușanu (în timp ce Hoban căutaa flori de păpădie la doi pași de el!), se numește baftă chioară, dacă nu furt de victorie… Știu, francezii care n-au nici pe departe față de viitoare campioană europeană, pot reclama și ei bara lui Griezmann (min.14) și ocazia din min. 36 (la altă ezitare a lui Chiricheș!), ca și intervențiile excelente ale lui Tătărușanu (minutele 52 și 56), portarul care, în min. 57, a ieșit, însă, nesigur, ca Prunea la San Francisco, acum 22 de ani, la eșecul cu vikingii. N-am să mă aliez cu vocile care au acuzat fault la portar, în acea fază, cum nu accept nici varianta franceză ce consideră exagerat penalty-ul scos de Stanciu în duelul cu Evra, din care noi am egalat prin „copilul lui Dobrin”, Bogdan Stancu, executantul impecabil, din min.65, al loviturii de la 11 m., al 10-lea gol la Națională al piteșteanului, în cele 39 de prezențe sub tricolor!

…Naționala României a depășit așteptările, merită laude și încredere! A avut un excelent început de reprize, cu o nesperată furie ofensivă, cu presing, organizare lucidă și disciplină tactică prin care a ținut “cocoșul galic” în coteț, și fizic și tactic, meritul lui Anghel Iordănescu, atât de hulit de mulți în ajun, fiind evident… Din păcate, avem jucători talentați, dar n-avem un lider de echipă, o “minte limpede” care, văzând brambureala adversarului, nu-l iartă și forțează Victoria. Calitatea aceasta se naște în teren, nu pe banca antrenorului sau în ședințele de pregătire. Nu exagerez, “tricolorii” noștri meritau Victoria în această noapte, în “uvertura” lui Euro 2016. Dacă vreți, așa, ca o Victorie pentru toți Fiii Generalului: cei patru veniți la Paris (Maria, Andrei și Alexandru, care și-au amânat examenele, ca să fie alături de tatăl lor! Edi, antrenorul venit la specializare), cei 15.000 din tribune și milioanele de români fericiți, acum, din lumea-ntreagă, mândrii de Naționala care i-a reprezentat minunat în prima ei deschidere a unui turneu final!

…Veni, Vidi, acum ne gândim la Victorie în meciul de miercuri, cu Elveția, tot la Paris, pe stadionul Parc des Princes, acolo unde, acum 49 de ani, „tricolorii” noștri (antrenați, atunci, de regretatul Ilie Oană) au învins Franța, cu 2-1!… Nu ne mai gândim la egalul scăpat, în noaptea asta, ca săpunul printre degete, ci la Victorie. E posibilă! Cu o condiție: să fim lucizi și să nu ne împăunăm prematur! Și uitând de acel 1-4, în Sala-cazan de la Detroit,  la World Cup ’94, tot al doilea meci din grupă, după răsunătoarea victorie cu Valderama și ceilalți columbieni…

FRANȚA-ROMANIA 2-1 (0-0)
Marcatori: Giroud-57’, Payet-89’ / Stancu-65’ din penalty.
Stadion: Stade de France, Paris. Teren foarte bun: Timp: excelent. 21 grade Celsius.
Spectatori: 78.000 (dintre care circa 15.000 români). Capacitatea oficială a stadionului: 81.338.
ȘUTURI: 14-10 (pe spațiul porții: 5-2). Cornere: 5-4. Posesie: 59%-41%.

FRANȚA: Lloris 7- Sagna, Rami 6, Koscielny 6 , Evra 4- Pogba 5 (77’ Martial), Kante 5, Matuidi 5- Griezmann 6 (68’ Kingslay), Giroud 7, Payet 9 (90’ Sisko). Antrenor: Didier Deschamps (47 de ani) 6,5.
ROMÂNIA: Tătărușanu 6- Săpunaru 7, Chiricheș 5,5, Grigore 6,5, Raț 6,5- Pintilii 7- Stancu 8, Stanciu 6 (70′ Chipciu), A.Popa 6 (80’ Torje) -Fl.Andone 6 (60’ Alibec 6,5),. Antrenor: Anghel Iordănescu (66 de ani) 8.

ARBITRI: Viktor Kassai-7; la linie: Gyory Rin 7,5 și Vencel Toth 7,5 (toți din Ungaria).
CARTONAȘE GALBENE: Chiricheș (32’), Raț (43’), Popa (79’)/ Giroud (67’).
CARTONAȘE ROȘII:-

                                                                                                                                                         10 iunie 2016, București

EURO 2016 VĂZUT DE-ACASĂ (1). De ce n-am plecat la Paris…

…Este al treilea European de fotbal pe care îl ratez. Primul, în 1984. Ne calificasem, după acel de nesperat 1-1 de la Bratislava, unde Geolgău a deschis scorul, în min.62, iar Luhovy a egalat în min.85. Arbitru, în acel 30 noiembrie 1983, maghiarul Karoly Palotai. Eram ziarist la “Sportul”. Trimis de redacție nu era decât un singur om, nea Vanea Chirilă. Ceilalți amatori, nea Mache, nea Gheghe, Bebe Firănescu, Gică Nertea și cine se simțea în finanțe beneficiau de o excursie a Biroului de Turism pentru Tineret, chiar dacă unii alergau spre pensie. N-am avut, însă, bani, cam șase salarii, pentru întâiul meu Euro!… L-am văzut la televizor. Tricolorii noștrii, sub bagheta lui Mircea Lucescu,, trei meciuri, un egal (1-1 cu Spania) și două înfrângeri (1-2 cu RFG; 0-1 cu Portugalia)…

…Al doilea rateu, Euro 1996 din Anglia. Am venit de la New York la București, cu acreditarea în buzunar, pentru ziarul meu “Lumea Noastră-Lumea Sporturilor”. Plătisem tot, hotel, transport… Numai că în orașul meu natal mi s-a făcut rău. O criză de ulcer. Am reușit să dau acreditarea unui confrate de la “Sportul”. Am pierdut mai bine de o mie de dolari, dar, bolnav, Euro n-ar mai fi fost o Sărbătoare. M-am însănătoșit într-o săptămână și am ajuns din nou telespectator… Și în Albion 3 meciuri, tot atâtea eșecuri: 0-1 cu Franța, 0-1 cu Bulgaria (Stoicikov-min.3), 1-2 (1-1) cu Spania, meci cu multe “povești” țesute-n jurul lui. Cert e că Răducioiu a egalat, în min.29, după ce Manjarin a deschis scorul-min.11, ca Amor să semneze succesul mult discutat al “toreadorilor”, cu șase minute înaintea ultimului fluier!

…La al 15-lea turneu final al Europenelor, la Euro 2016, nu m-a tras pur și simplu ața să merg. Să revăd Parisul?! O făcusem anul trecut, venind de la Miami… Să mă milogesc pentru o declarație-două în fața amicului Puiu Iordănescu, de care ne leagă un minunat World Cup 94. Acum, însă, parcă am devenit tot mai ciufuți, eu, el?!… Să dau ochii cu fariseii din așa-zisa nouă conducere a FRF-ului, “șapte ochi între cărți”, vorba lui nea Tinel Stănescu?!… Niciodată!…

…Ultimul avion pentru Paris era pentru duminică 5 iunie. Nu l-am luat, deși un bun amic achita totul pentru prima săptămână, cu cele trei meciuri ale tricolorilor noștri… Dacă aș face puțin haz de necaz, nu am plecat la Paris ca să… votez, să văd cum e cu “Duminica penalilor”!… Adevărul este că Dumnezeu m-a vegheat mereu în momente limită… Așa și acum… Încă de la Gala Vedetelor, Festivalul de teatru de la Buzău, aveam dureri de cap, amețeli, înțepături violente în mandibula dreapta…

…Ajuns la București, o noapte albă între mai multe pastille de Nurofen-expres și fuga la primul cabinet stomatologic. Radiografie imediată. Infecție puternică, spre creier. Cangrenă sub o lucrare mai veche… Azi, joi 9 iunie, cu o zi înainte de startul la Euro 2016, operație, o freză dansând zgomotos prin gura mea, clești… dată afară o jumătate din vechea lucrare, o rădăcină care nu voia să-mi părăsească cavitatea bucală, un ciot, dureri, cu anestezii cu tot. Cusut, de o mână foarte fină… Peste șase-șapte zile, în febra meciului cu Elveția, mi se vor scate firele. Ce să caut eu, acum, la Paris, aflat în “Starea de asediu”, de parcă aș urmări celebra piesă a lui Albert Camus?!
…Adevărul este că, dacă vrei să vizitezi cu adevărat o țară, un oraș, nu o faci în perioada când găzduiește un mare Eveniment, cu atât mai mult fotbalistic…

…Sigur, însă, sunt conectat la Sărbătoarea fotbalului European. E unica bucurie adevărată. Chiar dacă, sincer, sincer, nu mă pot îmbăta cu prea multe iluzii în privința tricolorilor noștri. N-au un Lider, n-au Valoare! Acesta-i adevărul, dincolo de mofturi, metafore, sentimentalisme și primele babane pe care băiatul școlit la Cotroceni, Burleanu, of course, le-a votat în Comitetul executive!… Minuni s-au mai văzut. Nu mai avem, însă, o “Generație de aur”, iar Dumnezeu nu te salvează de fiecare dată…

…Voi urmări acest Euro 2016 de-acasă. Și voi scrie zilnic pe blogul meu o cronică din fotoliu.

…Totul va începe mâine, cu al 14-lea meci al Naționalei României la un turneu final European, al 5-lea din palmaresul ei. Până acum…
…O singură Victorie, în 2000, 3-2, cu Anglia, prin golurile lui Chivu-min.22, Dorinel Munteanu-min.48, Ionel Ganea-min. 88, din penalty, respectiv-Shearer-min.41, penalty, și Owen-min.45.
…Patru remize: 1-1 cu Spania (1984), 1-1 cu Germania (2000), 0-0 cu Franța! (2008), 1-1 cu Italia (2008)…
…Opt înfrângeri: 1-2 cu RFG (1984), 0-1 cu Portugalia (1984), 0-1 cu Franța (1996), 0-1 cu Bulgaria (1996), 1-2 cu Spania (1996), 0-1 cu Portugalia, gol-Costinha, min. 90+4 (2000), 0-2 cu Italia (2000), 0-2 cu Olanda (2008).
Golaveraj: 8-17!…
…Și pentru că Franța bate la ușă, ce ne spune Istoria?

16 dueluri cu francezii.

…La nivelul primelor reprezentative!
Bilanțul general Franța-România: 16 meciuri, 8 victorii franceze, 5 egaluri, 3 succese românești. Golaveraj: 21-15.

*Prima confruntare, 12 iunie 1932, la București, meci amical: România-Franța 6-3 (3-0), ai noștrii punctând prin trei “duble” (Bodola, Wetzer și Schwartz), ba mai ratând și un penalty!
*Ultimul duel, unul alb, 0-0, la București, în septembrie 2011.
*Tricolorii noștrii au în palmares 3 (trei) victorii: acel 6-3 (3-0) amintit, 2-1 (1-0), în 1967, la…Paris, unde au marcat Titi Frățilă- min.15, Mircea Dridea-min.75, respectiv-Dogliani-min.80 și 2-0 (1-0), la București, în aprilie 1972, unde au înscris Iordănescu- min.16 și Cornel Dinu-min.56.

*”Tricolorii” români (și francezii sunt tot…”tricolori”!) au jucat la Paris de 6 ori. Au câștigat o dată (2-1, în 1967), au remizat o dată (1-1, în septembrie 2009), și s-au văzut înfrânți de patru ori: 0-1 (1969 și 1974), 1-2 (2002 și 2010).
*Cele două representative s-au mai întâlnit exact pe data de 10 iunie, la Euro 1996, la Newcastle, când Dugary a punctat în min.26 și “cocoșul galic” a câștigat cu 1-0.
*La Euro 2008, cele două naționale s-au duelat pe…9 iunie, la Zurich, unde a fost scor alb: 0-0!

…Cam de aici începe noua Aventură a fotbalului românesc. Care, cât de sentimentali am fi noi și am gândi cu sufletul, nu putem uita că este o oglindă fidelă a Societății românești de astăzi!
…Și, totuși, ne mai țesem vise o dată, nu-i așa?! Ce altceva mai bun avem de făcut?!

Jurnal de California (11). HOLLYWOOD, FLORIN FĂTULESCU, PELE ȘI… „GENERAȚIA DE AUR”

…5 aprilie 2016. Zi plină, senină, una de suflet. Revedere, după aproape șapte ani, în California, cu un prieten rar, regizor de comedie de geniu, Florin Fătulescu, de care mă leagă parcă o viață. Atâtea evenimente, sentimente, bucurii și dezamăgiri, arse cu sinceritate de ambii… Ne-am aranjat o jumătate de zi bogată, în superba grădină a casei sale de poveste, cumpărată în North Holywood. Casă de artiști, Rodica, soția lui, este un muzician de ținută și o remarcabilă traducătoare de engleză, care l-a ajutat mult pe Florin în explozia talentului său de excepție și pe scena americană, la puțin timp după ce s-a stabilit, în 1987, în California…

…Pe pereții din Casa de artiști, afișe ale spectacolelor semnate de Florin Fătulescu, în SUA și România, o fotografie mare a mentorului său Eugen Ionesco și copia unei picturi a… Maestrului, o Bibliotecă uriașă, cu multe volume de teatru, în care strălucește „Steaua României în grad de comandor”, Ordinul național primit de valorosul regizor român, sub preșidenția lui Emil Constantinescu, pentru contribuția la dezvoltarea imaginii culturale a României în lume. Este suficient să amintesc că Florin Fătulescu a câștigat mai toate premiile în materie de teatru din California, unde a montat cu mare succes, într-un evantai de ecou, și „Scaunele”, „Lecția”, „Jaques sau Supunerea” de Eugen Ionescu, dar și „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali”, excelenta piesă a lui Matei Vișniec, un spectacol de răsunet la Open First Theatre Company Los Angeles, în 2000. A plecat din țară în glorie și s-a reîntors plin de onoruri, montând la Teatrul Mic („Jaques sau Supunerea” de Eugen Ionescu; „Doamna noastră din Pascagoula”, ultima piesă a lui Tennessee Williams) și Naționalul bucureștean („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali”, spectacol jucat neașteptat de puțin și nescos în lume de TNB!?!), impresionând și la Festivalul Internațional de la Brașov, unde a venit cu piesa canadianului Dubois („Nu trageți în beduini”), montată la teatrul din Los Angeles.

…Acum, este în perioada când vede multe spectacole în teatrele din California, bune și mai puțin pe gustul lui, cum s-a întâmplat cu o recentă “Furtună” shakesperiană, într-o cheie modernistă ce i-a deformat sensul. Face parte din primul Juriu care selectează actori și actrițe pentru…Oscar, săptămânal primește DVD-uri cu filme, le urmărește cu atenție, le notează… Și, sunt sigur, gândește un spectacol de teatru, în stilul lui inconfundabil. M-aș bucura să fie în România care nu îi valorifică la cote maxime fantastica imaginație regizorală. La ora actuală, Florin Fătulescu înseamnă pentru mine cel mai bun regizor de comedie pe care îl are România, în lumea-ntreagă!

…În umbrarul din grădina cu pomi plini de mandarine, portocale și lămâi, și flori alese, ca într-o expoziție, am depănat tolbe de aminiri. Ne leagă atâtea…

…Trei premiere de-ale mele. La debutul în teatru, în 13 mai 1979, când a venit, de la Petroșani la Arad, ca spectator, cu regretatul Șerban Ionescu și dramaturgul Dem Ionașcu, schimbând un…marfar, o mașină mică, un camion și un personal, ca să asiste la premiera mea “Centrul înaintaș s-a născut la miezul nopții”, în regia lui Costin Marinescu. În seara aceea, după premiera de la Teatrul de Stat din Arad, la mini-banchetul dat de…autor, la un excelent vin de Miniș, am devenit prieteni.

…Avea să-mi monteze, peste doi ani, la Petroșani, în premieră absolută, comedia mea atât de acidă pentru acele vremuri (1981) “Pele și caii verzi”, care a bătut țara. Ca peste alți doi ani să monteze același text (sub titlul “Adio, Pele!”) la Teatrul Dramatic din Brașovul natal, inovațiile lui uluitoare aruncând sala în aer la premieră și primind un torent de laude (și în scris) de la nume grele ale ale cronicii dramatice, ca Valentin Silvestru, Dinu Kivu, Valeria Ducea, Natalia Stancu, Dumitru Chirilă, Bogdan Ulmu, și a profesorului meu de la “Sportul” Ioan Chirilă, intelectual de elită.

…Ne-am amintit două dintre momentele de neuitat legate de premierele cu …Edson Arantes de Noscimento. “Pele și caii verzi” avea programate două spectacole la Naționalul bucureștean. Cu două zile înainte de a urca pe prima scenă a țării, “Pele” din Valea Jiului a avut o reprezentație la Curtea de Argeș. Cum trecuse cam un an de la premieră, și cum Florin era în București, montând la Teatrul de Comedie piesa “Există nervi” de Marin Sorescu (un succes peste așteptările tuturor!), am decis să dăm o fugă lângă Biserica Meșterului Manole să vedem cum mai arată spectacolul. Decorul luat în turneu era unul de cămin cultural, ne-a pierit glasul câteva clipe, ne-a crescut pulsul și ne-am luat cu mâinile de cap. Să urci pe scena Naționalului, în fața elitei cronicarilor dramatici, cu acel decor, era o curată sinucidere! Am plecat glonț spre București, cătrăniți rău de tot, ne-am oprit c\teva minute la Pitești, în casa excelentei actrițe Mirela Cioabă, care a venit cu noi de la Curtea de Argeș, și au început telefoanele la directorul principal și cel adjunct ai teatrului din Vale, aflați le Petroșani. Scuze, explicații ce nu puteau salva situația… Pe autostrada spre București, am convenit că ultima soluție este să batem la poarta Naționalului și să cerem ajutor! Cum regizorul Horea Popescu, directorul artistic, i-a fost professor lui Florin, iar eu o cunoșteam pe doamna Vichi Bichea, de la Secretariat, la ora primei reprezentații, actorii din Petroșani n-au știut, câteva clipe, în ce spectacol de află! Pentru că era un decor uluitor, cum nu văzuse Petroșaniul vreodată, cu mobilier luat din trei piese ce se jucau la primul teatru al țării!… “Pele și caii verzi” a fost în seara aceea un Succes! Pe care l-am udat cu whisky, bere și vin, într-o cameră de hotel, unde erau cazați actorii, restaurantele fiind închise, pe atunci, după ora 21!

…Aventuri frumoase și cu “Adio, Pele!”, în iarna lui ‘84. Naționala de fotbal a României era în cantonament la Poiana Brașov, “tricolorii” aflați sub bagheta magică a lui Mircea Lucescu pregătindu-se pentru Euro ‘84! Eram cu marele Ioan Chirilă la Poiană, în reportaj pentru ziarul “Sportul”. Cum știam că seara este programat, la Teatrul din Brașov, “Adio, Pele!”, i-am propus, de cum am ajuns la prânz, sub Păstăvar, lui Nea Vanea să invităm lotul reprezentativ la spectacol. Mircea Lucescu s-a dovedit încântat de idee… Nu existau mobile pe vremea aceea, așa că, de la recepția unui hotel din Poiană, au început telefoanele. La teatrul brașovean l-am prins pe Florin Fătulescu, regretatul secretar literar Mitică Roman, fan al Naționalei, m-a asigurat că totul va fi OK, fotbaliștii tricolori având rezervată loja de onoare. L-am rugat pe Florin să vadă unde pot introduce actorii o replică-două cu fotbaliștii tricolori, cu Mircea Lucescu, Boloni și Costică Ștefănescu, ce urmau să fie în sală… Cu o jumătate de oră înainte de începerea spectacolului, sala gemea de lume, afară forțele de ordine făceau cu greu față celor care voiau să fie în sală. Capacitatea de 800 de locuri fusese cu mult depășită. Mirajul privirii tricolorilor a bătut recordul de asistență la Teatrul Dramatic “Sică Alexandrescu” din Brașov. Iar când, pe scenă, directorul întrerprinderii “Cuiul” (minunatul actor Mircea Andreescu), un pătimaș microb de fotbal care se autointitulase Pele, s-a ridicat de la biroul său, unde se aflșa la trei ace, sacou elegant și cravată, făcând doi pași, sala a devenit un vulcan, mai bine de un minut neputându-se continua spectacolul de atâtea aplauze și ovații: Directorul la trei ace purta șort și jambiere și era încălțat în ghete de fotbal, gata să plece la antrenament cu echipa Intreprinderii…

…Am râs sănătos de toate aceste peripeții ale lui… Pele, și după peste trei decenii, aseară, în California. Unde, în ‘94, i-am mărturisit celebrului Pele că mi s-a jucat, cu mare succes, o piesă ce i-a purtat numele! L-a bucurat, credea că e ceva legat de viața lui, i-am explicat în mare subbiectul, m-a îmbrățișat și mi-a mulțumit…

…World Cup ‘94, alt capiotol de preț din prietenia mea cu Florin Fătulescu. Am acceptat încântat propunerea lui Florin și Rodica de a sta la ei pentru meciurile de la Los Angeles. Și au fost trei la număr, cel cu Elveția (1-4) jucându-se, de nu s-ar mai fi jucat, în Silverdome-ul din Detroit. Mircea Sandu m-a ajutat cu o invitație pentru Florin Fătulescu… Plecam ambii spre Pasadena, cu mult înainte de meci, strigam fericiți și n-am cedat puhoiului columbian, cu mii de peruci a la Valderama. Am trăit, apoi, nebunia de după victorii (3-1 la debutul din fața Columbiei; 1-0 cu SUA; 3-2 cu Argentina) în Oceanul bucuriei din Arcadia, la hotelul tricolorilor, cu eroii printre noi. După Victoria istorică  în fața Argentinei, la hotel ne-am pomenit și cu Ioan Chirilă, care fugise din spital, unde ajunsese din cauza picanteriilor mexicane. “Cum să nu vin să-i îmbrățișez pe Gică și Ilie, pe Puiu?!”, a zis Nea Vanea, și acel moment mă face să afirm că, pe vremuri, cronicarii sportivi iubeau mai mult fotbaliștii…

…La prânz, în zilele dintre meciuri, îl luam pe Florin cu mine, la reportajele înregistrate pe reportofon pentru BBC, dar și pentru ziarul meu din New York-“Lumea Noastră-Lumea Sporturilor” și cartea despre Mondial la care scriam zilnic…

…Seara, aveam… oră de teatru. Vedeam pe DVD-uri spectacolele montate de Florin Fătulescu în America, jonglând cu sticle de bere mexicană… Mai neplăcut era dimineața, când, pe la 7, mă suna BBC-ul, în zila meciurilor, pentru avancronică, ba, chiar și pe la 6, când rapidistul meu de suflet, regretatul nea Sarkis, voia să ne ia la plimbare prin California.

…Ce Mondial am trăit, atunci, când a strălucit “Generația de aur”, sub bagheta lui Puiu Iordănescu, care, mereu la el cu icoana de la Părintele Argatu, a dus fotbalul românesc la culmi nebănuite și a fost făcut General!… În volumul meu “Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o”, am prins multe dintre zilele de neuitat petrecute cu Florin Fătulescu…

…Au trecut 22 de ani de atunci!… Șapte ani de când m-am văzut ultima oară cu Florin și Rodica Fătulescu, după premiera de la Teatrul Mic (“Doamna noastră din Pascagoula”, cu Valeria Seciu și Mircea Andreescu)… Florin, căruia îi trimit toate piesele mele, m-a felicitat pentru “Monolog în doi cu moartea la ușă”, considerând-o “o piesă dură, excelent scrisă, dar și lecție de viață și speranță. Pe care, dacă ar fi în România, ar face-o un film serial în zece episoade, și văd un tablou din spectacol cu scene din Goya. Dar, musai trebuie un actor mare!ț, a precizat marele regizor. (Care să fie acesta?, mă întreb de azi-noapte…Dan Condurache, Marius Bodochi, Cristian Stanca, Mircea Rusu, Ion Haiduc?!). Laude și pentru “Adultera”, la care mi-a mărturisit că a râs cu lacrimi, citind-o. M-ai făcut atât de fericit, dragul meu prieten Florin Fătulescu!

…Am tocat, pe final de zi, sub beculețele aprinse pe tavanul terasei, politica, alegerile americane, am refăcut istorii trăite, m-au încântat mărturisirile lor despre Hollywood Bowl, unde mă dusese Ducu, în ajun, să văd de la înălțime, de pe Hollywood Hils, imensul amfiteatru cu 17.000 de locuri. Acolo, Rodica și Florin merg săptămânal. la concerte, operă, la tot felul de evenimente artistice de ținută. Acum, așteaptă prima sâmbătă din luna mai să comande tikete pentru întreaga stagiune care va urma. Cu…2 (doi) dolari biletul!…

…Când am plecat, doi palmieri înalți, înalți, de dincolo de superba grădină a Fătuleștilor, sprijineau stelele! Într-o zi rară, cu prieteni din scripturi alese…

Jurnal de California (3). LA VENICE, M-AM LIPIT DE BBC…

…Știu, privind imaginea de mai jos, prietenii o să mi se împuțineze, clevetitorii vor ajunge la scenarii SF, iar dușmanii (care nu mă interesează demult!) vor face o criză de ficat sau de bilă…

…BBC Pop Up este o echipă britanică, of course, care a străbătut Canada și Statele Unite pentru a surprinde, prin jocul dragostei și al întâmplării, Evenimente aparte. Face reporaje pe șosele, în orașe, în baruri, pe plaje, în munți, în cartiere sărace și între nababi, forțând tot ce este…Surprise! Și nebunia asta a lor a prins…

…Eu am întâlnit team-ul BBC Pop Up, sâmbăta ce-a trecut, la Venice, în California, dacă mai era nevoie de precizare. Am realizat că, o vreme, am fost colegi. Pe vremea Mondialului american de soccer, World Cup ’94. Când eu eram corespondentul special a BBC-ului la marea Gală a fotbalului mondial! Cu reportofonul după mine alergam prin stadioane, hoteluri, restaurante, parcări, oriunde se afla Naționala noastră de fotbal (firește ROMÂNIA!), cu jucători, antrenori, conducători, ziariști și suporteri. A fost cea mai frumoasă pagină din Istoria Naționalei de fotbal a României! Dacă ar fi existat pe atunci BBC Pop Up, cu siguranță că m-ar fi însoțit, cel puțin după acea Victorie istorică, 3-2 cu Argentina!…

…Contaminat de stilul BBC Pop Up caut și eu surprize, lucruri neștiute, neașteptate, însoțindu-mi minunile de nepoțele, Celine și Genevieve, pentru care am trecut din nou Oceanul, după un drum de 25 de ore, cu tot „arsenalul” aferent. Iar feciorul meu cel mare, Ducu, îmi alimentează din plin această foame de nou.
…Umblu cu un carnețel după mine, oriunde aș merge. Ca și BBC Pop UP, cu două-trei camere de filmare pornite…

…N-am petrecut decât patru zile pline, aici, și, după 22 de ani, California mi se pare atât de necunoscută. Este drept, atunci, în luna Mondialului, petrecută cu prietenul de cinci stele, valorosul regizor de teatru Florin Fătulescu, timpul avea cinci viteze, nu-mi era gândul decât la fotbal, la transmisiile pentru BBC și „tolba” pentru cartea despre Mondial („Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o”). Acum, e altă Viață, mult mai calmă, de Vacanță…

…Acum trei luni eram în Florida. Nu credeam că voi reveni atât de repede în State… Sublima Celine este de „vină”…

…Logic, fac comparații, reflex de ziarist, nu zic scriitor, să nu fiu acuzat că mă dau prea important…
…Clima, diferită. La Miami era prea cald în decembrie și ianuarie. Trebuia să suport și noaptea aerul condiționat, care nu prea mă lăsa să dorm, ba m-a și îmbolnăvit… Aici, în California, diminețile (mai ales) și serile sunt răcoroase, pentru mine, uneori, chiar friguroase… Să dormi ca un prunc!

…Dar, Adio, plajă! Chiar dacă am venit cu două slipuri. Noroc că, înaintea plecării din Bucureștiul iubit, Ducu mi-a spus să-mi iau și un pulovăr-două…
…Circulația pare mai civilizată, există atenție pentru colegii de trafic…

…Prețurile sunt mai scumpe în California, logic, din moment ce aici există o taxă în plus, cea de stat…

…Benzina e și ea ceva mai scumpă, nu cu mult, 2.50-2.90 $ galonul. Există și o explicație. În California, atenția pentru poluare este cea mai mare din SUA. Ca atare, și procesul de tratare al benzinei este îmbunătățit, iar mașinile sunt diferite față de cele din alte state. Mai mult, mașinile, mici și mari, pentru California sunt speciale față de cele fabricate pentru celelalte 49 de state!

…În dimineața asta, nora mea Karina mi-a spus că pe CBSN s-a anunțat că…”fotbalul românesc are probleme cu matematica”!?! Nu știam despre ce e vorba. Am aflat repede. Gafa de Gâgă a Federației Române de Fotbal, în a cărei matematică aberantă, Andone a marcat 9,5 goluri, iar Stancu 18,5 (!?!). Sau invers, nu mai contează… O vreme ar fi bine să nu spun pe aici că am fost comentator român de fotbal…

…Mă bucur de nepoțele, de copiii de aici, de California-cu multe alte frumoase nebunii care mă așteaptă să le descopăr!