Euro 2016 văzut de-Acasă (24). BASMUL CU FĂT FRUMOS S-A SFÂRȘIT, TRECEM LA FOTBAL!

…Fantastica poveste a Islandei, Zâna cea frumoasă venită dintre vulcani și gheizere părea că nu se mai termină la acest Euro 2016. A ajuns în sferturi, după ce, în grupă, a învins Austria (2-1) și a terminat la egalitate (1-1), cu trupa lui Ronaldo și cu Ungaria, după care a reușit “bomba mileniului”, eliminând Anglia, cu 2-1 (2-1) în “optimi”. Astă-seară, însă, Făt Frumos, scos din echipamentul lui albastru, cum e cerul curat de peste Insula cu 330.000 de suflete, s-a sufocat rapid la aerul înălțimilor nevisate, cu un adversar, Franța, sau țara organizatoare, care, culmea, a reușit cea mai bună repriză a ei (prima) din ultimul deceniu, se spune. O repriză în care minunatul, însă naivul Făt Frumos, invitat să joace, a mușcat, naiv, din mărul otrăvit întins de „cocoșul galic” și doar a atacat timid, n-a mai contraatacat furibund, cum făcuse și câștigase în celelalte patru meciuri. Așa, Făt Frumos n-a mai avut nici paloș, nici scut, nici un cal care să mănânce jăratec. Și a fost pus imediat la pământ, cu patru goluri (Giroud-min.13, Pogba-20’, Payet-43’, Griezmann-45’), e drept, primul, zic, pornit dintr-un ofsaid discret, nesemnalizat. Islandezii au părut că revin la imaginea lor fantastică, miraculoasă, de până acum, la 0-2, însă au ratat din fața porții franceze, ratare-bumerang, chiar dacă 10.000 de suporteri superbi aplaudau necontenit, fericiți că echipa lor a ajuns atât de sus, incredibil de sus, acolo unde stau Zeii fotbalului.

…Zarurile fusesră aruncate în primul act, Franța se și gândea la semifinala de joi, cu Germania, în fond, Finala. Rănitul Făt Frumos, favoritul de ultimă oră a unei lumi întregi, nu renunțase, însă, la mândria lui, i s-a părut prea dur acel 0-4 de pe tabelă, și s-a aruncat cu forță de gheizer peste careul francez, răsplătindu-și uluitorii suporterii prin golul lui Sigthorsson, din min.53: 4-1. La acest scor, nesupușii islandezi, trebuiau să primească un penalty, pentru un henț comis în careul gazdelor, însă fluierașul olandez Kuipers s-a temut, probabil, de un scenariu SF. Les Bleus se gândesc însă și la titlul de golgeter, la care, în pauză, era abonat Griesmann (4 goluri), dar mai visau și Payet și Girou, ultimul reușind al doilea gol (min. 59) în acest meci, atingând și el cota 4!… Numai că Islanda este și o echipă de spectacol, cu o forță morală fantastică, nevrând să îngenuncheze fără replică. Așa că a marcat și al doilea gol (Bjamosson-84’) și a mai ratat alte două ocazii mari, mari.
…Ultimul sfert de finală a însemnat meciul cu cele mai multe goluri de la acest Euro 2016: 5-2 (4-0)! Un record de ;șapte goluri egalat, la un turneu final european, după acel meci de la Euro 2000, Olanda-Iugoslavia 6-1!

…În noaptea aceasta, fără zâne, s-a sfârșit un fabulos basm al fotbalului modern, povestit de această Echipă încântătoare, pilduitoare, atât de iubită, acum, de lumea-ntreagă, Islanda… Mulțumim, Islanda!

… Rămâne cealaltă echipă de basm a acestui turneu final, Țara Galilor, să ducă povestea mai departe. Miercuri, în semifinala cu Portugalia. În duelul Bale-Ronaldo, stelele de la Real Madrid, țin, declarat, cu galezii, căci Bale s-a dovedit un superstar care a pus umărul la greu, a tras la galeră, spre deosebire de Ronaldo cel îngâmfat și leneș…
…Cealaltă semifinală, Germania-Franța, joi. Merg pe forța panzerelor (fie și fără Gomez și Khedira, accidentați!), în pofida galopului ofensiv de azi al francezilor, care, a nu se uita, au încasat două goluri de la islandezi și au scăpat de alte două, și de pedepsirea cu un penalty!

…Acum 22 de ani, pe 3 iulie, la Los Angeles, la ora asta era mare chef și galeria cânta în delir, la Arcadia: “Noi de aicea nu plercăm, nu plecăm acasă, până nu vom câștiga Cupa cea frumoasă!”…România învinsese uluitor, cu 3-2 (2-1), Argentina, prin golurile lui Ilie Dumitrescu (11’, 18’), Hagi (58’), respectiv Batistuta (15’, din penalty) și Balbo-75’! În “optimile” lui World Cup ‘94!…O tempora!…
… Istoria fotbalului este plină de povești adevărate!

 

 

Euro 2016 văzut de-Acasă (23). EXACT ACUM 30 DE ANI, PE 4 IULIE, luam Lungul drum al nopții către America!

…4 iulie 1986. Era într-o vineri. Abia se încheiase Mundialul de fotbal din Mexic. Îl “lucrasem” din redacție, la “Sportul”… În noaptea de joi spre vineri n-am prea dormit. Mașina mea Dacia 1300 era pregătită, pe trotuarul din fața blocului din Bulevardul Tineretului, pentru o lungă plecare. Un drum fără de sfârșit, de care nu știam decât eu!…

…Mă decisesem! Plec la controlul medical din Italia și cer azil politic, în Lagărul din Latina… Gândul acesta m-a mai chinuit în ultimii doi ani, chiar și la Sevilla, cu Steaua, unde știam că, fiind trimis ca ziarist, dacă rămân, voi fi condamnat la 7 ani de închisoare… De fiecare dată, când mă vizita gândul evadării, n-am găsit gramul de nebunie…

…Profesional, eram pe val, ceea ce a făcut mi mai grea decizia mea. Îmi mergea din plin la “Sportul”, la TVR și “Fotbal minut cu minut” de la Radio România Actualități… În dramaturgie, unde mi se joacau două comedii (“Adio, Pele!” la Brașov; “Aventura unei femei cuminți”, la Teatrul “Bacovia”) care mi-au adus elogii, până și în “România literară”, sub pana eminentului om de teatru Valentin Silvestru…
…Material, cele două comedii îmi aduceau lunar, numai din tantieme, cam patru salarii în plus, cel de la Sportul fiind de 3.600 lei. (O Dacia 1300 costa 70.000 lei, așa, pentru o idée!). Și, atunci, ce m-a apucat?!… Și astăzi aud glasul unei mătuși din New York, pe care nu o văzusem în viața mea, dar care, întâlnindu-se cu soția mea, Cornelia, i-a spus: “O să-l blesteme Ducu, că nu l-a scos din închisoarea asta de țară! Că și-a văzut numai de bucuriile lui!”… Ducu era unicul meu copil, pe atunci!…

…Jos, în fața blocului unde aveam un apartament cu două camere, Dacia 1300 mă aștepta plină ochi. Patru canistre goale, să le umplu la Timișoara, înainte să trec granița… Două ziare ce anunțau spectacolul meu “Aventura unei femei cuminți” programat în 10 mai 1985, cu două reprezentații la Naționalul bucureștean, ceea ce nu s-a mai întâmplat, deși se vânduseră toate biletele! Un tovarăș m-a găsit la telefon, la prânz, în ziua celor două reprezentații din turneul teatrului băcăuan, și m-a făcut albie de porci, m-a trecut prin toate organelle sexuale, cum de-mi permit să scriu că “Tovarășa nu e femeie cuminte?!”,cum zice titlul piesei, și să mă amenințe în final că nu-mi mai văd copilul, dacă voi face vâlvă în fața Teatrului Național… Ziarele acelea și un caiet program al spectacolului “Aventura unei femei cuminți” reprezentau argumentul meu pentru azil politic, căci, nu puteam uita sau ascunde că n-aș fi terminat Filosofia și nici n-aș fi lucrat în presă dacă n-aș fi intrat în rândurile membrilor de partid comunist… …Cam jumătate din portbagaj era plin cu d-ale gurii, multe sticksuri, grisine, mere, pere, brânză topită, câteva sticle cu apă minerală, trei haine de schimb… Era o Dacia 1300 pregătită să devină hotel și restaurant. Nu aveam niciun dolar de luat cu mine, doar vreo 15.000 de lei (ce să fac, afară, cu ei?!)!… Nebunie curată… Azi, cu buzunarele goale, n-aș mai cuteza la o asemenea aventură!…

…Ultima noapte acasă a fost un calvar. Am ațipit de două-trei ori, și am visat că a venit Miliția să mă ridice de acasă, să nu-mi dea voie să plec…
…La ora 5, chiaun de nesomn și de atâta furtună interioară, scăpat de zori, eram în stradă, să-mi verific mașina. Mă temeam că a umblat cineva la ea… Am urcat în apartament, la 6:30, să-mi iau rămas bun de la minunata mea soție, ea urma să meargă la slujbă, nu i-am spus nimic, deși m-a întrebat, în toiul nopții, de două ori, de ce sunt atât de agitat… Mi-am îmbrățișat și pruncul sublim, l-am sătutat, cu sughițuri, avea 10 ani și 3 luni, și nu mă părăsea o întrebare-cuțit: oare cât timp nu o să-l mai văd?!…

…Când am plecat cu mașina din fața blocului, se făcuse 7:45, nu uit ora, parcă s-a întâmplat ieri… Plângeam ca un copil. Noroc că nu m-a văzut vreun milițian, și-ar fi dat seama că nu-i în regulă ceva cu mine… M-am dus la redacție, să-mi iau rămas bun de la colegi, nea Vania Chirilă, profesorul meu, nu șeful secției reporteri speciali (unde mai era și regretatul Ion Cupen), venise joi seara din Mexic, iar în acea vineri dimineață urma să ne vedem la redacție. Mi-a adus două suveniruri de la Mundialul ‘86 și mi-a mulțumit pentru colaborarea noastră de la distanță, pe circuitul telefonic București-Ciudad de Mexico… Sufletul a început să mi se strângă, respirația să mi se îngreuneze. Mi-am impus să fiu cât mai degajat, să spun glume…
…Am comis, însă, o gafă! În ziua aceea de 4 iulie, fie și dimineața, la 8:30, eu purtam o haină lungă de piele, nou-nouță, mă gândeam la zilele reci din Lagăr!?! Costică Alexe m-a luat la mișto, “Da friguros ești, băi, MMI-ului!”… Bine că n-am cedat nervos… Ne-am luat rămas bun, urma să revin peste 25 de zile, plecam în concediu… Drumul pe scări, de la etajul 4, a fost o Golgotă. Sufletul îmi plângea…

…Am plecat la Cimitirul Sfânta Vineri să-mi iau rămas bun de la mama care m-a crescut, Emilia, îngropată de an și două luni. Și aici am comis o gafă. Am parcat mașina în fața Cimitirului, pe Calea Griviței, și am cumpărat toate florile de la țiganca din fața intrării, vreo șaizeci-optzeci de trandafiri. I-am pus toți pe mormântul mamei și m-a luat un zbucium nebun, plângeam și nu mă mai opream din tremurat! Cum să nu-mi mai văd părinții, copilul, nevasta, prietenii, colegii, cum nu o să mai merg la meciuri, pentru ziarul “Sportul” și revista “Fotbal”, pentru TVR și Radio, cum să nu mai dau pe la teatru?!… Capul îmi ardea, sângele zvâcnea în mine, ulcerul începuse să mă doară… Simțeam că nu o să rezist la acest Viitor, într-o altă viață, la unica mea condamnare din viață, Condamnarea la Libertate… “O să-l blesteme Ducu, că nu l-a scos din închisoarea asta de țară! Că și-a văzut numai de bucuriile lui!”, îmi vuiau urechile…

…Am sărutat mormântul mamei, am tras de câteva ori aer adând în mine, de parcă n-ar mai fi fost aer, mi-am șters fața, cu apă de la ciușmeaua din intrarea în Cimitir și au luat-o spre Autostrada de Pitești!… Era 4 iulie, ora 9:50, când părăseam Bucureștiul meu natal… Jocul destinului a făcut să fie Ziua Independenței Americii!…

…Vreo oră am stat la Slatina, la o coadă pentru a-mi pune benzină în mașină… Popularitatea comentatorului de fotbal m-a ajutat, și asta a venit ca o nouă durere în sufletul meu… Tot drumul aveam impresia că mă urmărește cineva. Pe la ora 22, am ajuns la Hotel Continental, în Timișoara, unde îmi rezervasem cameră pentru două nopți… Duminică 6 iulie, deși nu-mi era gândul la așa ceva și nici nu era trecut în program, am fost cu oameni de fotbal din Timișoara, la Reșița, unde, la ora 18, se juca turul unui baraj pentru promovarea în Divizia C, între Automecanica Reșița și Progresul Timișoara. Arbitra Mircică Axente, fostul atacant al UTA-ei, ne împrietenise dezastrul de la Varșovia, acel 0-8 cu Legia, la prima mea deplasare de cronicar sportiv!… Am schimbat multe vorbe, am glumit, înainte de meci, deși în sufletul meu era furtună… Timișorenii au câștigat cu 2-0, numai la meci nu mi-era mie capul, ne-am întors în noapte pe Bega… Prietenii de la “Poli” m-au ajutat, a doua zi dimineață, luni 7 iulie, să-mi umplu cu benzină, în acea perioadă de criză, de se stătea de cu noapte la cozi interminabile, rezervorul și cele patru canistre. Ba, unul m-a dus și până în vamă, să nu am probleme. Și mi-a dat un cartuș de Kent să-l înmânez vameșului iugoslav, înainte de a începe controlul în Hotelul-Restaurant-Secție Peco Dacia 1300!… Mulțumesc și acum, minunați prieteni!
…Cum să le spun oamenilor aceștia atât de atenți cu mine că eu nu mă mai întorc?! Că nu ne vom mai vedea la stadioane?! Că nu voi mai scrie o cronică și nu voi mai comenta la TV și Radio nicio partidă a lui Poli?!… Cum să nu fie jale în sufletul meu, de parcă murisem?!

…Doamne, cum am putut părăsi țara, în acea dimineață de 7 iulie 1986, pe la Stamora Moravița, pe unde mă văzusem, cu ochii visului, de atâtea ori, evadat?! Peste trei luni și jumătate urma să împlinesc 41 de ani!… Aveam să-i sărbătoresc în Lagărul de refugiați politici, muncit, umilit, ca niciodată în viața mea. Drumul spre America, spre Libertate nu urma să fie deloc ușor. Dimpotrivă!…Este făcut numai pentru oameni tari. N-am crezut niciodată că pot fi atât de rezistent! Dacă mi s-ar pune alături, acum, saci doldora de euro și dolari, n-aș mai putea repeat Experiența Lagăr și Viața de taximetrist de noapte la New York, Academia Vieții mele!… Am rezistat, însă, în Infern, Ducu e realizat, e fericit, acum, în California, am două nepoțele minunate, acolo, pe malul Pacificului… Mulțumesc, Bunule Dumnezeu! …
…Peste patru luni voi împlini 71 de ani, dar Amintirile mele de roman, născute din flăcări și țipăt de Viață mă țin tânăr în lupta cu un neașteptat de greu, nemeritat Final de partidă. În care trădările inumane m-au apăsat mai rău decât blestemul negru numit cancer, pe care îl țin încă sub bici, de 9 ani și 4 luni!
…Cum să uit vreodată Ziua de 4 Iulie?!
HAPPY BIRTHDAY, AMERICA!
…Acum 30 de ani, eram în clocotul pregătirii să evadez către America!… …Acum, după 30 de veri și o experiență pentru 30 de vieți, fericit bunic, aștept în casa pe care o părăseam, în urmă cu trei decenii, ultimul sfert de finală de la Euro 2016, Franța-Islanda!
…Sunt un om fericit, Bunule Dumnezeu!

 

 

 

 

Euro 2016 văzut de-Acasă (22). CONTE ȘI AȘA-ZISUL PELLE MI-AU STRICAT NUNTA, LA SNAGOV!

…Derby-ul sferturilor de finală, Germania-Italia, l-am văzut la Snagov, între pădure și lac, la o nuntă. S-a căsătorit fata cea mare a vărului meu Cătălin, medic ortoped de valoare. Sigur că o sală a fost rezervată pentru meci, cu două frapiere pe masă, vin alb și roze, iar microbiștii au lăsat dansul și Dorada cu migdale și au trecut în fața micului ecran. Cei mai mulți cu Squadra Azzurra. Dar și câțiva cu nemții…

…Nemții erau favoriți, chiar dacă nu-i învinseseră pe „gladiatori” romani în cele opt dueluri oficiale! După prima repriză, însă, poate cea mai slabă de la acest Euro, nimeni nu merita să meargă mai departe. La reluare, campioana mondială en titre a ținut să-și respecte blazonul și a trecut la atacuri în forță, în ritm mai alegro, pe centrul careului, unde regii lacătului dovedeau dereglări neașteptate, italienii fiind vizibil obosiți după eliminarea Spaniei. Mai era și fluierașul Kassay, care dăduse de înțeles că știe să „tragă” unde trebuie cu trupa germană, „îngălbenindu-i” pe italieni, psihologic, după pauză, cu trei cartonașe în patru minute, deși, cotul lui Boateng care i-a spart nasul lui Eder, în primul act, trecuse ca o briză dinspre lac. Și nemții au deschis scorul, prin Ozil, în min.65, dintr-o fază pornită, pe flancul stâng, din neglijența elementară a peninsularilor și devierea lui Bonucci, la centrarea lui Hector… Germanii au ratat de puțin desprinderea, prin greoiul Gomez, Buffon s-a dovedit din nou fenomenal respingând autogolul lui Chellini, ținându-și echipa în joc.

…Cu 12 minute înainte de final, Boateng a sărit în careu ca un trăgător la fileul de volei, vrând, parcă, să-și îngroape adversarul, numai că fileul era… Chellini! Henț și fault, penalty fără dubii pentru Italia! Transformă cu precizie Bonucci, 1-1, prelungiri!… N-avem timp nici pentru un șpriț rece… 1-1 și după alte 30 de minute de joc, 120 în total… Pentru a doua oară în “sferturi”, Loteria loviturilor de la 11 metri!… Prima semifinalistă, Portugalia, s-a calificat la penalty-uri, 5-3 cu Polonia, tot după 120 de minute. Acum?…

…Acum, 18 lovituri de la 11 metri pentru viza de semifinală! Ce nebunie!… A triumfat Germania, cu 6-5!… După câte emoții! Cu cât dramatism!… După ce fiecare echipă a transformat întâia lovitură (Insigne pentru italieni, Kroos pentru nemți), au urmat câte două ratări de ambele părți: Thomas Muller (sau, dacă vreți, a apărat Buffon!”) și Ozil pentru germani, Zaza și Pelle pentru „gladiatorii” romani. Pentru elevii lui Low a mai ratat Schwesteiger, Bonucci pentru ai lui Conte. Au transformat doi italieni (Parolo și De Sciolio) și trei nemți, ca pe bandă rulantă: Hummels, Kimmich (cu chipul lui de puști, la 21 de ani, luat de Bayern, un cvasidebutant în națională; e meritul lui Low!), Boateng. Italia are șansa ultimei lovituri!… Acasă sau în semifinală?! La bal sau la spital?!… Conte îl aruncă sub sabia lui Damocles pe Darmian, care nu jucase un minut!?! Și fundașul lui Manchester United trage slab, Neuer apără, e 5-5 la penalty-uri, Germania vede semifinala, pentru că mai are de executat un penalty. Hector trage tare, Buffon mângâie mingea, dar forța balonului aproape că i-a dat degetele peste cap și a sărutat plasa, este 6-5, iar  Germania merge în semifinale! Unii au spus că a fost vorba de mai mult noroc.

…Eu, sempre „Fortza Italia”, cred că au contat forța de joc a panzerelor și alte două cauze: desemnarea de către Antonio Conte pentru executarea celui de al doilea penalty a unui jucător, Zaza, care nu jucase decât câteva secunde, fiind neîncălzit. Cum era și Darmian, ale cărui picioare tremurau înainte să atingă mingea!… Simpaticul, lăudatul Conte, viitorul coach al lui Chelsea, uitase că primul și ultimul executant se află sub o presiune specială, căreia nu-i face față oricine, mai ales unul venit direct de pe banca de rezerve!… Unde ești, nemuritorule Enzo Bearzot, alchimistul titlului mondial de la Espana ’82?!

…Eșecul Squadrei Azzurra s-a mai datorat și nu atât ratării (face parte din joc, din viață!), cât a execuției mizerabile a lui Graziano Pelle, trimițând mingea la un metru de poarta germană!?! Cu o asemenea fază, m-a făcut să mă întreb dacă el este cu adevărat brazilian?! Și mă obligă să-i recomand renunțarea la numele de împrumut Pelle (cu doi ll). Pentru că adevăratul Rege Pele nu merită o asemenea ironie de trei parale, ca să nu zic blasfemie…

…Rămâne, astăzi, ultimul sfert: Franța-Islanda! Învingătoarea va întâlni Germania în semifinale. Mulți vor senzație. Adică, Hai Islanda!… Dacă echipa modestului Deschamps va evolua ca în partida de deschidere cu noi (2-1), atunci n-ar fi exclusă încă o „bombă” de răsunet, după Islanda-Anglia 2-1 și Țara Galilor-Belgia 3-1!…
…Iar dincolo de toate, acum, în noapte, mă răvășesc lacrimile minunatului Buffon, după ce „aventura franceză” s-a terminat pentru italienii mei de suflet. Și eroii plâng, nu-i așa?!

…Nu-mi mai arde de nicio muzică, de dans, nu pot bea niciun pahar de alb-sec, sar și peste tortul Miresei… Plec acasă cu ai mei, cu sufletul sub lacrimile de copil ale lui Gianluigi Buffon, o Legendă nemuritoare a fotbalului contemporan!

Euro 2016 văzut de-Acasă (21). GALEZII-NO BREXIT, „SENATORUL MELCILOR” ȘI DUELUL BALE-RONALDO!

…Meci nebun, nebun, în noaptea asta, la Lille! Istorie!… Fascinație!… Spectacol de gală!… Surpriză de proporții!… Cu uluitoarea evoluție a Țării Galilor, în premieră la un turneu final Euro! Încununată cu această spectaculoasă calificare în semifinale, după un 3-1 (1-1) de senzație în fața Belgiei, una dintre favorite!… Galezii, grupați în jurul superstarului Bale, de la Real Madrid, au luptat cu șapte vieți, și-au revenit rapid din șocul primirii primului gol-și ce gol!- (Nainggolan-min.13, o “torpilă” de la vreo 28 de metri, spre vinclu). Aveau să controleze mijlocul și să intre în pauză cu un nesperat, însă meritat egal adus de Williams (de la Fulhan, Liga a II-a), fostul ospătar reușind o superbă lovitură de cap de la 6 metri:1-1!… Începutul actului II avea să prezinte o echipă a “diavolilor roșii” în continuare incomodată de jocul de angajament al adversarului cu jucători din liga a II-a engleză, handicap conjugat cu ezitări în apărarea belgiană, nesincronizari în linia mediană (sub cotă De Bruyne și Witsel) și, în mod special, în atac, unde giuvaierul Hazard n-a avut susținere și, treptat, nici claritate, zbuciumul lui de maestru înlănțuit fiind un veritabil „Mult zgomot pentru nimic”! …Ca atare, echipa lui Chris Coleman, cu șansa a doua, a mai punctat o dată, în min. 55, prin Robson Kanu (care nu mai are contract cu Reading, din liga secundă engleză!), un gol fabulos, după o pasă magistrală a lui Bale și un dans nebun care a amețit “diavolii roșii” la 10 metri în fața propriei porți…

…La reluare, fostul senator de la cârma echipei belgiene, considerată cea mai bună în ultimele trei decenii, Marc Wilmots, mutase greșit, scoțând un atacant din stofă fină-Carrasco și intărind, chipurile, deloc inspirat, linia mediană, cu mijlocașul Fellaini, lent, de multă vreme fără sclipire, cel care avea să rateze nepermis, de două ori, egalarea!… Cum belgienii n-au reușit să egaleze și să prindă prelungirile și, eventual, penalty-rile, în min.86, galezii au aruncat zarurile prin Vokes, de la Burnley (tot Liga a II-a engleză!), cu un “cap” fantastic de la 7 metri: 3-1 pentru urmașii lui Rush și Giggs!… Putea începe Nebunia!… Să curgă berea pentru galeria galezilor minunați. Dacă politic, galezii de-acasă au cerut, prin Referendum, Brexit, fantasticii fotbaliști galezi au zis No Brexit și au rămas în Euro 2016, așteptând semifinala din 6 iulie, la Lyon!

…O victorie istorică pentru galezi! La prima lor participare la un turneu final Euro! Un succes nebun, nebun, al unei echipe de fotbaliști luptători, care salveză onoarea soccer-ului britanic, refuzând să meargă acasă, ca Anglia, Irlanda de Nord și Irlanda! Corul suporterilor galezi, “Nu ne trimiteți acasă, vrem să vă bem toată berea!” are, acum, acoperire… Echipa de la Cardiff urmează să joace semifinala cu Portugalia. Un duel Bale-Ronaldo, starurile de la Real Madrid! La Euro 2016! Cine ar fi crezut?!

…Eșecul Belgiei se datorează în mare parte antrenorului de astăzi Wilmots, senatorul de ieri. “Senatorul melcilor”, ca și Iordănescu al nostru. Pe lângă amintita slăbire a atacului, la pauză, el a mutat târziu și în ofensiva oarbă, trimițându-l abia în ultimul sfert de oră pe Martens (de la Napoli) în locul greoiului J.Lulaku, iar în ultimele șapte minute (!?!) pe neexperimentatul Batshuay (4 jocuri în națională)! Deși îi avea pe bancă pe “englezii” Origi, Benteke (ambii de la Liverpool) și Dembete (Tottenham). Probabil a crezut că superioritatea la numărul de vedete va aduce de la sine victoria în fața unei Echipe!… Greșeli de atitudine, de alcătuire a formației, a schimbărilor și, logic, o înfrângere greu de digerat pentru belgieni, la vreo 30 de kilometri de granița cu țara lor!
…Al doilea “sfert” a fost fantastic!… Urmează, în această noapte, de la ora 22, la Bordeaux, șocul: Germania-Italia! Nemții n-au învins Squadra Azzurra în opt dueluri oficiale!!! „Gladiatorii” abia au trimis acasă campioana europeană en titre, Spania!… Fabulos finalul acestui Euro 2016!

Euro 2016 văzut de-Acasă (19). “BOMBA SECOLULUI”! Islanda produce cel mai răsunător BREXIT! Fără Referendum.

…Senzație! „Bomba” Secolului! Islanda, naționala de fotbal debutantă la un turneu final, aruncă toate casele de pariuri în aer și dă, la Nisa, “Lovitura” de grație din întreaaga istorie de 56 de ani a Europeanului de fotbal: nu doar că s-a calificat în “optimi”,.dar a și învins falnica (odată!) Anglia, inventatoarea jocului de fotbal. Acest uluitor, incredibil, aiuritor 2-1 (2-1) pentru “pescarii” dintre vulcanii și gheizerele insuliței de 103 kilometrii pătrați, cu doar 326.000 de locuitori, înseamnă pentru Anglia și un Brexit în materie de fotbal. Fără referendum! Modesta echipă a submediocrului antrenor Roy Hodgson (68 de aani), Anglia, a părăsit, în seara asta, și Europa fotbalistică. Brexitul cel mai răsunător, cel mai comentat la această oră!…

…Deși a deschis scorul rapid, în min.4, prin obositul Rooney, trupa de la Londra n-a mai jucat nimic, parcă era o formație încropită pe laȚăndăreii noștrii. Și a încasat, neverosimil, două goluri-sson în 12 minute: Sigurdsson-6’, Sightorsson-18’!… Toată lumea se aștepta ca englezii să se trezească în repriza secundă?! Cine să o facă?! Niciun lider în teren, Rooney fiind depășit de joc… Nici pe bancă, unde se afla prietenul Generalului nostru de la Detroit ’94!… …Ceea ce nu înseamnă că trebuie să limităm meritele acestei minunate echipe islandeze, admirabilă în dăruirea ei, în disciplina și devotamentul din teren, în lipsa oricărui complex, atitudine ce trebuie să fie o temă de meditație pentru multe echipe cu nume și ifose (inclusiv Naționala României!), ea ținând în șah vestita trupă a îngâmfatului Ronaldo (1-1, cu Portugalia), Ungaria (1-1), ba a și învins, în ultimul atac, Austria (2-1). Acum, 2-1 cu Anglia!?!… Uluitor!… Asta, ca o argumentare a calificării ei spectaculoase la Euro 2016, dintr-o grupă în care a învins Olanda (2-0 și 1-0!) și Turcia! (3-0 și 0-1)!… Pentru tot ce a făcut la Euro 2016, reabilitând condiția necunoscutului talentat, plin de ambiție și forță morală, Islanda merită o Diplomă de onoare a aceste ediții! Chiar dacă în “sfertul” cu Franța minunea nu se va mai repeata, probabil…
…Jenant, de neînțeles comentatorul care critica la TV merituoasa echipă a Islandei, pentru că „n-a făcut prea multe în acest meci”, pe care, totuși, l-a câștigat!?! (Sic!)… De pus la zid era Anglia, despre care am scris în acest spațiu, după prima ei apariție (1-1 cu Rusia) că nu m-a convins și că nu are un antrenor pe măsură. Și că nu este suficient să te prezinți cu cea mai tânără națională engleză din istorie, dacă nu faci nimic, ca în seara asta, în rușinoasa înfrângere cu Islanda, egală, aș spune, cu drama noastră în fața albanezilor!

…Un meci istoric, și în “uvertura” zilei de astăzi: Italia s-a revanșat admirabil pentru finala pierdută jenant, 0-4, acum 4 ani, la ultima ediție a lui Euro, depășind ultima dublă campioană continentală, Spania (1-0, cu Germania, în finala din 2008; 4-0 cu Squadra Azzurra, în finala din 2012!). Astăzi, însă, noua echipă a Italiei (Campioana europeană din 1960), cu Antonio Conte la timonă, a jucat exemplar, trăgând, parcă, la xerox, meciul de debut la Euro 2016, 2-0 cu Belgia! Același scor și astăzi, prin golurile lui Chellini-33’ și Graziano Pelle-90’, adăugând marile ratări ale lui Eder și Insigne, plus trei parade de erou ale lui Buffon. “Toreadorii” n-au mai dansat tiki-taka, revenirea lor de după pauză, neavând vigoarea și creativitatea ultimului fabulos deceniu în care au triumfat la un Mondial și două Europene! O ieșire din scenă exemplară pentru un mare domn al fotbalului mondial, Vicente del Bosque (65 de ani), pe care Radio-șanț îl anunță ca viitor selecționer al României! Dă, Doamne!

…S-au încheiat și “Optiumile”… Cu această fantastică surpriză, Islanda-Anglia 2-1 și cu un spectacol în șocul zilei, al două școli de fotbal, Italia-Spania 2-0.
…Cunoaștem “sferturile”: Polonia-Portugalia (30 iunie), Țara Galilor-Belgia (1 iulie), Germania-Italia (2 iulie) Franța-Islanda (3 iulie). Calculele le faceți dvs. Eu rămân cu această fantastică zi de 27 iunie, fabuloasa victorie a Islandei în dauna Angliei, și spectacolul oferit de Squadra Azzurra…

…Acest 27 iunie 2016 întră în Istoria neagră a fotbalului englez! În care mai găsim un scor uluitor. În 29 iunie…1950! Campionatul Mondial din Brazilia. La Belo Horizonte, în Grupă, SUA-Anglia 1-0 (1-0), prin golul unui amator, un soldat pe nume Gaetjens, marcat în min.38. Au trecut 66 de ani!

Euro 2016 văzut de-Acasă (10). A NOUA ZI, ÎNTR-O AGENȚIE DE PARIURI. FANTASTICE POVEȘTI DE VIAȚĂ ȘI DE FOTBAL!

…Cum, acasă, nu prind canalul Dolce, iar ProTv nu transmite decât meciul de la ora 22, primele două partide din fiecare zi din acest turneu final Euro 2016 le-am văzut, ba, aș zice, le-am trăit într-o Agenție de pairuri, Bet Café Arena, aproape de casă, lângă Piața Norilor. O experiență de viața fantastică, suplinind absența mea din sălile de teatru în ultimele 10 zile. Aici, la Bet Café, am trăit fascinante spectacole verite, cu oameni simpli, dar bogați sufletește și cu mult bun simț, care sunt tobă de fotbal și pot pune-n încurcătură destui comentatori la istoria fotbalului… Nu sunt pătimași ai jocurilor de noroc, nu-și aruncă salariul, casa sau mașina pe masa de joc… Jocă doi lei, trei, cel mult cinci, pariul sportiv e pentru ei un fel de testare acunoștințelor în materie de fotbal… Au ironie și umor, nu se încrâncenează în diferențele de opinie. Fiecare este în timpul meciurilor un comentator și un arbitru…

…Azi, sâmbătă 18 iunie, am văzut cele două meciuri cu blocnotess-ul în față, cu ochii pe plasmă și cu urechile în jur… Vă jur că tot ce urmează este Reality show!… O fantastică zi, cu atâtea adevăruri târzii, cum n-am visat niciodatră când treceam prin fața acestei Agenții de periuri sportive…

…Meciul Belgia-Irlanda. Începe jocul, e secunda 24 și comentatorul partidei ne anunță “A început meciul”… Replica vine imediat: “Băi, vericule, ne jignești! Păi, noi am venit aici să ne gândim la OZN-uri, nu să urmărim în cele mai mici detalii bătălia asta?!”… A trecut primul sfert de oră. “Dom’le, Belgia asta a fost umflată de ne amintește de Columbia lui Pele, la Mondialul american!”, vine un prim comentariu… „Belgia are jucători foarte buni, dar sunt atât de tehnici de se calcă pe picioare între ei și nimeni nu pune osul!”, completează un altul… E min.22. „Nenea arbitru, nea turcu, a fost penalty pentru irlandezi, bre!”, se supără cineva… Un prim-plan, pe micul ecran, cu „nouarul” Belgiei. „Ăsta parcă-i Gnore de la Dinamo!, sună un comentator din Agenția de pariuri… Da’ ăla mai și marca!”… S-a dus o jumătate de oră. 0-0. “Băi, ce băftoși sunt irlandezii ăștia, care ne-au eliminat la penalty-uri, la Genova, în Mondialul italian din ‘90!”, vine o primă opinie generală… “Nu ei ne-au eliminat, frate, ci Daniel Timofte!… Cred că dacă Emeric Ienei nu pleca la București, cu Dinu, și era pe bancă, altul era rezultatul, atunci!”, vine completarea… “Nene, diavolii ăști au jucători de 24 de carate, dar n-au echipă, pe cinstea mea. I-au făcut papanași italienii!”… “Cum, dom’le, numai 4 cornele în 35 de minute?! “Ășția nu știu că eu am pariat pe nouă cornere?!”… Descopăr în Europeanul meu de la Agenție că se pariază și pe numărul cartonașelor galbene, numărul cornerelor în prima repriză și după pauză, total goluri, cine marchează primul gol, în ce perioadă a meciului (minutele 0-15, 15-30, min. 60. min.75)… Lângă mine, un bărbat de vreo 30 de ani, am înțeles rapid, e contabil cu cornerele. E vădit nemulțumit de seceta loviturilor de la colț. A mizat pe 9 cornere în tot meciul, a pus 5 lei… Belgia trage pe lângă poartă, “Hai, băi, încă un corner, să-mi fac și eu norma!”. Pentru el, meciul s-a redus la cornere… Un tip în dreapta mea tot privește în stânga plasmei. Joacă la Bingo. Se încruntă brusc, aruncă două hârtiuțe. „Ce-i, bre, nu s-a dat nici la mata penalty?!” încearcă să-l înveselească Johny, dinamovistul… Băiatul de la Bingo râde, i-a plăcut poanta…
…O primă repriză modestă pentru mai toți cei care au pariat pe victoria “diavolilor roșii” “Diavolii roșii” se aprind după pauză, îi pun pe irlandezi în corzi și punctează nemilos… Primul e…”Gnore de la Dinamo”, pe numele lui Lulaku, de la Everton, în min.48, el închizând și tabela, la 3-0, în min. 70, când mister-corner e supărat că a fost gol și nu… lovitură de la colț!. Între timp a punctat și Axel Witsel, în min.62. băiatului cu cornerele i-a ieșit cota de 1,35, a pus 5 lei și mai așteaptă rezultatul Islanda-Ungaria, unde a pariat că se vor marca două goluri. Va ghici și pontul ăsta și va lua 100 de lei. Va fi fericit. “E un câștig mic, știu, dar pentru mine milionul ăsta e ceva!” își trăiește sincer clipa de glorie blajinul Vasile, “băiatul care cară cartofi în piață”, cum mi-l prezintă un confrate de pariuri… Îl întreb pe Vasile, care a ars serios pentru pontul cu 9 cornere, dacă nu vrea o bere… Nu bea!… O cafea?! A băut déjà trei… Nu refuză un suc și mă bucur că bem câte un suc alături, ca noi prieteni…

…Vicențiu, un puști simpatic, argint-viu, de vreun metru și șaizeci de centimetri, îmbrăcat ca un rocker, mereu numai zâmbet, cu ochi de om inteligent, nu mai vine la meciul al doilea, Islanda-Ungaria. S-a luat după mine și a pus și el 1-0, scor corect, pentru România în meciul cu Elveția, și a ratat cam 10 milioane de lei vechi (eu 18!)… Nu mai are nervi să parieze pe un nou meci…Se rezervă pentru bătălia tricolorilor cu albanezii, de duminică noapte. Pleacă la “păcănele!”… “Ai trădat fotbalul, Vicențiule!”, în atac prietenește… “Nu eu l-am trădat! Oameni de-ai lui m-au trădat!”…În chem la masa mea, la o cafea… E bucuros că dialogăm. Simte nevoia să mi se prezinte, cu mândrie, dar și tristețe… „Am fost junior de talent la Cimentul Fieni, apoi am venit la Rocar și Rapid… Eu voiam, însă, să joc la Steaua… M-am dus la un trial în Ghencea. Antrenor la juniori era Bumbescu. M-a privit de sus și mi-a zis: Păi, piciule, dacă vrei să stai pe banca Stelei, trebuie să dai o sută de euro!” Chestia asta m-a enervat. Și m-a îndepărtata de fotbal!… Acum, la 25 de ani , mai joc pe fals, din când în când, în sector sau în Divizia D, că iubirea de fotbal nu moare niciodată. După ce car cartofi în piață. Nu câștig decât 10-12 milioane pe lună! Bani buni, scoși cu sudoare, dar cinstiți! Mai visez să dau, într-o zi, lovitura, aici, la pariuri”… Ascultându-l pe Vicențiu, mi-a revenit în minte marea supărare a lui Belodedici, la întoarcerea din Spania, când a fost numit șeful juniorilor la Federație, unde unii părinți veneau cu sarsanale pline ca să joace băieții lor!?!… “De asta fotbalul nostru nu mai are valori!”, încearcă o concluzie Vicențiu, noul meu prieten! E de meditat!… Sigur, cineva, acolo, sus, la Federație, trebuie să și gândească la acest subiect dureros…

…A început Islanda-Ungaria. Vasile, băiatul care cară cartofi în piața de alături, a luat 9 (tot 9!) cornere și două goluri marcate. Eu, victoria Islandei cu 1-0… La un moment dat, comentatorul partidei ne spune că în Islanda sunt numai 100 de fotbaliști profesioniuști! „La noi sunt o mie de mafioți în fotbal!” sună replica unui domn mai în vârstă, citit, care a muncit și prin Spania. „Comentatorul acesta, jos pălăria! Ne spune lucruri interesante!… Cei mai mulți, însă, ne consideră pe noi, cei din fața micilor ecrane, niște tolomaci, ne privesc de sus, ușor arogant, ca niște profesori!… Domnule, exceptându-i pe Balint și Ilie Dumitrescu, la acest Euro nu prea ai ce specialist să asculți!… Păi, ce să-mi spună mie Bratu sau Mara, cum să-i judece ei pe Iordănescu sau pe Stancu?!. Și mulți alții ca ei, corijenți la limba română?!”… Îi spun că e prea sever, că fiecare dintre noi are ce îmvăța de la celălalt… Nu replică, însă nu-mi dă dreptate. Nemulțumirea lui poate fi, însă, o temă pentru mai tinerii mei confrați, care trebuie să știe că majoritatea celor care-și pierd timpul în fața televizorului la un meci, știu multe, foarte multe despre sportul-rege… Minunea islandeză a transformat un penalty, în min.40, a reușit să țină de el, dar, parcă, cu vreo 20 de minute ]naintea finalului n-a mai avut aer… Vasile a prins momentul și a pariat live, pe trei lei, că următorul gol e al ungurilor. A dat trei lei pentru 15 lei! Ungurii egalează, în min.88, prin autogolul lui Saevarson. 1-1.Vasile jubilează. Nu pentru cei 15 lei, cât pentru flerul lui… Eu am ratat și biletul acesta de 160 de lei pentru care am pariat 4 lei… Vasile este, însă, fericit! I-au ieșit și cornerele și două goluri pe meci. A mai luat 110 lei, pariind numai 5, plus ăștia… 15 lei live!! Luni, săptămâna va începe pentru el mai ușor la cărat cartofii, în piața de peste drum…

…Toate drumurile noastre duc spre meciul cu Albania, de mâine noapte. Speranțe și temeri. Daniel Tudor, om matur, trecut prin viață, cândva junior la Rapid, o veritabilă enciclopedie de fotbal, ar vrea să spere într-o victorie, însă se teme. „Nu mai avem Naționala de altădată!… Și, dacă nu batem Albania, atunci primul vinovat este Federația. Ea l-a angajat pe Iordănescu, cam prăfuit… Ea l-a alungat, cu o lună înainte de Euro, pe valorosul medic Pompiliu Popescu… Drama e că noi nici din eșecuri nu mai învățăm… Sigur că vreau să trecem de grupă! Avem noi, însă, valoare de optimi?!”… Întrebarea lui Daniel Tudor, picolo la o Trattoria din Capitală, mă urmărește la orice meci pe care-l văd la acest Eueo 2016. Și-mi imaginez că actuala noastră Națională joacă o repriză cu un adversar, alta cu celălalt. Sincer, până acum, n-am găsit încă o echipă din celelalte 23 pe care să fiu sigur că o putem învinge la ora actuală. Poate, Albania, mâine noapte!
…Doamne, suntem atât de lipsiți de bucurii, atât de săraci sufletește, încât nu ne lua victoria asta, drogul nostru moral!…

P.S. S-a dus în istorie și ultimul meci al Zilei 9, Portugalia-Austria 0-0! Scor alb, „omul negru” fiind îngâmfatul Ronaldo, un biet figurant, după primele două meciuri la această Gală a Fotbalului European. De-ar fi singurul… Ca să nu existe vreun dubiu, super-starul de la Real Madrid a trimis mingea în bară, în min.79, din lovitura de la 11 m., corect acordată, înregistrându-se astfel, primul penalty ratat la acest turneu final.

Euro 2016 văzut de-Acasă (10). ASTĂZI, LA DATORIE ÎN… CENTRUL VECHI!

..Azi, vineri 17 iunie, am mers în Centrul Centrului Vechi, pe arșiță, în tricoul Italiei, cel de la finala pierdută cu Franța (1-2), în 2000! A sosit ora Revanșei, mă întreb și eu?!… Dau un tur prin Centrul istoric să caut o terasă cât mai bună, cu o plasmă cât mai mare. E un lanț de trerase pregătote pentru Euro 2016, se văd și interioare mai umbroase, cu aer condiționat… Afară e arșiță cumplită, venită, brusc, ca un blestem pentru organism, după zile de ploi nemiloase. Fericit că am scăpat de săptămâna de muțenie, după operația la mandibulă, mă plimb ca un copil prin cea mai căutată zonă din Capitală. E ora 14, microbiștii n-au apărut încă, au refuzat vipia de afară, seara e greu să găsești un loc aici. N-are lumea bani!…… Drapelele partidei de deschidere a Zilei, Italia și Suedia, mă atrag, mai ales că deasupra lor cineva a scris inspirat: Centrul Centrului Vechi. Întrare în penumbră, aer condiționat, un culoar duce spre terasă, modernă, fotolii comode, plasmă mare, prețuri rezonabile. „Fortza Italia”, ridic glasul optimist să se știe cum stau lucrurile, deși tricoul meu era cea mai bună recomandare.

…Squadra Azzurra nu a strălucit, azi, în disputa cu vikingii suedezi, „prietenii” noștri de la World Cup ’94. Deși departe de lecția de fotbal pragmatic din „deschiderea” cu mult prea umflata Belgia (2-0), trupa lui Conte s-a impus, cu 1-0, prin golul „brazilian” al lui Eder, de la Inter Milano, marcat în min.88. Victorie facilitată și de jocul modest al vikingilor, echipă în care nici Irbahimovici nu mai e ce-a fost… Culmea e că, la Jack’s” Pub”, unde am urmărit, așa și așa, „uvertura zilei”, m-am pomenit între patru suporteri nordici, unul chiar în tricoul „galbenilor”, toți, însă, civilizați, chiar dacă fiecare a băut, cred, de șase ori mai multe sticle de bere decât mine!… Când le-am spus că sunt român, au răsuflat ușurați, dar, abătuți, s-au consolat, zicându-mi: „Nici România nu s-a calificat, încă, nu doar noi! Nici voi nu jucați mare lucru…”… Așa-i, și noi și suedezii nu avem decât un punct fiecare. Numai că ei vor întâlni Belgia, în ultimul meci din grupă, iar noi Albania. Iar, dacă nici pe albanezi nu-i batem, atunci, nu doar Generalul trebuie debarcat imediat, ci întreaga Federație, în frunte cu nevinovatul tovarăș Burleanu (că domn nu pot să-i spun, chiar dacă se prezintă la trei ace), ajuns pe căi tovărășești la borcanul cu miere, în detrimentul unor personalități mondiale ale fotbalului românesc. Dar, aceasta e o temă pe care o voi dezbate după ce Naționala noastră va disputa ultimul meci…

…”Bomba” zilei, la Saint Etienne, unde favorita multora, Croația, a pornit ca din pușcă, iar după o oră de joc, conducea cu 2-0 (goluri: Perisici-17′, Rakitici-59′) în disputa cu solida echipă a Cehiei, care părea cu nu știe decât să pună autobaza în careul adversarului, cum o făcuse și în meciul de debut, 0-1, cu Spania… Numai că băieții de la Praga au renăscut efectiv din propria lor cenușă și au marcat un gol, în min.76, prin Skoda (Milan, nu Octavia mea!)… După care, meciul s-a întrerupt vreo 10 minute, câțiva descreierați veniți de la Zagreb aruncând din tribune fumigene și petarde, tensiune și haos în teren. Până la urmă, arbitrul britanic Collin a lăsat jocul să-și termine cele 90 de minute regulamentare, el acordând cehilor, în ultimele secunde de joc, un penalty (henț clar comis de „dalmațianul” Vida în careu). Care a fost transformat de Necid și nebunia s-a terminat 2-2!… Croații, cu lunga lor listă de titulari la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Inter Milano, Fiorentina, Napoli, Lazio, Leverkusen, Dinamo Kiev, Șahtior etc. ar trebui să-și muște mâinile. Căci, puteau fi calificați cu 6 puncte din primele două dispute din grupă (1-0, și 3 bare, cu Turcia,). Acum au 4 puncte, și vor încheia grupa într-un frumos, însă dificil duel cu Spania, campioana continentală en titre, după acel ucigător 4-0 din finala cu…Italia!
… Spania care, după ce a pornit cam obosită lungul drum către al 4-lea titlu continental (1964, 2-1, acasă, cu URSS; 2008, 1-0, cu Germania, în finală; 2012), s-a distrat în această noapte cu ienicerii lui Fatih Terim, reușind scorul de până acum al turneului francez: 3-0 (2-0) cu Turcia, marcatorii fiind Nolito (de la Celta Vigo, primul gol la națională) în min.17, Morata (de la Juventus), în min.34 și 48 (ultimul gol gol pornit din ofsaid nesemnalizat!),
…A trecut întâia săptămână din acest Euro 2016. Încă nu-i ora concluziilor. Multe se vor mai petrece. Bune și rele. Important este că trei dintre favorite, Spania,Germania și Italia, s-au prezentat frumos, dând valoare și spectaculozitate Sărbătorii fotbalistice din Hexagon.. Sigur, dincolo de ce va fi, acolo, pe piscuri și în Valea Deznădejdii, sper ca Naționala României să meargă mai departe, după un debut bun, cu Franța, și o lamentabilă repriză secundă cu Elveția…
…Un lucru am învățat prin deceniile de gazetărie sportivă. Mai ales în fotbal să nu ne grăbim cu judecățile de valoare categorice!

Euro 2016 văzut de-Acasă (9). EU, ADIO, GREVA VORBEI!… NAȚIONALA, GREVA SUCCESULUI CONTINUĂ!

…O săptămână, n-am vorbit! Condamnat la tăcere, la necuvinte… Așa, dintr-odată,Mut! Nu de fericire… O operație la mandibula dreaptă m-a trimis în greva vorbei. Este cumplit să nu poți vorbi, să nu răspunzi la telefon! M-am chinuit, am suferit, nu știam cât de bogat eram înainte de operație… Și sunt, acum, după ce, astăzi, mi s-au scos firele. Sunt un alt Om… Am visat că mi-am pus cuvintele la păstrare, în sipetul bunicii… Constat, fericit, că mi s-au păstrat intacte… Vreau să zbor, cum niciodată n-am visat, cu o poftă nebună de vorbă, de șuetă, de șoapte bolnave de frumos și nemurire… Sunt din nou eu însumi!
…Acum, pot și vorbi, nu doar scrie despre Euro 2016. Și, în special, despre Naționala noastră, întrată, parcă, în greva succesului… Tata Puiu (care a renunțat la valorosul medic Pompiliu Popescu, iar Naționala a devenit o legumă, după o oră!), Chipciu (care nu l-a supravegheat la corner pe elvețianul dat în urmărire) și Chiricheș (care s-a ferit ca nu cumva să respingă mingea!) la faza golului egalizator al elvețianului cu nume musulman, Mehmedi, în min.57, mi-au luat din buzunar 1.820 de lei!… Jucasem, ieri, la prânz, lângă Piața Norilor, 4 lei, pe un bilet cu următoarele scoruri exacte: Rusia-Cehia 1-2; România-Elveția 1-0; Franța-Albania 2-0!… Mi-a alungat bănuții tocmai Naționala mea. Măcar de-ar fi câștigat ea meciul!… Se vede, însă, că tricolorii noștrii au uitat să mai câștige într-un meci din turnee finale. Parcă se află în greva neputinței! Și nu mă încumet, încă, să văd o Victrorie=calificare, duminică, în fața Albaniei… Actuala echipă este alcătuită din doi-trei jucători talentați, din câteva reușite pe meci, pe un fond de zbucium surd, intermitențe, fără pregătirea fizică necesară,, cu „găuri” în fiecare compartiment!…
…Fără supărare, dar mi se pare cea mai slabă națională a noastră la un turneu final Euro! Care nu a putut fi relansată de un public absolut minunat. Când valoare nu e, nimic nu e…
…Arătați-mi un Costică Ștefănescu, Gino Iorguleu, Țicleanu, Boloni, Cămătaru, Gabor, Hagi (câțiva din Echipa de la Euro 1984)… Dan Petrescu, Belodedici, Gică Popescu, Lupescu, D.Munteanu, Sabău, Lăcătuș, Hagi, Răducioiu, Ad.Ilie, Viorel Moldovan (Euro 1996, Euro 2000, în fond, în general, Generația de aur de la inegalabilul Mondial american 1994)… Cristian Chivu, Lobonț, Contra, Tamaș, Ștefan Radu, Mutu, Marica, Marius Niculae, Nicoliță și alții-(Euro 2000)…
…Aveam și Valori și Lideri de Echipă!… Astăzi, zbucium surd, cu rare sclipiri, nicio minte limpede, niciun boss în teren…
…Cu meciul de ieri, Anghel Iordănescu a atins borna 100 de prezențe pe banca Naționalei!… Ar trebui un sincer Onor la General. Din păcate, este mai mult un omor la General. El este paratrsnnetul care primește toate nemulțumirile. Are și el, categoric, partea lui de vină. Dar, principalul vinovat este Sistemul fotbalului românesc!
…Unul fără o conducere competentă a Federației, cum au mai toate țările prezente numai la acest Euro 2016. Noi, cu atâția jucători de ecou mondial (am amintit câțiva mai sus!) avem o conducere federală numită pe criterii politice, în ton cu legea nescrisă a acestor vremuri, când, la noi, criteriul valoric este înlocuit cu cel de partid, de relații politice și financiare. Fotbalul româneac nu are încă o Piramidă a performanțe, cu o serioasă bază la copii și juniori!… Are, în schimb, atâția samsari, conducători și impresari, care nu fac decât rău acestui atât de iubit sport, cu o istorie, totuși, notabilă și la noi (vezi Sevilla-mai ’86, World Cup ’94. Toate acestea nu Generalul trebuia să le fi rezolvat. Ci aceia care s-au și nărăvit la plăcinte, votându-și în comitetul executiv, cu nerușinare, câte 100.000 de euro pentru succesele de la Euro 2016! Ce merite are, mă rog, Burleanu și ceilalți neica-nimeni ca el, care vor acest cadou?!… Și, atunci, începi să mă gândesc la o opinie auzită în rândul oamenilor de rând, înghesuiți în aceste zile pe toate terasele din țară, să vadă și să susțină Naționala:”Pentru ce să se bată fotbaliștii noștrii?! Pentru suta de mii daibogeala lui Burleanu?!”… N-aș gândi așa, dar nu trebuie respinsă nici o asemenea idee… Cum, necum, e timpul ca Naționala României să iasă din greva nevictoriei. A tăcut destul și este cumplit pentru minunații ei fani care au uimit Parisul!… N-a mai învins la un turneu final de la Euro 2000, de la acel spectaculos 3-2 cu Anglia!
… Prezidentul federal, ncunoscutul Burleanu, declara, mai zilele trecute, că „a trecut vremea Fotbalului făcut după ureche”. Cinism, fariseism?! Nu, realitatea exactă a fotbalului românesc etalată și la acest Euro 2016!

Euro 2016 văzut de-Acasă (7). CÂTE POVEȘTI ÎN DISPUTA DE 83 DE ANI CU ELVEȚIA!

…Această Zi de 15 iunie 2016 ar putea însemna miercurea renașterii Fotbalului Românesc. Disputa, din această seară, cu Elveția, poate fi o bornă în istoria Naționalei române. N-am jucat deloc rău cu Franța, în “uvertura” lui Euro 2016, dar am pierdut, în penultimul minut, este drept, printr-un gol de magician, al lui Payet, ceea ce nu ne încălzește cu nimic. Astăzi, Naționala noastră trebuie să câștige! Voi pune un bilet, la Agenția de pariuri, cu scorul 1-0 perntru “tricolorii” noștri. Exact acel 1-0 (1-0), gol Ad.Ilie-min.45, de acum opt ani, tot în Franța, la Lyon, la Coupe du Monde,  în…15 iunie 1998, în dauna Columbiei.

BILANȚUL ÎNTÂLNIRILOR DIRECTE: 12 dispute, 5 victorii fiecare, 2 egaluri. Golaveraj 19-13 în favoarea elvețienilor!

…Duelul acesta cu naționala din Țara Cantoanelor are o istorie veche, de-alungul a 83 de ani, cu 11 episoade la activ (câte 4 victorii de fiecare parte, și 3 remize, golaverajul fiind favorabil “ceasornicarilor”: 19-14),cu atâtea povești vesele și triste.
…Cu gândul la Victoria de diseară, 1-0, pe Parc des Princes, răsfoiesc cu nostalgii, bucurii și tristeți, această istorie, trăită live în câteva dintre serialele sale.

*Primul meci dintre fotbaliștii României și Elveției, în 29 octombrie 1933, la Berna, în premilinariile C.M. Pe teren, 2-2 (0-1), ai noștrii, antrenați de Costel Rădulescu, marcând prin Sepi II-min.18 și Dobay-min.67. La “masa verde”, însă, UEFA a dictat 2-0 pentru elvețieni, pentru că Baratky nu avea drept de joc, neexpirându-I, la ora meciului, perioada legală decând jucase în naționala ungară!

DUELUL 2: București, 2 noiembrie 1966, stadionul Republicii, preliminarii C.E. Fericit, printre cei 15.000 de spectatorii adunați în Dealul Spirii, pentru o primă repriză halucinantă, încheiată cu un incredibil 4-0 pentru elevii lui Ilie Oană. Mircea Dridea a deschis scorul, în min.8, ca apoi să se dezlăntuie debutantul Titi Frățilă, cu o “triplă” de poveste-min.11, 25, 38. Elvețienii își vor reveni puțin după pauză, Kunzș-54’ și Odermatt-70’ fixând un 4-2 de ecou pentru naționala din Carpați. Meciul în care a debutat și regretatul meu prieten doctorul Simion Surdan, mijlocașul fără plămâni al Timișoarei! În fotbal, azi poți fi Prinț, mâine Cerșetor…Așa și cu Naționala noastră… Peste o jumătate de an, tot în preliminariile europene…

DUELUL 3. Zurich, 24 mai 1971. 7-1 (3-0), ați citit bine. La 0-7, în min.70, a marcat golul nostru de consolare, Nicolae Dobrin. S-a vorbit, la vremea aceea ceva despre “cafelele otrăvite” ale doctorului Nicolae Stănescu. Aveam să-i întreb, în emisiunea “Idoli și Legende”, de la Telesport, pe portarul naționalei noastre la acel dezastru, ploieșteanbul Mihai Ionescu, și pe Gicu Dobrin ce cred ei, după peste patru decenii, că s-a întâmplat, atunci, la Zurich? „Ce-mi amintesc e că eram cam amețit!”, și-a reamintit goalkeeperul; “Tot ce pot spune este că am fost singurul care nu am băut cafeaua în pauză!” a punctat cu subînțeles Prințul din Trivale. Peste câteva zile, Ilie Oană avea să fie debarcat de la timona Naționalei. Naționala română merge mai departe…

DUELUL 4. București, 23 noiembrie 1968, pe Stadionul “23 August”, și eu, chiulit de la facultate, printre cei 40.000 de spectatori.. Sub comanda noului coach Angelo Niculescu, “tricolorii” câștigă, în Preliminariile pentru Mundialul mexican, cu 2-0 (0-0), prin golurile lui Florea Dumitrache (min.59) și Flavius Domide (min.74). Fanii încep să vorbească despre Mexicul. Tot mai clar și mai mult, după returul de la Lausanne…

DUELUL 5. 14 mai 1969. Incredibil, dar selecționabilii lui nea Angelo înving într-o noapte friguroasă, în Elveția, cu 1-0 (1-0), prin autogolul lui Michaud, după o șarjă de toată frumusețea reușită de constănțeanul Tufan, sprint nebun și centrare perfectă în fașa porții, unde căpitanul tricolorilor, Mircea Lucescu, a țâșnit presându-l peundașul helvet care și-a înscris în propria poartă… Acel 1-7 de la Zurich dispăruse din memoria iubitorului român de fotbal. După 20 de ani se întrezărea primul Mondial pentru întâia “Generație de aur” din fotbalul nostru! În Țara Cantoanelor am ștampilat o calificare istorică. Numai că viața are nu doar munți, ci și văi și depresiuni…

DUELUL 6. 10 octombrie 1981, București, Stadionul “23 August”, 70.000 de spectatori. Meci preliminar pentru Mundialul spaniol din 1982. Eu, gazetar la „Sportul”, în spatele porții lui Cristian, pentru un reportaj nevăzut, pe atunci putându-se, ca ziarist, să mergi și în vestiarul Naționalei și să stai civilizat în spatele porții. Din nefericire, echipa antrenată de Valentin Stănescu a pierdut cu 1-2 (0-0), chiar dacă Ilie Balaci a deschis scorul, în min.56 și ne-a și trimis în Paradis. Visul ne-a luat mințile și castelele spaniole s-au risipit în 19 minute după ce Minunea blondă a Craiovei a declanșat delirul, căci Zappa-în min.68 și Luhti-min 75. ne-au cocoșat sub iluzii premature. Peste câeva zile este debarcat și Nea Tinel!.. Naționala merge, însă, ca și viața, mai departe…

DUELUL 7. Berna, 11 noiembrie 1981. Cu un antrenor debutant la timona Naționalei, Mircea Lucescu, tricolorii reușesc un promițător 0-0, în returul pentru Espana. Un evantai de jucători debutanți în Națională (Gino Iorgulescu, Rednic, Andone, Gabor, Klein-ultimii 4, hunedorenii lui Mircea Lucescu) anunță o nouă generație pentru marea performanță, ea ajungând la Euro 1984!… Din jale se-ntrupează uneori Performanța!

DUELUL 8. 3 martie 1990. Un amical la Lucerna. Echipa antrenată, acum, de Emeric Ienei pierde cu 1-2 (1-1), chiar dacă Hagi a deschis scorul în min.25. Test util, totuși, pentru Coppa del Mondo, din iunie.

DUELUL 9. Neuchatel. 3 aprilie 1991. Cele două reprezentative încep drumul spre Euro 1992. Cu Mircea Rădulescu pe bancă, tricolorii noștri scot un promițător 0-0. Speranțele cresc peste opt luni…

DUELUL 10. București, 13 noiembrie 1991, 35.000 de spectatori pe Stadionul “23 August” Tot cu Mircea Rădulescu pe bancă, reușim o frumoasă victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Mateuț-71’! Peste aproape trei ani, un alt dezastru duelând cu “ceasornicarii”…

DUELUL 11. Detroit, 22 iunie 1994, meci din Grupa A la World Cup ‘94. Naționala antrenată de Anghel Iordănescu vine în Silverdome-ul din Detroit cu un moral excelent, după un spectaculos 3-1, la debut, cu marea favorită Columbia. În cazanul unde cu greu respiram, eu, gazetar, darămite jucătorii, scor-rușine. Elveția a câștigat cu 4-1 (1-1). Sutter a deschis scorul (min.16), Hagi a egalat (min.35), dar, după pauză, a urmat dezastrul, marcând Chapuisat (min.52) și Knup (min. 65, 72). Cu un minut înaintea ultimului gol, Vlădoiu, abia apărut în sauna de la Detroit, a intrat neglijent la un adversar, a fost eliminat și…a plecat la București!

DUELUL 12. 30 mai 2012, Lucerna. Un amical. Tricolorii conduși de Victor Pițurcă reușesc o victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Grozav (56’).

…Acel 1-0, la care visez (și) eu, acum, la finele acestei zile, ultima din prima etapă a grupelor, colorată de primele mari surprize ale acestei ediții: Ungaria-Austria 2-0 (0-0) și, mai ales, Islanda (frumoasa Islandă dintre gheizere și ghețari!)-Portugalia (cu un jenant Ronaldo!) 1-1 (1-0)!!!

…Miercuri 15 iunie 2016, pe înserat, la Paris, în al 13-lea duel România-Elveția aștept (ăm) o nouă Poveste adevărată a fotbalului românesc! Nu vă este dor de ea?!…

                                                                                                                                                                  15 iunie 2016

Euro 2016 văzut de-Acasă (6). BONIEK, BURLEANU, LOLEK ȘI BOBEK, ȘI MAI MULTE UMBRE DUPĂ PRIMELE 3 ZILE

…Cu entuziasm nebun, apoi mai temperați, am fost la Euro 2016, zi de zi, noapte de noapte, prin intermediul televiziunii și al presei scrise. Am auzit câteva voci, chiar aseară, lăudând fără argumente UEFA pentru această primă ediție de Euro cu 24 de echipe! Șase partide din șapte disputate până la miezul nopții trecute s-au încheiat cu victorii la un gol diferență, ceea ce i-a făcut pe unii, prinși într-un sofism de școală primară, să declare că e un campionat euriopean foarte echilibrat!… Echilibrat poate fi și de sus în jos, cum mi-au apărut mie primele trei zile de Euro 2016, jocul de aseară, Germania-Ucraina 2-0 (1-0), salvând aceste trei zile și demonstrând ce fotbal se poate juca și ce așteptăm.

…Altfel, într-o atmosferă de teroare, sânge și haos pe străzi, ba și pe stadionul din Marsilia, aceste prime trei zile cu 7 dispute și 13 goluri nu mi s-au părut nemaipomenite. Firește, fiecare cu opinia lui și, mai ales, cu speranțele de rigoare. Eu mi-am notat fiecare meci, cu rațiunea pură, exceptându-l pe al nostru în uvertura Galei. Deci…

*Franța-România 2-1. Nota 7, determinarea Naționalei noastre și golul de antologie al lui Payet salvând impresia finală.
*Albania-Elveția 0-1. Nota 6. O dispută modestă, ca între prieteni, ca să nu zic frați…
*Țata Galilor-Slovacia 2-1. Nota 6. Așteptam mai mult de la galezi, nu numai cu Gareth Bale, de la Real Madrid (autorul primului gol) în formație, dar și cu jucători de la Liverpool (2), Arsenal, Tottenham și noua campioană engleză Leicester.
*Anglia-Rusia 1-1. Nota 6,5. Mult zgomot pentru mai nimic de Gală, finalul, cu egalarea rușilor, și, în special, dezastrul provocat de slavi în tribune, rămânând subiectele de discuție ale primului “joc-șoc” ratat de la Euro 2016.
*Turcia-Croația 0-1. Nota 6. Echipa croată, cu nume grele, de la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Napoli, Inter Milano, Fiorentina, Lazio etc. departe de așteptări, după golul lui Modrici, deși a mai avut și 3 bare!
*Polonia-Irlanda de Nord 1-0. Nota 5,5. Decepția a venit nu de la ambițioșii, însă mediocrii nord-irlandezi, cât de la polonezi, învingătorii campioanei mondiale Germania, în preliminarii, ieri, cu un Lewandowski în elipsă vizibilă. Singurul de nota 7, arbitrul român Ovidiu Hațegan.
*Germania-Ucraina 2-0. Nota 8. Da, acesta este Fotbalul pe care îl așteptăm! Cu o campioană mondială grea, exactă, bine organizată, având în poartă un uluitor Neuer, și un excelent Jerome Boateng ultimul obstacol în calea egalării estice, dar și un cvasi-debutant în națională, Mustafi (legitimat la Valencia), fundașul care a deschis scorul prin primul gol marcat pentru formația campioanei mondiale, unde a ajuns la selecția 11!… Spectacol la care a contribuit și frumoasa echipă ucraineană, în care “omul nostru de la Torino”, Piatov, a făcut minuni, iar Konoplianka (F.C. Sevilla), Iarmolenko (Dinamo Kiev) și “băieții lui Mircea Lucescu de la Șahtior” (Șevciuk, Kucer, Rakițki,, Selezniov, Kovalenko, pe lângă inegalul Piatov) anunță trupa de la Kiev de luat în seamă pe drumul spre podium…

…În timpul celui mai slab meci de până acum, Polonia-Irlanda de Nord 1-0, camerele televiziunilor l-au prezentat des pe Zbigniew Boniek, figură de legendă în istoria fotbalului. Un “bronz”, cu Polonia, la Mondialul ‘82, o Cupa UEFA, Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei, cu Juventus, unde bossul Agnelli l-a poreclit “Frumusețea nocturnă”. După un scurt mandat de antrenor la Naționala poloneză și altul de vicepreședinte la Federația Poloneză de Fotbal, acum, la 60 de ani, este președintele forului de la Varșovia. Un Președinte cunoscut, prețuit, care face onoare Poloniei…

…Automat, cu gândul la serialul polonez de desene animate “Lolek și Bobek”, m-am gândit și la președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu. Băiat școlit, civilizat, cel mai tânăr dintre președinții de federații prezenți în Franța (32 de ani), dacă e un merit la așa nivel, dar care, de cum deschide gura, îl simți străin fenomenului (ca, de altfel, și pe vreo doi-trei trimiși ai presei române la Paris!), parcă-l vezi la catedră, consilier juridic la Parlament, la Primăria Bucureștiului sau consilier prezidențial la Cotroceni! Cu fotbalul a “rupt-o” de tânăr, în favoarea facultății, la 19 ani, ceea ce este onorabil, dar, acum, noi discutăm despre un European de… fotbal. Capitol la care domnul Burleanu nu se laudă decât cu prezența la Centrul de copii și juniori FCM Bacău și postura de arbitru de fotbal în ligile inferioare, până la 19 ani. La Euro 2016 nu-l știe mai nimeni ca om de fotbal. Ia să fi fost președintele FRF Gică Popescu, cândva căpitanul Barcelonei, automat camerele televiziunilor mondiale în căutau, îl elogiau (ca și pe Boniek) și ne mândream și noi cu asta. Numai că Baciul, Căpitanul de la Barcelona și al Naționalei române inclusiv la acel inegalabil World Cup ’94, unde ne-a elogiat o lume-ntreagă, învând și Argentina (3-2), a fost scos machiavelic din cursă, pe surse politice (!?!), întemnițat cu două zile înainte de alegerile pentru șefia Federației, unde avea cela mai mari și îndreptățite șanse.
…Ieri după-amiază, când l-am văzut pe Boniek popularizat și la Euro 2016 m-am întrebat dacă, urmărind și ei transmisia, cei care l-au “lucrat” pe Gică Popescu (cu gafele lui!) au avut, cumva, vreo remușcare, nu-I cazul să vorbesc despre chestii de conștiință?!

…Sper ca Euro 2016 să-și fi făcut încălzirea după trei zile modeste, slavate de Germania-Ucraina 2-0 (1-0). Și mai visez ca organizatorii, francezii, să se trezească, înțelegând că au mari obligații găzduind un asemenea Eveniment! Unde sunt cele trei filtre de la stadioane, unde e Poliția, unde-s măsurile de protecție a spectatoruilor, dacă, până acum, Euro 2016, abia demarat, este cel mai violent, pe străzi, în tribune, dintre cele 15 din istoria fotbalului European. Și abia a început!…

…Astăzi, Ziua a IV-a. Ce ne așteaptă?
*”Uvertura” de la ora 16, Spania-Cehia. Cele două reprezentative s-au întâlnit de 9 ori: 5 victorii iberice, un egal, 3 succese cehe. Golaveraj:11-8. Campioana europeană en titre vine după un uluitor ultim meci de pregătire (0-1, acasă, cu Georgia, în 7 iunie!), cehii, după o victorie cu rușii (2-1), pe terenul lor, la 1 iunie. Unde-i adevărul pentru acest meci de la Toulouse?

*Irlanda-Suedia, ora 19, la Paris, pe Stade de France. 8 confruntări între cele două echipe: două victorii irlandeze, 4 suedeze, două remize. Golaverat: 7-11. Vikingii au prima șansă…

*”Main Event”, meciul zilei: Belgia-Italia, ora 22, Lyon. Palmares. 10 meciuri directe, 2 victorii belgiene, 3 egaluri, 5 victorii azurre. Golaveraj: 9-15. Italia este mereu favorită, de-i Mondial sau European, ceea ce nu înseamnă că s-a impus întotdeauna. Acum, “diavolii roșii”, pregătiți de un atacant de marcă- Wilmots, sunt văzuți (fără prea multe argumente!)  în cursa  pentru piscurile Europene! Personal, “Fortza Italia!”, chiar dacă, la 13 noiembrie, anul trecut, belgienii învingeau, acasă, cu 3-1, Squadra azzurra. Era un amical, azi…. În noaptea asta ne dorim un Spectacol! Ca și ieri noapte…

                                                                                                                                                                                                                                                             13 iunie 2016