Categorie: Trubadur sub balconul Thaliei

O nouă rubrică de teatru, „Trubadur sub balconul Thaliei”.

„DERBEDEUL DE NOTA 10” și sora lui mai mare- „PUȘLAMAUA de la etajul 13!”

…”Derbedeul de nota 10″, prima mea piesă de bunic, ultima din CV-ul de dramaturg (sau, dacă vreți, a 29-a montare!), a însemnat premiera unei dimineți de poveste, ieri, 20 martie, la Giurgiu, în vechea, dar intima Sală Studio a Teatrului „Tudor Vianu”! O premieră înnobilată de…

…harul și patosul debordant al celor patru actori (Giulia Ionescu, Gabi Munteanu, Georgeta Antoniu, Vasile Toma), într-un superb joc interactiv cu o sală de școlari inteligenți și civilizați!

…de regia profesionistă a lui Matei Varodi, atât de exigent și inventiv și cu piesele pentru elevi, cam „rara avis”, pe la noi, în ultima vreme!

… de frumoasa scenografie și spectaculoasele costume ale Mirunei Varodi, pentru ochiul și sufletul fericiților copilandri din sală!

…de pasiunea harnicei „echipe nevăzute” a teatrului giurgiuvean (ateliere, tehnic de scenă, luminist, sonorizator, croitoreasă, cabinieră etc)!

…de prezența in corpore a presei giurgiuvene, cum rar am întâlnit la premiere pentru elevi prin teatre din alte zări!

… de apariția la întâia reprezentație a ilustrului dramaturg Dinu Grigorescu, totodată și excelent cronicar dramatic al revistei literare „Luceafărul”! Mulțumesc din suflet, Prieteni!

…I-ați oferit „Derbedeului meu de nota 10” o fermecătoare ieșire în lume, sub nobil arc de aplauze pornite din sufletul pur al celor din sala electrizată, cântând, în final, împreună cu actorii, „Noi toți suntem prieteni, Mereu, mereu, mereu, Și la bine și la rău”!.

…Aseară, l-am căutat pe „Derbedeul de nota 10”. Plecase în lume, la fix trei luni, căci, pe 20 decembrie 2014, puneam ultimul punct al piesei, pe marginea unei piscine din Florida, sub privirile sublimei Genevieve, nepoțica mea de aur, muza mea de la finele anului trecut, acum, Curcubeu de poveste peste Ocean…

…”Derbedeul de nota 10″ a plecat să-și caute surioara, „Pușlamaua de la etajul 13”! Ea a hoinărit prin patru țări în afara României, prin Viena, Novi Sad, Ruse, Silistra și Chișinău, dar și prin Giurgiu, Galați, P.Neamț și București… A cunoscut nouă montări: de patru ori one-woman-show, o dată s-a trezit în încântător musical (la Teatrul „Sava Ognianov” din Ruse, în regia lui Orlin Diakov)), cu spectacolul de păpuși pentru oameni mari de la Silistra (regizor Săby Săbev) s-a umplut de premii și a fost la un evantai de Festivaluri, la Galați (patru premii!) și Giurgiu, în Bulgaria, la Stara Zagora, în Polonia și Belarus… S-a bucurat și de o splendidă montare la Teatrul radiofonic, în Serbia, la Novi Sad (în regia lui Iulian Ursulescu). „Pușlamaua” mea ce scumpă s-a bucurat și de câteva interpretări de senzație: Anca Sigartău (la Giurgiu, în regia lui Dan Tudor), Petronela Buda (la Galați, în regia regretatului prieten Vili Perveli Niiolov), Julia Prock-Schauer (la Viena, în regia lui Țino Geirun), Monika Ugrenova (la Silistra)…

…”Pușlamaua de la etajul 13″ face patru ani de scenă și încă se mai joacă, la Galați, Viena și Silistra!… „Derbedeul de nota 10″ abia a apărut pe scenă, Giulia Ionescu reușind un rol minunat în”Țâcă dintr-a V-a”! Cine o va urma și la ce teatru?

…”Pușlamaua de la etajul 13″… „Derbedeul de nota 10″… Drum lung, sub soare, minunații mei Copii!

CONCURSUL „Dramaturgie în doi”: Taj Mahal, steaua Bacăului!

…Concursul „Dramaturgie în doi”, organizat de Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu și ajuns la ediția a V-a, și-a anunțat laureații, vineri 10 octombrie, în ultima zi a Festivalului Teatrelor Dunărene. Câștigătorul este din Bacău, Laurențiu Budău, nume cunoscut în lumea teatrului românesc, autorul piesei „Engri Bărs”. A atins „la mustață” baremul de minimum 28 de puncte care să-i asigure Premiul I și, implicit, montarea imediată a piesei (punctaj realizat din notele celor trei membrii ai Juriului: Maria Teslaru-actriță, Florin Antoniu-regizor, Mircea M.Ionescu-autor dramatic). Repetițiile au început pe… 13 octombrie, cu precizarea că directorul teatrului giurgiuvean a considerat mai nimerit pentru afișul spectacolului titlul „Taj Mahal”, element important în text. Atât autorul, cât și regizorul au fost de acord cu …Taj Mahal, care îi invită pe cei interesați (și autorul dramatic, sper!) la premiera din jurul datei de 18-19 noiembrie.
…Cum la acest Concurs de Dramaturgie operează criteriul unui punctaj stabilit pentru cele trei premii, anul acesta nu a existat un concurent cu performanță demnă de…argint! În afara învingătorului, două medalii de bronz, cu precizarea că doamna (domnișoara) Cristina Cozma din Moldova Nouă nu a răspuns la e-mail-ul trimis de teatrul giurgiuvean, care i-a comunicat frumoasa veste, dânsa neoferind niciun număr de telefon! „Bronzul” și cei 300 de lei o așteaptă, în rada Giurgiului!
…În privința celorlalți concurenți, Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu a considerat, ca și anul trecut, că e mai bune să publice numai titlurile pieselor în concurs și orașele de proveniență, numele autorilor din afara podiumului nefiind făcut public.

CLASAMENTUL FINAL

…În urma realizării baremului de puncte al Concursului: locul I-minimum 28 de puncte; locul II-minimum 26 de puncte; locul III-minimum 24 de puncte, clasamentul final este următorul:

I. Piesa „Engri Bărs”- 28 de puncte. Autor: Laurențiu Budău-Bacău.
II.––––––––––––––––
III. „Întâlnirea”-25 de puncte. Autor: Cristina Cozma-Moldova Nouă;
„De mână cu Dumnezeu” -24 de puncte. Autor-Carmen Dominte-București

Locul 4. „Profesorul de geografie”-23,5 p. Text primit din Arad 5. „Dirijorul”- 22,5 p. Slobozia. 6. „Un rol”- 21 p. Anglia. 7. „Ultima sâmbătă dintre toamnă și iarnă- 20,5 p. Giurgiu. 8. „Foc la etajul 9”-19,5 p. Lupeni 9. „Most wanted”-18,5 p. București. Locurile 10-11: „O flașnetă numită Eugene”-17,5 p. Bacău; „Find what you love let it kill You”-17,5 p. București. Locurile 12-13: „Resurse umane”-16,5 p. Chișinău; „Ochi căprui”-16,5 p. Giurgiu. 14.„Amanta”-15,5 p. Lupeni. Locurile 15-16: „Crimă din dragoste” -15 p. Giurgiu; „Cu poporul român la psihiatru” sau „Câmpia verde a spaimei”-15 p. Tulcea. Locurile 17-18: „Afurisita”- 14 p. București; „Rocada”- 14 p. București. Locurile 19-20: „Inculta”-12 p. București; „Votare”- 12 p. București.

Piese descalificare: *”Interviu” (București)-numele pus pe text! *”Numai tată să nu fii!” (București)- data expediției după încheierea termenului de primire a pieselor!

Sunt un om bogat, cu noul volum (de teatru) în bulgară și Mondialul-Samba!

ULTIMUL meu „copil” literar, gata să-l pun în propria Arhivă sentimentală, alături de alte 23 de volume publicate, 25 de premiere și destule premii (de toate felurile, în teatru și în gazetărie): cartea cu 4 piese traduse în limba bulgară de minunata doamnă prof. Anca Staneva, strălucit mesager al Culturii Române în Bulgaria lipită de sufletul meu de atâtea decenii… Volum special pregătit pentru importantul Atelier European de Teatru, Ruse (16-19 iunie 2014). Mulțumesc, și pe această cale, doamnei Anca Staneva (care semnează și o onorantă Prefață „Patru piese între râs și lacrimă”!) și remarcabilului om de sport și de cultură prof. Liviu Roșca, prolific antrenor de atletism, cu valoroși campioni, și generos susținător al cărții zămislită de autori români, prin Editura pentru Sport C.S. Atletic Giurgiu!
…Cartea, „America de-acasă”, se va lansa, joi 19 iunie, ora 17, în Sala Studio a superbului Teatru „Sava Ognianov” din Ruse, eveniment aureolat de Spectacolul-lectură al comediei din volum „N-aveți un mort de vânzare?”, în interpretarea actorilor de elită ai teatrului din Ruse!
…Piesele volumului? „Moșul, Blonda și Vivaldi”, „Freud și Bunul Dumnezeu”, jucată încântător de Doru Nica (el semnând și regia unui „one man show”  jucat tulburător cu lacrimă și sensuri tragicomice!), la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad (unde am debutat ca dramaturg, în 13 mai 1979!), „N-aveți un mort de vânzare?” (desre care doamna Anca Staneva mi-a făcut cel mai frumos compliment posibil pentru un dramaturg: „Domnule Mircea, mi-am șters de mai multe ori ochelarii, în timp ce citeam piesa! Am plâns de atâta râs!”) și textul care dă titlul volumului, piesă necitită, nepublicată, neștiută (deocamdată!) în…România!
…Doamne, ce Vară frumoasă îmi oferi, după volumul apărut pe final de mai („Monolog în doi cu moartea la ușă-Marele Premiu de Dramaturgie-monodramă, la Gala Star, 8 aprilie 2014, Bacău) și, mai ales, după ce, ieri, mi-au ieșit excelent analizele vizând blestemul negru cu care mă lupt de peste șapte ani!
…De la bucuriile din Teatru, la noapte, Mondiaul de fotbal din Brazilia! Sunt un om bogat!…

Pușlamale, Pescăruși, Școala de proști și… Bunul Dumnezeu

…Frumoasă Toamnă pentru mine, într-un an foarte agitat, cu sănătatea la pământ, însă neîngenunchiat. Mă hrănesc, invidiat, cu Vise…
…Am devenit bunic, Genevieve venind pe lume, în însorita Florida, la 13 octombrie! Sper să ne cunoaștem în final de an, pe 20 Decembrie…

…Joi, 7 noiembrie, merg la Arad, cu sufletul plin, pentru a 24-a premieră din cariera mea: „Freud și Bunul Dumnezeu”, un tulburător one-man show creat de atât de sensibilul actor Doru Nica, în muzica sublimă a lui Ilie Stepan! Pe scena din Arad, acum 34 de ani, pe 13 mai 1979, debutam: „Centrul înaintaș s-a născut la miezul nopții”, în regia lui Costin Marinescu, sub directoratul regretatului mare regizor și… comentator sportiv Victor Tudor Popa. Era o replică la piesa argentinianului Cuzzani, „Centrul înaintaș a murit în zori”. Atunci, debut cu mari emoții, cu lupte purtate, până-n ceasul al… 13-lea, cu Jedețeana de partid. Un debut, însă, încântător, care nu m-a mai dat jos de pe scenă. Ba, am devenit amantul înverșunat al Thaliei…

…Acum, la Teatrul „Ioan Slavici” din Arad (director Bogdan Costea), o piesă scrisă de mine cu lacrimă și jucată cu sufletul zbuciumat de minunatul Doru Nica, actor matur, de complexitate, cel care, în 1979, în piesa mea de debut, era un tânăr care bătea cu ambiție la porțile Thaliei. Ne unea, la vremea aceea, „Bătrîna Doamnă” a fotbalului românesc, UTA!… Ne leagă, acum, în visare și durere de suflet, Teatrul!

…Când, prin iunie, i-am dat lui Doru Nica, la București, volumul „Animalul, acest om ciudat”, nu visam ca el să fie primul -dintre cei peste 20 de oameni de teatru cărora le-am oferit cele trei piese- care să se încumete să urce pe scândura miracolelor ultimul text din carte: „Freud și Bunul Dumnezeu”. De atunci, Doru Nica poartă în el textul, îl respiră prin nopți albe și în deplasări de mii de kilometri, îl chinuie și îl fericește, îi descoperă noi și noi sensuri, alte și alte semnificații, lacrimi de bărbat și zâmbet final născut din forța triumfului.

…Cred că este cea mai așteptată premieră din viața mea. Am început să o văd de la primele din sutele de telefoane pe circuitul Arad-București, în acordurile învăluite în lirism, puse să mă înlăcrimeze, de atâta trădare-n jur și nevisată forță morală, să trec peste toate durerile de om, peste trișările feminine, peste bolile care mușcă și tot mușcă din liniștea mea de pescăruș ținut în dor de viață de magia Teatrului…
Cum să-ți mulțumesc, Dorule, pentru această încă o Primăvară sufletească, în toamnă grea pogorâtă peste sufletul meu?!

…Toamna aceasta înseamnă, însă, o Simfonie rară pentru mine. În anul cu cele mai multe premiere din carieră. Patru la număr (și vine a cincea!)… De trei ori „Pușlamaua de la etajul 13”. La Viena, în 14 februarie, cu încântătoarea Julia Prock- Schauer, în excelenta traducere și viziune scenică a lui Geirun Țino… La Ruse, de Ziua Mondială a Teatrului, pe 27 martie, într-un fermecător musical, regizat de valorosul Orlin Dyakov, altfel și dramaturg de substanță… La Silistra, pe 24 iunie, la Teatrul de Păpuși, căutat spectacol pentru adolescenți și oameni maturi, sub bagheta magică a lui Săby Săbev, cu un admirabil cuplu Monica Ugrenova-Stanislav Georgiev. Textul și-a găsit valențe alese în limba bulgară numai și numai traducerii de excepție a regretatului prieten Vili Perveli Nikolov!…

…Cele trei „Pușlamale 2013” se joacă la turație maximă. Și sunt invitate la tot mai multe Festivaluri. „Pușlamaua vieneză” a încântat la Festivalul de teatru scurt de la Oradea și la Festivalul Teatrelor Dunărene de la Giurgiu…

…„Însuflețitele păpuși moderne” de la Silistra (felicitări creatoarei Natalia Goceva!) au câștigat o selecție dură, cu peste douăzeci de trupe, și au ajuns la Festivalul „Pierrot” de la Stara Zagora, unde s-au adunat creatori de animație pentru maturi din SUA, Italia, Spania, Franța, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia și Bulgaria! Ba, i-au fermecat pe cei mari și în Festivalul de la Giurgiu și sper că o vor face, lunea viitoare, la Galați, unde experimentatul „Gulliver” ține să-și arate splendoarea…

…Musicalul de la Ruse a strălucit la Giurgiu, iar tânăra trupă bulgară s-a bucurat de prezența, săptămâna trecută, în Festivalul Teatrului „Fani Tardini” din Galați. Unde, însă, după ce și-a terminat remarcabila reprezentație într-o sală dureros de goală (nici doi dintre cei cinci membri ai Juriului plătit n-au venit, ceea ce era un semn!), a aflat că nu face parte din concurs!?! Logic, importantul Teatru „Sava Ognianov” trebuia să fie anunțat din plecare că poate veni doar ca invitat, ca să nu mai facă o veritabilă cursă contracronometru!… Sper să nu se repete o asemenea ciudată primire și la Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio de la Pitești, pe final de noiembrie, sau unde va mai fi chemat Teatrul din Ruse ca un oaspete de preț…

…Trei „Pușlamale”, dar și un „Pescăruș”! La 8 octombrie, am trăit bucuria unei premiere pe țară, la Giurgiu, cu o comedie nebună, nebună, „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”. Montată de un „mohican” al teatrului serios, Vlad Stănescu, de la TNB, cu fascinanții Ion Haiduc (de la Teatrul „Nottara”), Maria Teslaru și Alexandru Georgescu (ambii de la Naționalul bucureștean) și Violeta Teașcă. O comedie de-a râsu’-plânsu’ despre umilirea Actorului, a Intelectualului, dar și a pălmașilor cinstiți, de către noii ciocoi, patronii de mucava ai României de astăzi. Pe 13 noiembrie, comedia poate fi gustată la Teatrul „Nottara” din Capitală, pe 23 noiembrie în Festivalul de la Pitești, iar pe 27 noiembrie, la Ruse, în cadrul Zilelor Culturii Române din Bulgaria! Zbor lung, minunatul meu „Pescăruș”!…

…Culmea ironiei sau starea actuală a dramaturgiei autohtone în România o reprezintă premiera mondială a piesei „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”. Ea a avut loc, toamna trecută, la… Teatrul Dramatic din Vidin, Bulgaria, în regia de excepție a lui Vili Perveli Nikolov, plecat prematur între îngeri! În România, am dat piesa la cel puțin zece directori de teatre și tot atâția regizori… În România, cei mai mulți oameni de teatru nu citesc piese autohtone! Este o tristă axiomă…

…La acest evantai de vis al premierelor mele în 2013, adaug și Spectacolul-lectură cu piesa „Animalul, acest om ciudat”, în regia lui Mihai Lungeanu, din cadrul Festivalului Teatrului Nottara, „Fest(in) pe bulevard”. Eu nu prea cred în viitorul Spectacolelor-lectură (am trei la activ, nicunul urcat pe scenă!), dar cel de la jumătatea lui octombrie m-a fericit. Mai ales că au jucat (și nu au citit!) actori profesioniști care țin la numele lor, ca Ioana Calotă, Ion Haiduc, Alexandru Mike Georgescu, Ion Grosu, Gabriel Răuță, Alexandra Săceanu și alții…

…Printre bucuriile acestei Toamne-Primăvară sufletească, volumul „Școala de proști”, apărut la Editura „eLiteratura”. O carte cu patru piese: „Blonda, Moșul și Vivaldi”, „Don Juan, conquistadorul pustiului”, „Școala de proști” și „N-aveți un mort de vânzare?”. Am avut șansa să ofer volumul în ultima lună, la peste o sută de oameni din lumea teatrului românesc. Până acum, o singură reacție, dar ce compliment! Minunatul mesager al culturii române în frumoasa Bulgaria, remarcabilul traducător Anca Staneva, din Ruse, mi-a spus textual: „Mi-am șters de mai multe ori lentilele ochelarilor de lacrimi. Atât am râs, citind piesa „N-aveți un mort de vânzare?”… Sărut mâna, admirabilă doamnă profesoară, n-am cuvinte să vă mulțumesc!…

…Acordul final, în minunata mea Primăvară fără anotimp, joi, 7 noiembrie, la Arad! Minunatul Doru Nica m-a chemat la Sărbătoare, acolo, unde, cu 34 de ani în urmă, începusem cu emoții și fascinație drumul pe Golgota teatrului!
…Mulțumesc enorm, Bunule Dumnezeu!
…Alung fantoma cutremurului, noua obsesie a românilor într-un prezent și așa cu probleme. Teatrul nu poate muri!

„DRAMATURGIE ÎN DOI”, concurs fără „podium”!

…A IV-a ediție a Concursului „Dramaturgie în doi”, texte cu două personaje, organizat de Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu, a fost o surpriză absolut neplăcută: cele mai modeste piese primite în cei patru ani de până acum!!! Dacă edițiile I și III au avut câte un învingător (Ion B. Martin, cu-„Tranka-Fleanka” și Carmen Domite, cu „Luna abțibild”, care s-au jucat mult și cu succes), ediția a II-a nu s-a bucurat decât de un loc III. Acum, însă, într-un evident regres, niciun candidat nu s-a apropiat de podium!?! Incredibil, dar adevărat și îngrijorător…

…Membrii Juriului (o actriță-Violeta Teașcă, un regizor-Mihai Lungeanu, un dramaturg-Mircea M. Ionescu) au avut de lecturat 20 (douăzeci) de texte primite la Concursul „Dramaturgie în doi”, notarea secretă a fiecăruia făcându-se de la 1-10.

…Au venit texte la Concurs din: *București-10. Doi concurenți au trimis câte două texte, unul a fost eliminat, pentru că a avut nu două, ci…cinci personaje(!), altul descalificat, pentru că a trimis aceeași piesă și la Concursul altui teatru, care a anunțat rezultatele mai devreme! Și anul trecut a existat un concurent care a jucat la…două capete! *Lupeni-3 texte. Toate ale aceluiași autor!*Câte o piesă cu două personaje din Anglia, Bacău, Galați, Hotarele-Județul Giurgiu, Iași, Tg.Mureș, Vatra Dornei, Vălenii de Munte…

…Regula concursului „Dramaturgie în doi” este foarte clară: nu orice punctaj general al unui concurent poate urca pe primele trei locuri (cu premii în bani), dacă nu sunt îndeplinite baremurile. *Pentru locul I (și, implicit, jucarea piesei câștigătoare de către Teatrul „Tudor Vianu” Giurgiu, în cel mult două luni de la anunțarea rezultatelor finale), sunt necesare minimum 28 de puncte; *Pentru locul II, cel puțin 26 de puncte, iar pentru locul III, măcar 24 de puncte.

…Din păcate, la această a IV-a ediție, piese neinteresante, multe-veritabilă beție de cuvinte, filozofie de doi bani, pagini întregi fără tramă, fără construcție dramatică. De unde și notele extrem de mici (cu două-trei excepții!) acordate de cei trei membrii ai Juriului. Ca atare, niciun concurent nu a totalizat cel puțin un punctaj pentru treapta de bronz a Concursului, cum s-a întâmplat la ediția a II-a!…

…S-a considerat, pentru prima dată în cele patru ediții ale Concursului, să nu se mai publice numele concurenților. Pentru a-i menaja și, în special, în apărarea dramaturgiei române actuale, a cărei valoare nu poate fi dată de această ediție a textelor neglijente, mărunte, grăbite, câteva cu idei doar enunțate. S-a anunțat numai punctajul fiecărei piese din cele 20 admise în concurs (a 21-a, „Totu’ pentru Patrie” fiind eliminată din start, ea având…5 personaje și nu două, cum cere regulamentul!).

*19,5 puncte: „Totul pentru artă” (Note: 9; 5; 5,5).
*19 puncte: „Paganini nu mai locuiește aici” (6; 6; 7);*„Stepa”(7; 6; 6).
*18,5 puncte: „Banda lui Mobius” (8; 5; 5,5); *„Goi spre paradis”. (7; 5; 6,5). Piesă descalificată, fiind trimisă și la alt Concurs!
*18 puncte: „Căprioara mecanică” (6; 6; 6); *„Eu, tu și copacul” (7; 5; 6); *„De ce râzi, Daria?” (7; 5; 6).
*17 puncte: „Omul, simplu pion pe tabla de șah a Timpului”(5; 5; 7); *„Iubirea mea cu zurgălăi” (6; 5; 6); *„Paradigma” (6; 5; 6).
*16 puncte: „Statuia” (6; 5; 5);*„Drumul victimei către vânător”(5; 5; 6); *„Mita și partidu’ ” (5; 5; 6);*„Din grădina cu verdeață a privirii” (5; 5; 6):
*15,5 puncte: „Dans pe un perete de sticlă”(5;5; 5,5);*„Porumbelul”(5; 5; 5,5).
*15 puncte: „Cămeșa cu ițari” (5;5;5).
*14,5 puncte: „Erai tu înainte să știi că exiști”(4; 5; 5,5);*„Mai mult decât însăși viața” (4; 5; 5,5).

…Poate la anul, vor exista trei piese de…Locul I!

De ce nu răspunzi, minunat prieten Vili?

Minunat prieten Vili,

…De ce ai plecat atât de repede, la numai 56 de ani, acolo sus, în Colonia Îngerilor?!
De ce m-ai lăsat mai sărac, pe mine și pe atâția alții, în lacrimă grea, am vorbit, doar, joi seara, erai la Vidin, și m-ai asigurat că „e puțin mai bine”…

…De ce ai plecat atât de repede, când așteptam să vin la premiera de la Teatrul Gong din Sibiu și să începem repetițiile la a 17-a ta piesă montată la Giurgiu?!

…Acum o lună, exact pe 28 iunie, vorbeam cu tine la Sibiu, erai de numai trei zile pe malul Cibinului, dintre care două le-ai petrecut, neașteptat, în spital!… Într-o lună, numai o lună, Dumnezeule, parșiva boală neagră, care mă chinuie și pe mine de aproape șase ani, te-a devorat galopant, imposibil, cumplit… Nu cred că este adevărat, e un coșmar de noapte sub furtuni grele!

…Chiar să nu mai vorbim, la o zi, două, despre teatru, despre profesoara ta de elită Cătălina Buzoianu, despre etapa de fotbal din Bulgaria, România, din Liga Campionilor, despre proiectele tale regizorale, despre traducerile tale superbe de piese din română în bulgară și invers?…

…Chiar să nu te mai aștept, luna viitoare, să începi repetițiile la Giurgiu, încă o piesă fascinantă pentru copii, sub bagheta ta vrăjită pentru cei mici și cei mari, te reîncărcase cu farmecul copilăriei năzdrăvanul de Cristofor, ce să înțeleagă, acum, micuțul de nici doi ani, lumina sufletului tău, ca și cele două fete, și nepotul, ca și soția ta Ramona, sfâșiată de durere?!

…Nu cred, priateliu, refuz să cred, că nu vom mai pune la cale premiere, că nu vom mai alerga fericiți la Festivaluri, fie și pentru o zi-două, că nu vom mai vorbi cu sufletul curat despre atâtea spectacole, printre care și premierele tale de excepție, acel inegalabil spectacol „Cimitirul păsărilor”, la Teatrul Mic, cu legendele Olga Tudorache și Dan Condurache, „Asteptându-l pe Godot”, la Iasi, „Pușlamaua de la etajul 13”, la Galați, „Căsătoria”, „Transfer de personalitate”, „Cezar, mascăriciul piraților”, „Tranka-Fleanka”, „Cănuță la Bacalaureat”, „Ultima dragoste a lui Don Juan” pentru publicul matur din Giurgiu, „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”, la Vidin; despre atâtea bucurii oferite copiilor în sălile de teatru din Craiova, Brăila, Galați, Haskovo, Silistra, Yambol, ca să nu mai vorbesc de Integrala ta la Giurgiu, unde, ai montat primele patru spectacole de păpuși din istoria Teatrului „Tudor Vianu”, culminând cu proiectul româno-bulgar „Făt Frumos și Prințesa bulgară”, și la Giurgiu și la Silistra…

…Urma să mai scoatem un volum cu piesele mele traduse în bulgară, după cel lansat „cum laudae” la Biblioteca Metropolitană din Sofia, ca și la Giurgiu și Ruse, sau la Teatrul Odeon, unde, în mai,  a fost prezentat volumul în limba română al lui Orlin Dyakov, cu acea traducere a ta, în filigran, a piesei „De când te aștept”, montată în premieră, pe 13 iunie, la Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu, de un alt prieten de-al tău, Vlad Stănescu, împietrit, când l-am anunțat, seara asta, că ai urcat în Ceruri…

…Priateliu, unde ești, de ce nu mai răspunzi la telefon, vreau să urc pe vaporul din Giurgiu, să privesc Dunărea în amonte și să te găsesc pe „corab”-ul din Vidin?

…Anul trecut, m-ai dus în Florentinul tău natal, mereu o primăvară de suflet pentru tine, pe malul Dunării, la vreo 16 km. de Vidin, și, acum, în această duminică grea ca o lespede, ielele mă cheamă să vin, mâine, 29 iulie, să ne despărțim pe vecie, vor veni și alți prieteni de-ai tăi de suflet din teatrul din Giurgiu, Letiția, Eugen, Mirel. Au innebunit ielele astea, priateliu, eu nu pot să le cred… Eu tot plâng, scriu cu lacrimi, și-l întreb pe Bunul Dumnezeu, cum de a putut lua atât de devreme un suflet nobil ca al tău, care nu vedea decât Frumosul și Binele din viață…

…Minunatul meu Vili, scump prieten ca un frate, eu nu cred, refuz să gândesc că nu ne vom mai întîlni. Știu că te-ai dus o Clipă, o Amintire, să te odihnești, să uiți de oamenii răi și nedreptățile pe care ți le-au făcut. Știu, că, dintre Îngeri, ne vei urmări și ne vei trimite gândul bun, urările pentru sănătatea lui Cristofor, a fetelor, a nepotului, a Ramonei, a tuturor celor care te iubesc, te prețuiesc pentru Viața ta demnă, curată, într-o fascinantă Creație.

…Nu spun „Бог да ти прости”, ci Dumnezeu să aibă grijă de tine, acolo, unde, ne vom reîntâlni. O prietenie ca a noastră nu se termină odată cu părăsirea lumii pământene!
… Dragul meu Vili Perveli Nikolov, prieten din scripturi alese, de ce nu răspunzi?! Mi-e dor de glasul tău, mi-e dor de tine, Priateliu!

Minunatul Pod de teatru peste Dunăre…

…Pe Facebook, doamna profesoară Anka Staneva salută vestea venită de la Zlatina Staneva, directoarea Teatrului de Păpuși din Silistra: luni, 24 iunie, la ora 18, va avea loc premiera piesei mele „Pușlamaua de la etajul 13”! După patru one-woman-show (la Giurgiu, Chișinău, București și Viena), două montări cu mai multe personaje (Galați și P.Neamț), după ineditul și încântătorul musicall de la Ruse, acum, un spectacol de păpuși pentru adolescenți! Ce-și poate dori, oare, un dramaturg mai mult?!…

…Anunțata premieră de la Silistra a făcut-o pe doamna profesoară Anka Staneva să arunce o privire spre minunata colaborare româno-bulgară, în teatru, cum, parcă, n-a existat până acum. Rânduri care mă fac să privesc cu sufletul plin spre dânsa, un om din scripturi alese…

…Sărut mâna, distinsă doamnă Anka Staneva! Și mii de mulțumiri nu doar pentru frumoasele cuvinte de pe Facebook, cât, in special, pentru eforturile pe care le-ați făcut, ca iscusit traducător și nobil mesagear al culturii române în frumoasa Bulgaria, pentru ca un Vis mai vechi de-al meu, Proiectul dunărean româno-bulgar, să prindă viață în ultiumul an. Nu pot sa uit sacrificiul dvs., din mai-iunie 2012, de a face câteva zile bune drumul Ruse-Giurgiu-Ruse, la nici 24 de ore, pentru a asigura regizorului Orlin Dyakov cele mai potrivite sensuri ale lui Caragiale în montarea piesei „Conu Leonida față cu reacțiunea”, în românește, la Giurgiu, în acel inedit coupe de răsunet (în aceeași seară, pe aceeași scenă, la Ruse și Giurgiu, același strălucit text al lui I.L.Caragiale, în două limbi, română și bulgară, în două viziuni regizorale). Dvs., Orlin Dyakov (inimosul și competentul director al Teatrului „Sava Ognianov” din Ruse), Vili Perveli Nikolov (studentul celebrei Cătălina Buzoianu, și el un pasionat traducător al textelor române și bulgare, cel care a materializat ideea mea, a unui scenariu cu basme româno-bulgare, în superbele spectacole de păpuși de la Silistra și Giurgiu), doamna Zlatina Staneva, directoarea Teatrului de Păpuși Silistra, prieten fervent al Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu, ca și doamna Irina Florova-Kapelova, directoarea Teatrului Dramatic din Vidin (care a montat, toamna trecută, o piesă românească în premieră mondială, regizor fiind Vili Perveli Nikolov, cu un mare actor bulgar in rol principal, Stefan Staicev!) și mulți alții sunt sublimii Făuritorii ai Podului teatral peste Dunăre, mult mai prețios decât Podul Prieteniei (inaugurat în 1954) și cel de la Calafat-Vidin (traversat, în sfârșit, la 14 iunie 2013). Ei, toți, merită Prețuirea noastră!

…Joi, 13 iunie, la Giurgiu, pe scena Teatrului „Tudor Vianu”, un debut en fanfare în România a dramaturgului bulgar Orlin Dyakov (actor, regizor, director de teatru). Piesa „De când te-aștept” a însemnat un spectacol absolut uluitor, sub direcția de scenă a excepționalului Vlad Stănescu, de la Teatrul Național București, cu o „Quintă Royală” pe scenă, în interpretarea de zile mari a lui Ion Haiduc (Teatrul Nottara), Cristi Iacob (Teatrul Mic), Gabriela Iacob, Violeta Teașcă și Avram Birău (și el tot de la Teatrul Mic). Luni, 24 iunie, la Silistra, piesa mea, „Pușlamaua de la etajul 13”, în regia experimentatului Săby Săbev…

…Podul teatral româno-bulgar nu înseamnă o metaforă. Este o minunată Realitate!

Concursul „Dramaturgie în doi”

Start, la început de săptămână, luni, 10 iunie, în a IV-a ediţie a Concursului “Dramaturgie în doi”, organizat de Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu. Scriitori din toată țara (din toată lumea!) trimiteți piese în două personaje (nepublicate, nejucate, netransmise la radio şi televiziune), în perioada 10 iunie-1 septembrie 2013!
Textele pot fi expediate pe adresa Teatrului „Tudor Vianu” (Str. Mircea cel Bătrân nr.1, Giurgiu), în trei exemplare dactilografiate cu diacritice, nesemnate, într-un plic mare, care va conţine şi un plic mic cu titlul piesei scris pe el, iar în interior cu datele de identificare ale autorului.
Se vor acorda trei premii, iar câştigătorul Premiului I îşi va vedea piesa montată în această stagiune pe scena giurgiuveană. Valoarea premiilor va fi:
*I- 1.500 lei
* II- 1.000 lei
* III- 500 lei
Fiecare text prezent în Concurs va fi citit cu toată seriozitatea și va primi note de la 1 la 10, din partea unui Juriu alcătuit din trei oameni de teatru (un actor, un dramaturg şi un regizor).
Pentru a obţine Premiul I este necesar un punctaj minim 28; pentru Premiul II – minim 26, iar Premiul III poate fi adjudecat cu cel puţin 24 puncte.
La Giurgiu, un obicei care ar trebui urmat de toate teatrele care organizează Concursuri de dramaturgie: piesa câștigătoare este montată cât mai repede! Concret, la Giurgiu, piesa câștigătoare a Concursului de debut (în 2010), “Tranka-Fleanca”, de I.B. Martin, a avut premiera la trei săptămâni după anunțarea laureatului! La a II-a ediție, nicio piesă n-a obținut baremul pentru locurile I și II! Anul trecut, însă, “Luna abțibild”, de Carmen Dominte, a câștigat Concursul, a urcat în șase săptămâni pe scenă și se joacă și acum cu mare succes de public! Aviz amatorilor…

Podiumul Concursului din acest an va fi comunicat în cadrul Festivalului Teatrelor Dunărene, Giurgiu, 7-12 octombrie 2013.

Țara unde se fură orice…

…Este România, of course! Răsfoiești numai “Adevărul” de astăzi și nu-ți mai trebuie niciun argument. “Hoții de cale ferată au învins Guvernul” sună un titlu mare pe pagina I. Adică, se fură în continuare, bine-mersi, din calea ferată, până nu va mai rămâne o șină. Urmează trenurile… După ce s-au furat vapoare, blocuri, cabluri, capace de canale, combinate, doctorate, șosele, voturi și tot așa înainte…

…În același cotidian, din această zi de luni 4 martie (Doamne, cifra aceasta mă trimite cu 36 de ani înapoi, Cutremurul acela blestemat, ducă-se în uitare!), la pagina 19, lista continuă: ”Cum să furi un spectacol”. O poveste tare urâtă, care nu face decât deservicii teatrului românesc, pe care, totuși, vreau să cred că nu-l reprezintă cu adevărat.

…Nu vorbesc aici în numele teatrului giurgiuvean, ci al meu personal. Ca ziarist, ca dramaturg, ca unul care am refuzat să cred în ploaia de avertismente venită (în privința caracterului unui om pe care îl consideram amic!) de la actori, regizori, directori de teatre, scriitori, impresari. Vreau să uit cât mai repede de acest șoc, nici primul și nici ultimul din viața mea. Aș fi vrut să rămân cu imaginea unui regizor harnic, care lucrează rapid, a unor actori excelenți… Mă mâhnește o întâmplare amară pe care am trăit-o mai zilele trecute și trebuie cunoscută în detalii, pentru a nu se mai întâmpla și altora… Pentru a nu se mai repeta, spre binele instituției teatrale și a moralei sale…

…Un spectacol produs de Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu, piesa “Cum să scapi de sentimente” de Paul Ioachim, în regia lui Dan Tudor, cu Monica Davidescu și Dan Tudor interpreți, a fost prezentat în ultima săptămână a lui februarie, în Germania, la Frankfurt, Stuttgart, Friedberg și Munchen. Numai că sub egida…Teatrului Național București, fără o aprobare scrisă din partea producătorului, teatrul giurgiuvean!?! Aprobare care era absolut necesară, pentru că Regulamentul de ordine internă al instituției de la Dunăre stipulează că orice producție îi aparține 3 (trei) ani. Fiind teatru de proiecte și neavând un buget prea mare, în cei trei ani teatrul giurgiugean speră să-și recupereze, uneori să și depășească fondurile investite în spectacolele produse. Ceea ce actorii în cauză, ca și regizorul, au semnat în contractele lor de colaborare că vor respecta Regulamentul de ordine internă al Teatrului “Tudor Vianu”. L-au încălcat, însă, grosolan! Acum vin și declară (în ziarul “Adevărul”) “nu cunoșteam stipulările regulamentului de ordine interioară al teatrului” (Dan Tudor). Cum, adică, semnezi ceva fără să știi ce semnezi?! Din câte știu, cei doi sunt oameni în toată firea, iar scuza aceasta cu “nu cunoșteam” este puerilă rău de tot. Nu ține ca argument!

…Dan Tudor nu-și mai amintește, se vede, că a refuzat, la Câmpina, în seara zilei de 18 februarie (după reprezentația cu cântec a spectacolului “Cum să scapi de sentimente”) ideea de a trimite Teatrului “Tudor Vianu”, a doua sau a treia zi, o adresă oficială de la impresarul sau compania sa particulară care urmau să organizeze turneul din Germania. O adresă prin care să solicite teatrului giurgiuvean permisiunea de a juca spectacolul respectiv în Germania, sub egida Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu care nu solicita decât 500 de lei pentru fiecare reprezentație. O adresă ce urma să fie discutată în consiliul administrativ al teatrului din Giurgiu. Idee respinsă nervos de Dan Tudor, prins cu ocaua mică, din moment ce dezinformase (folosesc eufemismul!) costumiera și doi mașiniști că a vorbit cu directorul să ia decorul (Sic!). Discuție inexistentă!… Dan Tudor nu-și amintește nici că, în momentul în care i s-a cerut ca totul să fie legal, a tunat și fulgerat, a jignit, ba a susținut cu fală că e spectacolul lui și face ce vrea cu el!?! I s-a spus (există șapte martori!), atunci, că timp de trei ani spectacolul este proprietatea Teatrului “Tudor Vianu” Giurgiu și nu e cazul să forțeze nota. Concluzia: a fost înștiințat și verbal, pe ultimii metri înainte de a comite o mare greșeală, despre ceea ce semnase, chipurile, fără să știe!…

…Spuneam că spectacolul de la Câmpina, din 18 februarie, a fost unul cu cântec. Pentru că, la sosirea echipei tehnice și a conducerii teatrului giurgiuvean la Casa de cultură, unde urma să se susțină reprezentația, afișul prezenta spectacolul respectiv (cel al Teatrului “Tudor Vianu”) drept al … Teatrului Proiect Câmpina!?! Adi Dochia, om din conducerea tânărului teatru prahovean (ca și Dan Tudor!) a motivat că așa i-a trimis concepția afișului Dan Tudor! Cum se vânduseră peste 200 de bilete, conducerea teatrului giurgiuvean (care inițial a vrut să plece imediat acasă!) a decis să nu-și bată joc de acei oameni iubitori de teatru, fapt pentru care a cerut trei ștraifuri peste cele trei afișe de la intrare și garanția că înainte de începerea reprezentației se va anunța pe scenă că spectacolul este prezentat de Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu! Ceea ce s-a întâmplat. Dar, acum este limpede, omiterea numelui producătorului real al spectacolului pe afiș (ca și a actriței Giulia Ionescu, într-un rol de nici două minute) a fost una premeditată, anunțând cele patru reprezentații ilegale din Germania!…

…Drama cea mare este că Dan Tudor nu vrea (sau nu poate!) să recunoască nici acum abuzul comis și declară în “Adevărul” absolut incredibil: “Nu cred că am făcut nimic incorect”!!! Să râzi cu Stan și Bran, nu alta… Regulamentul de ordine interioară al teatrului giurgiuvean ignorat cu desăvârșire, deși semnase că îl va respecta, ba mai fusese atenționat și verbal în ceasul al 12-lea… Desconsiderat și contractul de achiziție al textului, prin care Teatrul “Tudor Vianu” are exclusivitate asupra montării piesei lui Paul Ioachim până la 18 septembrie 2013… Imaginea teatrului giurgiuvean pătată cu zâmbetul pe buze… Desigur, zice D.T., nu-i… incorect!?! E ceva ce ține de dreptul civil,  chiar și de cel penal! Instanța va decide de ce s-au făcut vinovați, cu adevărat, D.T. și M.D. și la cât se ridică daunele produse de ei Teatrului Tudor Vianu Giurgiu prin cele patru reprezentații ilegale în Germania !…

…Dacă nu a făcut nimic incorect, atunci de ce am citit (tot în “Adevărul”) o afirmație a lui Dan Tudor, negru pe alb: “Oricum, ne cerem scuze, dacă am adus prejudicii de imagine teatrului din Giurgiu”. Care scuze veneau la câteva rânduri mai jos după noroiul pe care același D.T. în arunca pe obrazul Teatrului “Tudor Vianu”, motivând că a pus spectacolul “Cum să scapi de sentimente” sub egida Naționalului bucureștean pentru că, în străinătate, nu li s-ar fi acceptat să joace vreun spectacol produs de vreun teatru mic și obscur din România, de care n-a auzit nimeni! Păi, de ce trebuia să joace acest spectacol pe care Dan Tudor l-a montat și în care a jucat la un…teatru mic și obscur?! Nu cumva, cine se scuză penibil, se acuză grav?!…

…În numele logicii elementare, o asemenea afirmație aruncă noroi și pe firma Naționalului bucureștean, care a prezentat spectacolul… unui teatru mic și obscur. Cum tot atât de logic este să te întrebi, dacă Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu era unul de care n-a auzit nimeni, atunci, de ce Dan Tudor a semnat regia la 5 (cinci) spectacole în ultimii doi ani și jumătate pe scena giurgiuveană, unde, culmea, a mai venit să joace și Monica Davidescu?! Acum, D.T. se plânge: “Noi am jucat pe bani foarte puțini la Giurgiu”. Nu i-a obligat nimeni! Au semnat contractele de bună voie, în deplinătatea facultăților mentale! Plus că, la bugetul sărac al teatrului giurgiuvean, banii n-au fost chiar “foarte puțini” (desigur, nu voi da niciodată cifre, ele sunt confidențiale!)…

…Teatrul acesta mic și obscur, “Tudor Vianu” Giurgiu, căruia Dan Tudor i-a furat un spectacol de patru ori în amiaza mare, a jucat, totuși, în ultimii doi ani, la Viena, Sofia și București (de mai multe ori!), a participat la opt Festivaluri internaționale, a realizat o premieră absolută în România și Bulgaria prin coupe-ul româno-bulgar (“Conu Leonida față cu reacțiunea” de I.L.Caragiale) cu Teatrul din Ruse, a luat un Premiu de spectacol la Festivalul internațional de la Chișinău, altul, de regie, la Festivalul teatrelor de proiecte de la…Câmpina, trei “Diplome de excelență”, ultima, în octombrie trecut, de la Asociația Scriitorilor București pentru “Promovarea consecventă a dramaturgiei românești”. Chiar să nu fi știut Dan Tudor de toate acestea?!

… O chestie mai rară până acum în paginile ziarelor, furtul de spectacole reprezintă, totuși, un nociv fenomen la modă. Ne dă garanții (tot în “Adevărul” de astăzi) nimeni altul decât Ion Caramitru, directorul general al Naționalului bucureștean, președintele UNITER: “Tot felul de șușanele sunt prezentate în țară, pe afișe apare numele Teatrului Național, deși noi nu avem nicio legătură cu producția respectivă”!?!

…Suntem în România anului 2013, unde se fură căi ferate, voturi, blocuri,  uzine, titluri universitare, păduri, doctorate, spectacole. Așa ne furăm, rapid și sigur, perspectiva!

Ultima carte la Miami și „La Mulți Ani!”

…Ultima zi a lui 2012!… Am sub ochi și ultima mea carte: „Animalul, acest om ciudat”. Tot teatru, ultima mea nebunie, ultima mea bucurie… Cartea aceasta a stabilit un record! La 9 decembrie, am pus ultimul punct la a patra variantă a piesei care închide volumul. Pe 24 decembrie, cu un autocar de linie Giurgiu-București primeam primul șpalt. Seara, corectura mea lua drumul Giurgiului. A doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie, venea de la Giurgiu, corectura efectuată. Vineri 28 decembrie, la orele 18, aveam în mâini primele exemplare!?!… Acest formidabil „contracronometru” l-am făcut numai și numai datorită minunatului om de sport, prof. Liviu Roșca, remarcabil antrenor de atletism, care șlefuiește de ani buni talentele giurgiuvene, dându-le străluciri europene. Profesorul Liviu Roșca are și o Casă de carte, Editura Pentru sport CS Atletic Giurgiu. Și mai are o inimă din scripturi alese. Este noul meu Mecena. În primăvară, mi-a scos pe banii dânsului primul volum într-o limbă străină, în bulgară, „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”, care s-a lansat la Giurgiu, Ruse și Sofia! Acum, profesorul Liviu Roșca mi-a oferit acest minunat cadou la final de an! Nu am cuvinte potrivite să vă mulțumesc, minunate domnule Liviu Roșca!…

…Nu găsesc cuvintele de prețuire nici pentru excepționala pictoriță Lucia Trifan, vasluianca, brașoveanca stabilită în Antilele Olandeze, să fure în culori Soarele din Caraibe și să-l cânte în tonuri sublime în tablourile ei. Lucia mi-a oferit, acum vreo șapte ani, la București (cum o făcuse și la New York!), câteva reproduceri după operele ei zămislite, parcă, de zei. Fascinat, i-am cerut permisiunea să folosesc frânturile de magie cromatică pe coperțile cărților mele. Și ultimele cinci volume (inclusiv cel în limba bulgară!) sunt înnobilate de simfonia culorii compusă cu versuri din Soare și din Caraibe de Lucia Trifan!… De unde să găsesc rimele potrivite sufletului meu să exprime prețuirea pentru o Artistă?!…

…Ultimul mea carte, a 20-a, conține trei piese de teatru. Cea care dă titlul volumului, „Animalul, acest om ciudat”, pe care am scris-o dintr-o suflare, între 31 decembrie 2011 (!)-2 ianuarie 2012, și am șlefuit-o în cinci variante. Un text despre absurdul autorităților române față de năpăstuiții sorții, copiii (ca și bătrânii!) bolnavi, unii loviti de blesteme incurabile… A doua piesă, „Alba-Neagra”, cochetează cu teatrul absurdului și încearcă să trateze două boli fără leac, parcă, la noi: beția puterii și traseimul politic al baronilor de mucava, în stare să accepte și exilul într-un Pustiu, numai și numai pentru a fi șefi!… A treia piesă, „Freud și Bunul Dumnezeu”, subintitulată „Pseudo-roman teatral” (jur că pusesem acest subtitlu înainte să aflu și să văd, la „Nottara”, acum două săptămâni, piesa „Roman teatral” a lui Bulgakov!). Cândva, am intenționat să scriu o „Psihologie a femeii”. Am abandonat subiectul, dezarmat, viața convingându-mă că fiecare femeie înseamnă un Curs de psihologie. N-am abandonat, însă, valorificând experiența mea din universul feminin, ca și experiențele unor prieteni, cunoscuți. Piesa aceasta nu se poate povesti, este o piesă pentru bărbații prinși de vârsta a doua și domnișoarele care abia și-au lepădat adolescența!… Fac o mărturisire: în ultimele două luni am avut probleme-limită cu sănătatea și m-am temut că nu voi putea sfârși acest text! Dumnezeu m-a ajutat să mai fur Morții zile, săptămâni, luni (ani?) și să am pe masă o carte pe care o port în mine de ceva ani…

…Nu știu când va fi lansarea cărții! Știu că am avut onoarea primei lecturi a volumului mirosind a teasc de tipografie la…Miami, unde am ajuns pe ultimii metri ai anului! Și nu am cuvinte pentru feciorul meu cel mare, Ducu, el scoțându-mă din singurătate! La Miami, am aterizat pe 29 de grade Celsius și am trecut imediat la un vânt nebun, care a scos windsurferii pe Atlantic să ofere un fabulos spectacol!… La Miami, voi petrece, peste câteva ore, întâiul Revelion fără miros de iarnă! Asta nu înseamnă că jumătate din sufletul meu nu va fi acordat cu Revelionul din țară! Tuturor, un sincer La Mulți Ani! Și, cum îmi place să urez: un An Nou cu…2013 zile minunate, semn că trebuie să aveți în acest 2013 și bucuriile netrăite în ultimii ani!