Euro 2016 văzut de-Acasă (10). ASTĂZI, LA DATORIE ÎN… CENTRUL VECHI!

..Azi, vineri 17 iunie, am mers în Centrul Centrului Vechi, pe arșiță, în tricoul Italiei, cel de la finala pierdută cu Franța (1-2), în 2000! A sosit ora Revanșei, mă întreb și eu?!… Dau un tur prin Centrul istoric să caut o terasă cât mai bună, cu o plasmă cât mai mare. E un lanț de trerase pregătote pentru Euro 2016, se văd și interioare mai umbroase, cu aer condiționat… Afară e arșiță cumplită, venită, brusc, ca un blestem pentru organism, după zile de ploi nemiloase. Fericit că am scăpat de săptămâna de muțenie, după operația la mandibulă, mă plimb ca un copil prin cea mai căutată zonă din Capitală. E ora 14, microbiștii n-au apărut încă, au refuzat vipia de afară, seara e greu să găsești un loc aici. N-are lumea bani!…… Drapelele partidei de deschidere a Zilei, Italia și Suedia, mă atrag, mai ales că deasupra lor cineva a scris inspirat: Centrul Centrului Vechi. Întrare în penumbră, aer condiționat, un culoar duce spre terasă, modernă, fotolii comode, plasmă mare, prețuri rezonabile. „Fortza Italia”, ridic glasul optimist să se știe cum stau lucrurile, deși tricoul meu era cea mai bună recomandare.

…Squadra Azzurra nu a strălucit, azi, în disputa cu vikingii suedezi, „prietenii” noștri de la World Cup ’94. Deși departe de lecția de fotbal pragmatic din „deschiderea” cu mult prea umflata Belgia (2-0), trupa lui Conte s-a impus, cu 1-0, prin golul „brazilian” al lui Eder, de la Inter Milano, marcat în min.88. Victorie facilitată și de jocul modest al vikingilor, echipă în care nici Irbahimovici nu mai e ce-a fost… Culmea e că, la Jack’s” Pub”, unde am urmărit, așa și așa, „uvertura zilei”, m-am pomenit între patru suporteri nordici, unul chiar în tricoul „galbenilor”, toți, însă, civilizați, chiar dacă fiecare a băut, cred, de șase ori mai multe sticle de bere decât mine!… Când le-am spus că sunt român, au răsuflat ușurați, dar, abătuți, s-au consolat, zicându-mi: „Nici România nu s-a calificat, încă, nu doar noi! Nici voi nu jucați mare lucru…”… Așa-i, și noi și suedezii nu avem decât un punct fiecare. Numai că ei vor întâlni Belgia, în ultimul meci din grupă, iar noi Albania. Iar, dacă nici pe albanezi nu-i batem, atunci, nu doar Generalul trebuie debarcat imediat, ci întreaga Federație, în frunte cu nevinovatul tovarăș Burleanu (că domn nu pot să-i spun, chiar dacă se prezintă la trei ace), ajuns pe căi tovărășești la borcanul cu miere, în detrimentul unor personalități mondiale ale fotbalului românesc. Dar, aceasta e o temă pe care o voi dezbate după ce Naționala noastră va disputa ultimul meci…

…”Bomba” zilei, la Saint Etienne, unde favorita multora, Croația, a pornit ca din pușcă, iar după o oră de joc, conducea cu 2-0 (goluri: Perisici-17′, Rakitici-59′) în disputa cu solida echipă a Cehiei, care părea cu nu știe decât să pună autobaza în careul adversarului, cum o făcuse și în meciul de debut, 0-1, cu Spania… Numai că băieții de la Praga au renăscut efectiv din propria lor cenușă și au marcat un gol, în min.76, prin Skoda (Milan, nu Octavia mea!)… După care, meciul s-a întrerupt vreo 10 minute, câțiva descreierați veniți de la Zagreb aruncând din tribune fumigene și petarde, tensiune și haos în teren. Până la urmă, arbitrul britanic Collin a lăsat jocul să-și termine cele 90 de minute regulamentare, el acordând cehilor, în ultimele secunde de joc, un penalty (henț clar comis de „dalmațianul” Vida în careu). Care a fost transformat de Necid și nebunia s-a terminat 2-2!… Croații, cu lunga lor listă de titulari la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Inter Milano, Fiorentina, Napoli, Lazio, Leverkusen, Dinamo Kiev, Șahtior etc. ar trebui să-și muște mâinile. Căci, puteau fi calificați cu 6 puncte din primele două dispute din grupă (1-0, și 3 bare, cu Turcia,). Acum au 4 puncte, și vor încheia grupa într-un frumos, însă dificil duel cu Spania, campioana continentală en titre, după acel ucigător 4-0 din finala cu…Italia!
… Spania care, după ce a pornit cam obosită lungul drum către al 4-lea titlu continental (1964, 2-1, acasă, cu URSS; 2008, 1-0, cu Germania, în finală; 2012), s-a distrat în această noapte cu ienicerii lui Fatih Terim, reușind scorul de până acum al turneului francez: 3-0 (2-0) cu Turcia, marcatorii fiind Nolito (de la Celta Vigo, primul gol la națională) în min.17, Morata (de la Juventus), în min.34 și 48 (ultimul gol gol pornit din ofsaid nesemnalizat!),
…A trecut întâia săptămână din acest Euro 2016. Încă nu-i ora concluziilor. Multe se vor mai petrece. Bune și rele. Important este că trei dintre favorite, Spania,Germania și Italia, s-au prezentat frumos, dând valoare și spectaculozitate Sărbătorii fotbalistice din Hexagon.. Sigur, dincolo de ce va fi, acolo, pe piscuri și în Valea Deznădejdii, sper ca Naționala României să meargă mai departe, după un debut bun, cu Franța, și o lamentabilă repriză secundă cu Elveția…
…Un lucru am învățat prin deceniile de gazetărie sportivă. Mai ales în fotbal să nu ne grăbim cu judecățile de valoare categorice!

Euro 2016 văzut de-Acasă (9). EU, ADIO, GREVA VORBEI!… NAȚIONALA, GREVA SUCCESULUI CONTINUĂ!

…O săptămână, n-am vorbit! Condamnat la tăcere, la necuvinte… Așa, dintr-odată,Mut! Nu de fericire… O operație la mandibula dreaptă m-a trimis în greva vorbei. Este cumplit să nu poți vorbi, să nu răspunzi la telefon! M-am chinuit, am suferit, nu știam cât de bogat eram înainte de operație… Și sunt, acum, după ce, astăzi, mi s-au scos firele. Sunt un alt Om… Am visat că mi-am pus cuvintele la păstrare, în sipetul bunicii… Constat, fericit, că mi s-au păstrat intacte… Vreau să zbor, cum niciodată n-am visat, cu o poftă nebună de vorbă, de șuetă, de șoapte bolnave de frumos și nemurire… Sunt din nou eu însumi!
…Acum, pot și vorbi, nu doar scrie despre Euro 2016. Și, în special, despre Naționala noastră, întrată, parcă, în greva succesului… Tata Puiu (care a renunțat la valorosul medic Pompiliu Popescu, iar Naționala a devenit o legumă, după o oră!), Chipciu (care nu l-a supravegheat la corner pe elvețianul dat în urmărire) și Chiricheș (care s-a ferit ca nu cumva să respingă mingea!) la faza golului egalizator al elvețianului cu nume musulman, Mehmedi, în min.57, mi-au luat din buzunar 1.820 de lei!… Jucasem, ieri, la prânz, lângă Piața Norilor, 4 lei, pe un bilet cu următoarele scoruri exacte: Rusia-Cehia 1-2; România-Elveția 1-0; Franța-Albania 2-0!… Mi-a alungat bănuții tocmai Naționala mea. Măcar de-ar fi câștigat ea meciul!… Se vede, însă, că tricolorii noștrii au uitat să mai câștige într-un meci din turnee finale. Parcă se află în greva neputinței! Și nu mă încumet, încă, să văd o Victrorie=calificare, duminică, în fața Albaniei… Actuala echipă este alcătuită din doi-trei jucători talentați, din câteva reușite pe meci, pe un fond de zbucium surd, intermitențe, fără pregătirea fizică necesară,, cu „găuri” în fiecare compartiment!…
…Fără supărare, dar mi se pare cea mai slabă națională a noastră la un turneu final Euro! Care nu a putut fi relansată de un public absolut minunat. Când valoare nu e, nimic nu e…
…Arătați-mi un Costică Ștefănescu, Gino Iorguleu, Țicleanu, Boloni, Cămătaru, Gabor, Hagi (câțiva din Echipa de la Euro 1984)… Dan Petrescu, Belodedici, Gică Popescu, Lupescu, D.Munteanu, Sabău, Lăcătuș, Hagi, Răducioiu, Ad.Ilie, Viorel Moldovan (Euro 1996, Euro 2000, în fond, în general, Generația de aur de la inegalabilul Mondial american 1994)… Cristian Chivu, Lobonț, Contra, Tamaș, Ștefan Radu, Mutu, Marica, Marius Niculae, Nicoliță și alții-(Euro 2000)…
…Aveam și Valori și Lideri de Echipă!… Astăzi, zbucium surd, cu rare sclipiri, nicio minte limpede, niciun boss în teren…
…Cu meciul de ieri, Anghel Iordănescu a atins borna 100 de prezențe pe banca Naționalei!… Ar trebui un sincer Onor la General. Din păcate, este mai mult un omor la General. El este paratrsnnetul care primește toate nemulțumirile. Are și el, categoric, partea lui de vină. Dar, principalul vinovat este Sistemul fotbalului românesc!
…Unul fără o conducere competentă a Federației, cum au mai toate țările prezente numai la acest Euro 2016. Noi, cu atâția jucători de ecou mondial (am amintit câțiva mai sus!) avem o conducere federală numită pe criterii politice, în ton cu legea nescrisă a acestor vremuri, când, la noi, criteriul valoric este înlocuit cu cel de partid, de relații politice și financiare. Fotbalul româneac nu are încă o Piramidă a performanțe, cu o serioasă bază la copii și juniori!… Are, în schimb, atâția samsari, conducători și impresari, care nu fac decât rău acestui atât de iubit sport, cu o istorie, totuși, notabilă și la noi (vezi Sevilla-mai ’86, World Cup ’94. Toate acestea nu Generalul trebuia să le fi rezolvat. Ci aceia care s-au și nărăvit la plăcinte, votându-și în comitetul executiv, cu nerușinare, câte 100.000 de euro pentru succesele de la Euro 2016! Ce merite are, mă rog, Burleanu și ceilalți neica-nimeni ca el, care vor acest cadou?!… Și, atunci, începi să mă gândesc la o opinie auzită în rândul oamenilor de rând, înghesuiți în aceste zile pe toate terasele din țară, să vadă și să susțină Naționala:”Pentru ce să se bată fotbaliștii noștrii?! Pentru suta de mii daibogeala lui Burleanu?!”… N-aș gândi așa, dar nu trebuie respinsă nici o asemenea idee… Cum, necum, e timpul ca Naționala României să iasă din greva nevictoriei. A tăcut destul și este cumplit pentru minunații ei fani care au uimit Parisul!… N-a mai învins la un turneu final de la Euro 2000, de la acel spectaculos 3-2 cu Anglia!
… Prezidentul federal, ncunoscutul Burleanu, declara, mai zilele trecute, că „a trecut vremea Fotbalului făcut după ureche”. Cinism, fariseism?! Nu, realitatea exactă a fotbalului românesc etalată și la acest Euro 2016!

Euro 2016 văzut de-Acasă (7). CÂTE POVEȘTI ÎN DISPUTA DE 83 DE ANI CU ELVEȚIA!

…Această Zi de 15 iunie 2016 ar putea însemna miercurea renașterii Fotbalului Românesc. Disputa, din această seară, cu Elveția, poate fi o bornă în istoria Naționalei române. N-am jucat deloc rău cu Franța, în “uvertura” lui Euro 2016, dar am pierdut, în penultimul minut, este drept, printr-un gol de magician, al lui Payet, ceea ce nu ne încălzește cu nimic. Astăzi, Naționala noastră trebuie să câștige! Voi pune un bilet, la Agenția de pariuri, cu scorul 1-0 perntru “tricolorii” noștri. Exact acel 1-0 (1-0), gol Ad.Ilie-min.45, de acum opt ani, tot în Franța, la Lyon, la Coupe du Monde,  în…15 iunie 1998, în dauna Columbiei.

BILANȚUL ÎNTÂLNIRILOR DIRECTE: 12 dispute, 5 victorii fiecare, 2 egaluri. Golaveraj 19-13 în favoarea elvețienilor!

…Duelul acesta cu naționala din Țara Cantoanelor are o istorie veche, de-alungul a 83 de ani, cu 11 episoade la activ (câte 4 victorii de fiecare parte, și 3 remize, golaverajul fiind favorabil “ceasornicarilor”: 19-14),cu atâtea povești vesele și triste.
…Cu gândul la Victoria de diseară, 1-0, pe Parc des Princes, răsfoiesc cu nostalgii, bucurii și tristeți, această istorie, trăită live în câteva dintre serialele sale.

*Primul meci dintre fotbaliștii României și Elveției, în 29 octombrie 1933, la Berna, în premilinariile C.M. Pe teren, 2-2 (0-1), ai noștrii, antrenați de Costel Rădulescu, marcând prin Sepi II-min.18 și Dobay-min.67. La “masa verde”, însă, UEFA a dictat 2-0 pentru elvețieni, pentru că Baratky nu avea drept de joc, neexpirându-I, la ora meciului, perioada legală decând jucase în naționala ungară!

DUELUL 2: București, 2 noiembrie 1966, stadionul Republicii, preliminarii C.E. Fericit, printre cei 15.000 de spectatorii adunați în Dealul Spirii, pentru o primă repriză halucinantă, încheiată cu un incredibil 4-0 pentru elevii lui Ilie Oană. Mircea Dridea a deschis scorul, în min.8, ca apoi să se dezlăntuie debutantul Titi Frățilă, cu o “triplă” de poveste-min.11, 25, 38. Elvețienii își vor reveni puțin după pauză, Kunzș-54’ și Odermatt-70’ fixând un 4-2 de ecou pentru naționala din Carpați. Meciul în care a debutat și regretatul meu prieten doctorul Simion Surdan, mijlocașul fără plămâni al Timișoarei! În fotbal, azi poți fi Prinț, mâine Cerșetor…Așa și cu Naționala noastră… Peste o jumătate de an, tot în preliminariile europene…

DUELUL 3. Zurich, 24 mai 1971. 7-1 (3-0), ați citit bine. La 0-7, în min.70, a marcat golul nostru de consolare, Nicolae Dobrin. S-a vorbit, la vremea aceea ceva despre “cafelele otrăvite” ale doctorului Nicolae Stănescu. Aveam să-i întreb, în emisiunea “Idoli și Legende”, de la Telesport, pe portarul naționalei noastre la acel dezastru, ploieșteanbul Mihai Ionescu, și pe Gicu Dobrin ce cred ei, după peste patru decenii, că s-a întâmplat, atunci, la Zurich? „Ce-mi amintesc e că eram cam amețit!”, și-a reamintit goalkeeperul; “Tot ce pot spune este că am fost singurul care nu am băut cafeaua în pauză!” a punctat cu subînțeles Prințul din Trivale. Peste câteva zile, Ilie Oană avea să fie debarcat de la timona Naționalei. Naționala română merge mai departe…

DUELUL 4. București, 23 noiembrie 1968, pe Stadionul “23 August”, și eu, chiulit de la facultate, printre cei 40.000 de spectatori.. Sub comanda noului coach Angelo Niculescu, “tricolorii” câștigă, în Preliminariile pentru Mundialul mexican, cu 2-0 (0-0), prin golurile lui Florea Dumitrache (min.59) și Flavius Domide (min.74). Fanii încep să vorbească despre Mexicul. Tot mai clar și mai mult, după returul de la Lausanne…

DUELUL 5. 14 mai 1969. Incredibil, dar selecționabilii lui nea Angelo înving într-o noapte friguroasă, în Elveția, cu 1-0 (1-0), prin autogolul lui Michaud, după o șarjă de toată frumusețea reușită de constănțeanul Tufan, sprint nebun și centrare perfectă în fașa porții, unde căpitanul tricolorilor, Mircea Lucescu, a țâșnit presându-l peundașul helvet care și-a înscris în propria poartă… Acel 1-7 de la Zurich dispăruse din memoria iubitorului român de fotbal. După 20 de ani se întrezărea primul Mondial pentru întâia “Generație de aur” din fotbalul nostru! În Țara Cantoanelor am ștampilat o calificare istorică. Numai că viața are nu doar munți, ci și văi și depresiuni…

DUELUL 6. 10 octombrie 1981, București, Stadionul “23 August”, 70.000 de spectatori. Meci preliminar pentru Mundialul spaniol din 1982. Eu, gazetar la „Sportul”, în spatele porții lui Cristian, pentru un reportaj nevăzut, pe atunci putându-se, ca ziarist, să mergi și în vestiarul Naționalei și să stai civilizat în spatele porții. Din nefericire, echipa antrenată de Valentin Stănescu a pierdut cu 1-2 (0-0), chiar dacă Ilie Balaci a deschis scorul, în min.56 și ne-a și trimis în Paradis. Visul ne-a luat mințile și castelele spaniole s-au risipit în 19 minute după ce Minunea blondă a Craiovei a declanșat delirul, căci Zappa-în min.68 și Luhti-min 75. ne-au cocoșat sub iluzii premature. Peste câeva zile este debarcat și Nea Tinel!.. Naționala merge, însă, ca și viața, mai departe…

DUELUL 7. Berna, 11 noiembrie 1981. Cu un antrenor debutant la timona Naționalei, Mircea Lucescu, tricolorii reușesc un promițător 0-0, în returul pentru Espana. Un evantai de jucători debutanți în Națională (Gino Iorgulescu, Rednic, Andone, Gabor, Klein-ultimii 4, hunedorenii lui Mircea Lucescu) anunță o nouă generație pentru marea performanță, ea ajungând la Euro 1984!… Din jale se-ntrupează uneori Performanța!

DUELUL 8. 3 martie 1990. Un amical la Lucerna. Echipa antrenată, acum, de Emeric Ienei pierde cu 1-2 (1-1), chiar dacă Hagi a deschis scorul în min.25. Test util, totuși, pentru Coppa del Mondo, din iunie.

DUELUL 9. Neuchatel. 3 aprilie 1991. Cele două reprezentative încep drumul spre Euro 1992. Cu Mircea Rădulescu pe bancă, tricolorii noștri scot un promițător 0-0. Speranțele cresc peste opt luni…

DUELUL 10. București, 13 noiembrie 1991, 35.000 de spectatori pe Stadionul “23 August” Tot cu Mircea Rădulescu pe bancă, reușim o frumoasă victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Mateuț-71’! Peste aproape trei ani, un alt dezastru duelând cu “ceasornicarii”…

DUELUL 11. Detroit, 22 iunie 1994, meci din Grupa A la World Cup ‘94. Naționala antrenată de Anghel Iordănescu vine în Silverdome-ul din Detroit cu un moral excelent, după un spectaculos 3-1, la debut, cu marea favorită Columbia. În cazanul unde cu greu respiram, eu, gazetar, darămite jucătorii, scor-rușine. Elveția a câștigat cu 4-1 (1-1). Sutter a deschis scorul (min.16), Hagi a egalat (min.35), dar, după pauză, a urmat dezastrul, marcând Chapuisat (min.52) și Knup (min. 65, 72). Cu un minut înaintea ultimului gol, Vlădoiu, abia apărut în sauna de la Detroit, a intrat neglijent la un adversar, a fost eliminat și…a plecat la București!

DUELUL 12. 30 mai 2012, Lucerna. Un amical. Tricolorii conduși de Victor Pițurcă reușesc o victorie, cu 1-0 (0-0), prin golul lui Grozav (56’).

…Acel 1-0, la care visez (și) eu, acum, la finele acestei zile, ultima din prima etapă a grupelor, colorată de primele mari surprize ale acestei ediții: Ungaria-Austria 2-0 (0-0) și, mai ales, Islanda (frumoasa Islandă dintre gheizere și ghețari!)-Portugalia (cu un jenant Ronaldo!) 1-1 (1-0)!!!

…Miercuri 15 iunie 2016, pe înserat, la Paris, în al 13-lea duel România-Elveția aștept (ăm) o nouă Poveste adevărată a fotbalului românesc! Nu vă este dor de ea?!…

                                                                                                                                                                  15 iunie 2016

Euro 2016 văzut de-Acasă (6). BONIEK, BURLEANU, LOLEK ȘI BOBEK, ȘI MAI MULTE UMBRE DUPĂ PRIMELE 3 ZILE

…Cu entuziasm nebun, apoi mai temperați, am fost la Euro 2016, zi de zi, noapte de noapte, prin intermediul televiziunii și al presei scrise. Am auzit câteva voci, chiar aseară, lăudând fără argumente UEFA pentru această primă ediție de Euro cu 24 de echipe! Șase partide din șapte disputate până la miezul nopții trecute s-au încheiat cu victorii la un gol diferență, ceea ce i-a făcut pe unii, prinși într-un sofism de școală primară, să declare că e un campionat euriopean foarte echilibrat!… Echilibrat poate fi și de sus în jos, cum mi-au apărut mie primele trei zile de Euro 2016, jocul de aseară, Germania-Ucraina 2-0 (1-0), salvând aceste trei zile și demonstrând ce fotbal se poate juca și ce așteptăm.

…Altfel, într-o atmosferă de teroare, sânge și haos pe străzi, ba și pe stadionul din Marsilia, aceste prime trei zile cu 7 dispute și 13 goluri nu mi s-au părut nemaipomenite. Firește, fiecare cu opinia lui și, mai ales, cu speranțele de rigoare. Eu mi-am notat fiecare meci, cu rațiunea pură, exceptându-l pe al nostru în uvertura Galei. Deci…

*Franța-România 2-1. Nota 7, determinarea Naționalei noastre și golul de antologie al lui Payet salvând impresia finală.
*Albania-Elveția 0-1. Nota 6. O dispută modestă, ca între prieteni, ca să nu zic frați…
*Țata Galilor-Slovacia 2-1. Nota 6. Așteptam mai mult de la galezi, nu numai cu Gareth Bale, de la Real Madrid (autorul primului gol) în formație, dar și cu jucători de la Liverpool (2), Arsenal, Tottenham și noua campioană engleză Leicester.
*Anglia-Rusia 1-1. Nota 6,5. Mult zgomot pentru mai nimic de Gală, finalul, cu egalarea rușilor, și, în special, dezastrul provocat de slavi în tribune, rămânând subiectele de discuție ale primului “joc-șoc” ratat de la Euro 2016.
*Turcia-Croația 0-1. Nota 6. Echipa croată, cu nume grele, de la Barcelona, Real Madrid, Juventus, Napoli, Inter Milano, Fiorentina, Lazio etc. departe de așteptări, după golul lui Modrici, deși a mai avut și 3 bare!
*Polonia-Irlanda de Nord 1-0. Nota 5,5. Decepția a venit nu de la ambițioșii, însă mediocrii nord-irlandezi, cât de la polonezi, învingătorii campioanei mondiale Germania, în preliminarii, ieri, cu un Lewandowski în elipsă vizibilă. Singurul de nota 7, arbitrul român Ovidiu Hațegan.
*Germania-Ucraina 2-0. Nota 8. Da, acesta este Fotbalul pe care îl așteptăm! Cu o campioană mondială grea, exactă, bine organizată, având în poartă un uluitor Neuer, și un excelent Jerome Boateng ultimul obstacol în calea egalării estice, dar și un cvasi-debutant în națională, Mustafi (legitimat la Valencia), fundașul care a deschis scorul prin primul gol marcat pentru formația campioanei mondiale, unde a ajuns la selecția 11!… Spectacol la care a contribuit și frumoasa echipă ucraineană, în care “omul nostru de la Torino”, Piatov, a făcut minuni, iar Konoplianka (F.C. Sevilla), Iarmolenko (Dinamo Kiev) și “băieții lui Mircea Lucescu de la Șahtior” (Șevciuk, Kucer, Rakițki,, Selezniov, Kovalenko, pe lângă inegalul Piatov) anunță trupa de la Kiev de luat în seamă pe drumul spre podium…

…În timpul celui mai slab meci de până acum, Polonia-Irlanda de Nord 1-0, camerele televiziunilor l-au prezentat des pe Zbigniew Boniek, figură de legendă în istoria fotbalului. Un “bronz”, cu Polonia, la Mondialul ‘82, o Cupa UEFA, Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei, cu Juventus, unde bossul Agnelli l-a poreclit “Frumusețea nocturnă”. După un scurt mandat de antrenor la Naționala poloneză și altul de vicepreședinte la Federația Poloneză de Fotbal, acum, la 60 de ani, este președintele forului de la Varșovia. Un Președinte cunoscut, prețuit, care face onoare Poloniei…

…Automat, cu gândul la serialul polonez de desene animate “Lolek și Bobek”, m-am gândit și la președintele Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu. Băiat școlit, civilizat, cel mai tânăr dintre președinții de federații prezenți în Franța (32 de ani), dacă e un merit la așa nivel, dar care, de cum deschide gura, îl simți străin fenomenului (ca, de altfel, și pe vreo doi-trei trimiși ai presei române la Paris!), parcă-l vezi la catedră, consilier juridic la Parlament, la Primăria Bucureștiului sau consilier prezidențial la Cotroceni! Cu fotbalul a “rupt-o” de tânăr, în favoarea facultății, la 19 ani, ceea ce este onorabil, dar, acum, noi discutăm despre un European de… fotbal. Capitol la care domnul Burleanu nu se laudă decât cu prezența la Centrul de copii și juniori FCM Bacău și postura de arbitru de fotbal în ligile inferioare, până la 19 ani. La Euro 2016 nu-l știe mai nimeni ca om de fotbal. Ia să fi fost președintele FRF Gică Popescu, cândva căpitanul Barcelonei, automat camerele televiziunilor mondiale în căutau, îl elogiau (ca și pe Boniek) și ne mândream și noi cu asta. Numai că Baciul, Căpitanul de la Barcelona și al Naționalei române inclusiv la acel inegalabil World Cup ’94, unde ne-a elogiat o lume-ntreagă, învând și Argentina (3-2), a fost scos machiavelic din cursă, pe surse politice (!?!), întemnițat cu două zile înainte de alegerile pentru șefia Federației, unde avea cela mai mari și îndreptățite șanse.
…Ieri după-amiază, când l-am văzut pe Boniek popularizat și la Euro 2016 m-am întrebat dacă, urmărind și ei transmisia, cei care l-au “lucrat” pe Gică Popescu (cu gafele lui!) au avut, cumva, vreo remușcare, nu-I cazul să vorbesc despre chestii de conștiință?!

…Sper ca Euro 2016 să-și fi făcut încălzirea după trei zile modeste, slavate de Germania-Ucraina 2-0 (1-0). Și mai visez ca organizatorii, francezii, să se trezească, înțelegând că au mari obligații găzduind un asemenea Eveniment! Unde sunt cele trei filtre de la stadioane, unde e Poliția, unde-s măsurile de protecție a spectatoruilor, dacă, până acum, Euro 2016, abia demarat, este cel mai violent, pe străzi, în tribune, dintre cele 15 din istoria fotbalului European. Și abia a început!…

…Astăzi, Ziua a IV-a. Ce ne așteaptă?
*”Uvertura” de la ora 16, Spania-Cehia. Cele două reprezentative s-au întâlnit de 9 ori: 5 victorii iberice, un egal, 3 succese cehe. Golaveraj:11-8. Campioana europeană en titre vine după un uluitor ultim meci de pregătire (0-1, acasă, cu Georgia, în 7 iunie!), cehii, după o victorie cu rușii (2-1), pe terenul lor, la 1 iunie. Unde-i adevărul pentru acest meci de la Toulouse?

*Irlanda-Suedia, ora 19, la Paris, pe Stade de France. 8 confruntări între cele două echipe: două victorii irlandeze, 4 suedeze, două remize. Golaverat: 7-11. Vikingii au prima șansă…

*”Main Event”, meciul zilei: Belgia-Italia, ora 22, Lyon. Palmares. 10 meciuri directe, 2 victorii belgiene, 3 egaluri, 5 victorii azurre. Golaveraj: 9-15. Italia este mereu favorită, de-i Mondial sau European, ceea ce nu înseamnă că s-a impus întotdeauna. Acum, “diavolii roșii”, pregătiți de un atacant de marcă- Wilmots, sunt văzuți (fără prea multe argumente!)  în cursa  pentru piscurile Europene! Personal, “Fortza Italia!”, chiar dacă, la 13 noiembrie, anul trecut, belgienii învingeau, acasă, cu 3-1, Squadra azzurra. Era un amical, azi…. În noaptea asta ne dorim un Spectacol! Ca și ieri noapte…

                                                                                                                                                                                                                                                             13 iunie 2016

Euro 2016 văzut de-Acasă (2). NU  EGALUL ÎL REGRET, CI VICTORIA PENTRU TOȚI FIII GENERALULUI!

…Cât Noroc pe Franța, în această noapte! Să joci, cu toți milionarii tăi, ca Metalurgistul Cugir, vorba regretatului Eftimie Ionescu, când vedea un prinț-cerșetor, să scapi din două situații când ți se pusese ștreangul de gât (în min. 3, când Stancu l-a iertat pe Llioris din doi metri; și în min.47, când același vârf a ratat nepermis, singur în 9 metri) și să mai dai și gol, în min. 89 (!!!), este adevărat, unul fabulos, de geniu, prin tunarul lui West Ham, Dmitri Payet, un “fulger” de la 22 de metri oprit în vinclul din dreapta lui Tătărușanu (în timp ce Hoban căutaa flori de păpădie la doi pași de el!), se numește baftă chioară, dacă nu furt de victorie… Știu, francezii care n-au nici pe departe față de viitoare campioană europeană, pot reclama și ei bara lui Griezmann (min.14) și ocazia din min. 36 (la altă ezitare a lui Chiricheș!), ca și intervențiile excelente ale lui Tătărușanu (minutele 52 și 56), portarul care, în min. 57, a ieșit, însă, nesigur, ca Prunea la San Francisco, acum 22 de ani, la eșecul cu vikingii. N-am să mă aliez cu vocile care au acuzat fault la portar, în acea fază, cum nu accept nici varianta franceză ce consideră exagerat penalty-ul scos de Stanciu în duelul cu Evra, din care noi am egalat prin „copilul lui Dobrin”, Bogdan Stancu, executantul impecabil, din min.65, al loviturii de la 11 m., al 10-lea gol la Națională al piteșteanului, în cele 39 de prezențe sub tricolor!

…Naționala României a depășit așteptările, merită laude și încredere! A avut un excelent început de reprize, cu o nesperată furie ofensivă, cu presing, organizare lucidă și disciplină tactică prin care a ținut “cocoșul galic” în coteț, și fizic și tactic, meritul lui Anghel Iordănescu, atât de hulit de mulți în ajun, fiind evident… Din păcate, avem jucători talentați, dar n-avem un lider de echipă, o “minte limpede” care, văzând brambureala adversarului, nu-l iartă și forțează Victoria. Calitatea aceasta se naște în teren, nu pe banca antrenorului sau în ședințele de pregătire. Nu exagerez, “tricolorii” noștri meritau Victoria în această noapte, în “uvertura” lui Euro 2016. Dacă vreți, așa, ca o Victorie pentru toți Fiii Generalului: cei patru veniți la Paris (Maria, Andrei și Alexandru, care și-au amânat examenele, ca să fie alături de tatăl lor! Edi, antrenorul venit la specializare), cei 15.000 din tribune și milioanele de români fericiți, acum, din lumea-ntreagă, mândrii de Naționala care i-a reprezentat minunat în prima ei deschidere a unui turneu final!

…Veni, Vidi, acum ne gândim la Victorie în meciul de miercuri, cu Elveția, tot la Paris, pe stadionul Parc des Princes, acolo unde, acum 49 de ani, „tricolorii” noștri (antrenați, atunci, de regretatul Ilie Oană) au învins Franța, cu 2-1!… Nu ne mai gândim la egalul scăpat, în noaptea asta, ca săpunul printre degete, ci la Victorie. E posibilă! Cu o condiție: să fim lucizi și să nu ne împăunăm prematur! Și uitând de acel 1-4, în Sala-cazan de la Detroit,  la World Cup ’94, tot al doilea meci din grupă, după răsunătoarea victorie cu Valderama și ceilalți columbieni…

FRANȚA-ROMANIA 2-1 (0-0)
Marcatori: Giroud-57’, Payet-89’ / Stancu-65’ din penalty.
Stadion: Stade de France, Paris. Teren foarte bun: Timp: excelent. 21 grade Celsius.
Spectatori: 78.000 (dintre care circa 15.000 români). Capacitatea oficială a stadionului: 81.338.
ȘUTURI: 14-10 (pe spațiul porții: 5-2). Cornere: 5-4. Posesie: 59%-41%.

FRANȚA: Lloris 7- Sagna, Rami 6, Koscielny 6 , Evra 4- Pogba 5 (77’ Martial), Kante 5, Matuidi 5- Griezmann 6 (68’ Kingslay), Giroud 7, Payet 9 (90’ Sisko). Antrenor: Didier Deschamps (47 de ani) 6,5.
ROMÂNIA: Tătărușanu 6- Săpunaru 7, Chiricheș 5,5, Grigore 6,5, Raț 6,5- Pintilii 7- Stancu 8, Stanciu 6 (70′ Chipciu), A.Popa 6 (80’ Torje) -Fl.Andone 6 (60’ Alibec 6,5),. Antrenor: Anghel Iordănescu (66 de ani) 8.

ARBITRI: Viktor Kassai-7; la linie: Gyory Rin 7,5 și Vencel Toth 7,5 (toți din Ungaria).
CARTONAȘE GALBENE: Chiricheș (32’), Raț (43’), Popa (79’)/ Giroud (67’).
CARTONAȘE ROȘII:-

                                                                                                                                                         10 iunie 2016, București

EURO 2016 VĂZUT DE-ACASĂ (1). De ce n-am plecat la Paris…

…Este al treilea European de fotbal pe care îl ratez. Primul, în 1984. Ne calificasem, după acel de nesperat 1-1 de la Bratislava, unde Geolgău a deschis scorul, în min.62, iar Luhovy a egalat în min.85. Arbitru, în acel 30 noiembrie 1983, maghiarul Karoly Palotai. Eram ziarist la “Sportul”. Trimis de redacție nu era decât un singur om, nea Vanea Chirilă. Ceilalți amatori, nea Mache, nea Gheghe, Bebe Firănescu, Gică Nertea și cine se simțea în finanțe beneficiau de o excursie a Biroului de Turism pentru Tineret, chiar dacă unii alergau spre pensie. N-am avut, însă, bani, cam șase salarii, pentru întâiul meu Euro!… L-am văzut la televizor. Tricolorii noștrii, sub bagheta lui Mircea Lucescu,, trei meciuri, un egal (1-1 cu Spania) și două înfrângeri (1-2 cu RFG; 0-1 cu Portugalia)…

…Al doilea rateu, Euro 1996 din Anglia. Am venit de la New York la București, cu acreditarea în buzunar, pentru ziarul meu “Lumea Noastră-Lumea Sporturilor”. Plătisem tot, hotel, transport… Numai că în orașul meu natal mi s-a făcut rău. O criză de ulcer. Am reușit să dau acreditarea unui confrate de la “Sportul”. Am pierdut mai bine de o mie de dolari, dar, bolnav, Euro n-ar mai fi fost o Sărbătoare. M-am însănătoșit într-o săptămână și am ajuns din nou telespectator… Și în Albion 3 meciuri, tot atâtea eșecuri: 0-1 cu Franța, 0-1 cu Bulgaria (Stoicikov-min.3), 1-2 (1-1) cu Spania, meci cu multe “povești” țesute-n jurul lui. Cert e că Răducioiu a egalat, în min.29, după ce Manjarin a deschis scorul-min.11, ca Amor să semneze succesul mult discutat al “toreadorilor”, cu șase minute înaintea ultimului fluier!

…La al 15-lea turneu final al Europenelor, la Euro 2016, nu m-a tras pur și simplu ața să merg. Să revăd Parisul?! O făcusem anul trecut, venind de la Miami… Să mă milogesc pentru o declarație-două în fața amicului Puiu Iordănescu, de care ne leagă un minunat World Cup 94. Acum, însă, parcă am devenit tot mai ciufuți, eu, el?!… Să dau ochii cu fariseii din așa-zisa nouă conducere a FRF-ului, “șapte ochi între cărți”, vorba lui nea Tinel Stănescu?!… Niciodată!…

…Ultimul avion pentru Paris era pentru duminică 5 iunie. Nu l-am luat, deși un bun amic achita totul pentru prima săptămână, cu cele trei meciuri ale tricolorilor noștri… Dacă aș face puțin haz de necaz, nu am plecat la Paris ca să… votez, să văd cum e cu “Duminica penalilor”!… Adevărul este că Dumnezeu m-a vegheat mereu în momente limită… Așa și acum… Încă de la Gala Vedetelor, Festivalul de teatru de la Buzău, aveam dureri de cap, amețeli, înțepături violente în mandibula dreapta…

…Ajuns la București, o noapte albă între mai multe pastille de Nurofen-expres și fuga la primul cabinet stomatologic. Radiografie imediată. Infecție puternică, spre creier. Cangrenă sub o lucrare mai veche… Azi, joi 9 iunie, cu o zi înainte de startul la Euro 2016, operație, o freză dansând zgomotos prin gura mea, clești… dată afară o jumătate din vechea lucrare, o rădăcină care nu voia să-mi părăsească cavitatea bucală, un ciot, dureri, cu anestezii cu tot. Cusut, de o mână foarte fină… Peste șase-șapte zile, în febra meciului cu Elveția, mi se vor scate firele. Ce să caut eu, acum, la Paris, aflat în “Starea de asediu”, de parcă aș urmări celebra piesă a lui Albert Camus?!
…Adevărul este că, dacă vrei să vizitezi cu adevărat o țară, un oraș, nu o faci în perioada când găzduiește un mare Eveniment, cu atât mai mult fotbalistic…

…Sigur, însă, sunt conectat la Sărbătoarea fotbalului European. E unica bucurie adevărată. Chiar dacă, sincer, sincer, nu mă pot îmbăta cu prea multe iluzii în privința tricolorilor noștri. N-au un Lider, n-au Valoare! Acesta-i adevărul, dincolo de mofturi, metafore, sentimentalisme și primele babane pe care băiatul școlit la Cotroceni, Burleanu, of course, le-a votat în Comitetul executive!… Minuni s-au mai văzut. Nu mai avem, însă, o “Generație de aur”, iar Dumnezeu nu te salvează de fiecare dată…

…Voi urmări acest Euro 2016 de-acasă. Și voi scrie zilnic pe blogul meu o cronică din fotoliu.

…Totul va începe mâine, cu al 14-lea meci al Naționalei României la un turneu final European, al 5-lea din palmaresul ei. Până acum…
…O singură Victorie, în 2000, 3-2, cu Anglia, prin golurile lui Chivu-min.22, Dorinel Munteanu-min.48, Ionel Ganea-min. 88, din penalty, respectiv-Shearer-min.41, penalty, și Owen-min.45.
…Patru remize: 1-1 cu Spania (1984), 1-1 cu Germania (2000), 0-0 cu Franța! (2008), 1-1 cu Italia (2008)…
…Opt înfrângeri: 1-2 cu RFG (1984), 0-1 cu Portugalia (1984), 0-1 cu Franța (1996), 0-1 cu Bulgaria (1996), 1-2 cu Spania (1996), 0-1 cu Portugalia, gol-Costinha, min. 90+4 (2000), 0-2 cu Italia (2000), 0-2 cu Olanda (2008).
Golaveraj: 8-17!…
…Și pentru că Franța bate la ușă, ce ne spune Istoria?

16 dueluri cu francezii.

…La nivelul primelor reprezentative!
Bilanțul general Franța-România: 16 meciuri, 8 victorii franceze, 5 egaluri, 3 succese românești. Golaveraj: 21-15.

*Prima confruntare, 12 iunie 1932, la București, meci amical: România-Franța 6-3 (3-0), ai noștrii punctând prin trei “duble” (Bodola, Wetzer și Schwartz), ba mai ratând și un penalty!
*Ultimul duel, unul alb, 0-0, la București, în septembrie 2011.
*Tricolorii noștrii au în palmares 3 (trei) victorii: acel 6-3 (3-0) amintit, 2-1 (1-0), în 1967, la…Paris, unde au marcat Titi Frățilă- min.15, Mircea Dridea-min.75, respectiv-Dogliani-min.80 și 2-0 (1-0), la București, în aprilie 1972, unde au înscris Iordănescu- min.16 și Cornel Dinu-min.56.

*”Tricolorii” români (și francezii sunt tot…”tricolori”!) au jucat la Paris de 6 ori. Au câștigat o dată (2-1, în 1967), au remizat o dată (1-1, în septembrie 2009), și s-au văzut înfrânți de patru ori: 0-1 (1969 și 1974), 1-2 (2002 și 2010).
*Cele două representative s-au mai întâlnit exact pe data de 10 iunie, la Euro 1996, la Newcastle, când Dugary a punctat în min.26 și “cocoșul galic” a câștigat cu 1-0.
*La Euro 2008, cele două naționale s-au duelat pe…9 iunie, la Zurich, unde a fost scor alb: 0-0!

…Cam de aici începe noua Aventură a fotbalului românesc. Care, cât de sentimentali am fi noi și am gândi cu sufletul, nu putem uita că este o oglindă fidelă a Societății românești de astăzi!
…Și, totuși, ne mai țesem vise o dată, nu-i așa?! Ce altceva mai bun avem de făcut?!

 Tabletă de dramaturg. ADIO, CARAGIALE, ESTE TIMPUL ABSURD AL „RINOCERILOR” LUI EUGEN IONESCO!

…N-au fost alegeri, după ’90, care să nu ne amintească de celebra piesă „O Scrisoare pierdută” a lui I.L.Caragiale. De Agamiță, paiața șantajului, de fariseul Cațavencu traversând deceniile. De fiecare dată, după alegeri, spuneam în cor: „Caragiale nu se putea naște decât în România!”, ba, mulți recunoscând că prezentul nostru dâmbovițean a depășit imaginația genialului dramaturg!

…După alegerile din 5 iunie 2016, am înțeles efectiv că nenea Iancu nu mai e la modă. Acum, scena societății românești s-a mutat în Absurd, și aud „Rinocerii” lui Eugen Ionesco, nu la premiera din 10 aprilie 1964, de la Teatrul de Comedie, ci tropăind prin orașele țării, înspăimântător, grotesc, cu zgomot sinistru de cătușe, sfidând orice normă morală și logica elementară, de bun simț nu mai poate fi vorba. Nu poate fi decât O ȚARĂ ABSURDĂ încât să triumfe în alegeri penalii! Arătați alta în lume!… Exemple, la noi, câtă frunză, câtă gargara e în floare. Unde s-a mai auzit ca un penal să câștige alegerile de primar din…Pușcărie (Sic!), cum s-a întâmplat cu „rinocerul” Cherecheș la Baia Mare?!? Cum s-a mai întâmplat și pe la Brașov, Rm.Vâlcea, Craiova, Tulcea, Sf.Gheorghe, Deva, Tg.Mureș, Miercurea Ciuc, Botoșani, unde, oare, nu s-a întâmplat ca urmăriți penal, turiști pe la DNA să câștige alegerile, chiar la diferențe uluitoare?!?… Ce țară mai este aceasta?!… O asemenea comedie nu s-a scris încă în teatrul absurdului, am trăit-o halucinant noi, nu în Duminica Orbilor, ci în Duminica Penalilor!.

…Nu discut despre autorii acestei piese unice în lume, nici cauzele, PNL-ul ajuns o fantomă, cu o conducere la pământ, președintele Iohanis și Guvernul lui pe post de Cal Troian, dibăcia și, citesc, pe alocuri, chiar fraude ale pesediștilor, unii și ei cu amintiri penale… Nu am să dau curs nici stupizeniei că marele învins al acestor alegeri a fost DNA!?! Adică, nu Orban a fost vinovat că s-a pretat la fărădelegi, și atâția alții ca el, în frunte cu lideri PSD, ci DNA-ul care le-a zdrăngănit clopoțelul pe la ureche. La fel cum s-a întâmplat și în celelate cazuri, culminând cu recordul mondial stabilit în Pușcăria din Maramureș! O mereu aceeași „Echipă de zgomote” (a fost o piesă a lui Fănuș Neagu), dirijată abil de Ponta (și el cu umbre de ilegalitate, și nu mă refer acum la doctoratul plagiat!), Ponta fără de ale cărui aroganță și nesăbuință din campania electorală, din noiembrie trecut, nu ne mai mușcam degetele acum, întrebându-ne „Cine ne-a pus să-l votăm pe Iohanis, președintele niciunui lucru făcut”?! Aceiași aplaudaci, hăitași țin să ne convingă, acum, de efectul razelor DNA asupra „anemonelor” de politicieni români, prinși cu mâinile în cazanele cu miere, în timp ce românii de rând abia o duc de pe o zi pe alta. Măi, să fie, ce silogism infantil, acesta cu DNA, care îi incomodează teribil pe unii!…

…Iar când ambasadorul american, documentat, se vede, ne-a sfătuit să nu-i alegem pe cei corupți (dovediți, nu imaginari!), unii au sărit pe el, că ne dă lecții! Ca, acum, să ne pomenim că avem o cascadă de penali, corupți aleși în funcții de conducere, la primării și consilii județene, gata să-și ducă la desăvârșire opera de fraudare a statului, a societății. Au, doar, experiență dovedită! Sigur că. de vină este și populația acelor orașe, sectoare cu dalmațieni. Negreșit, a contat enorm prezența nici simbolică la vot a bucureștenilor, în special a tinerilor, care au uitat nepermis de repede „Drama Colectiv”, numărul redus de votanți a făcut, în principal, să avem pe Dâmbovița o Capitală Roșie! Rușii cu Piața Roșie, noi cu…

…Într-o Țară de drept, cu un Parlament puternic, cu un Președinte activ, nu de parcă ar dormi și când merge și când vorbește, cu o Opinie publică tenace, matură, la această oră S-AR CERE IMEDIAT INVALIDAREA penalilor aleși! Pentru a nu fi RUȘINEA Europei, pentru a nu citi în presa străină că suntem Țun Popor care votează corupții”!

…Marele învins din Duminica penalilor nU ESTE DNA (pe care Ponta și alți dalmațieni speriați se zbat de ceva timp să-l scoată din scenă!), ci SOCIETATEA noastră, DEMOCRAȚIA, și așa firavă, din România, CLASA POLITICĂ  imatură, atentă numai la interesele personale și avantajele financiare.

…”Rinocerii” lui Eugen Ionesco tropăie apocaliptic prin viața noastră, în acest iunie 2016. Îi lăsăm să ne calce în picioare, să ne spintece în coarnele lor sălbatice?!
…Pentru reînprospătarea memoriei, câteva nume și cifre:

*Catalin Chereches (ales primar în Baia Mare cu 70% din voturi)
– arestat preventiv pentru luare de mită;
*George Scripcaru (ales primar in Brașov cu 52%)
– reținut de DNA și apoi trimis in judecată pentru abuz în serviciu, instigare la tentativă de abuz în serviciu și luare de mită;
*Lia Olguta Vasilescu (aleasă primar al Craiovei cu 60%)- reținută de DNA și acuzată de luare de mită, folosirea autorității sau influenței in scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
*Constantin Hogea (ales primar in Tulcea cu 34%)- reținut de DNA și trimis apoi în judecată pentru luare de mită și efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o indeplinețte o persoană ori incheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute in virtutea funcției, atributiei sau insărcinării sale, dacă sunt săvârțite in scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, in forma continuată;
*Robert Raduly (ales primar in Miercurea Ciuc cu 65%)- reținut de DNA și apoi trimis în judecată pentru abuz in serviciu, instigare la abuz in serviciu și conflict de interese;
*Antal Arpad (ales primar al municipiului Sfantu Gheorghe cu 73%)
– inculpat pentru infracțiunea de utilizare in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, dacă fapta este savârșită in scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
*Dorin Florea (ales primar al municipiului Targu-Mures cu 42%)- urmarit penal intr-un dosar pentru luare de mită și trimis în judecată in alt dosar pentru abuz in serviciu;
*Robert Negoiță (ales primar al Sectorului 3 din Capitală cu 60%)- urmarit penal pentru evaziune fiscală;
*Catalin Flutur (ales primar in Botoșani cu 45%)- urmarit penal pentru abuz in serviciu;
*Mircia Gutau (ales primar al municipiului Ramnicu Valcea cu 41%)
– condamnat definitiv in două dosare!
*Mircia Muntean (ales primar in Deva cu 36,23)- condamnat definitiv intr-un dosar.

Chiar ne lasă reci această listă a politicienilor dalmațieni?! Care, volens-nolens, umbrește și succesele unor candidați corecți!…

…Vom stabili, peste patru ani, ALT RECORD MONDIAL, să nu fie primiți pe lista electorală pentru primării și consilii județene decât candidații ÎNCĂTUȘAȚI, ARESTAȚI, URMĂRIȚI JUDICIAR etc?!

Noaptea albă a unui bucureșteam get-beget. TRĂIESC ÎN CAPITALA ROȘIE!?!…

…Nu știu dacă a fost o nouă Duminică a orbilor, sintagmă electorală întâlnită în istoria post-decembristă a României, dar, în seara asta de 5 iunie 2016, când am văzut pe micul ecran înroșit cine și la ce diferență a câștigat alegerile la Primăria Generală a Bucureștiului și în 5 din cele 6 sectoare ale Capitalei, a devenit incredibil, veritabilă Axiomă: avem o Capitală roșie, sub faldurile PSD-ului, care și-a văzut serios de alegeri, nu de plimbări și nepermise stângăcii!?!…

…De pe la ora 17 s-a tot discutat subiectul pe micile ecrane, tot felul de specialiști și dalmațieni au avansat frustări și ignoranțe personale, noroc cu ex-președintele Traian Băsescu invitat la Realitatea TV, care l-a pus la punct imediat pe arogantul, lăudărosul doctoraș plagiator Victoraș Ponta, gata să vadă numai paiul din ochii altora nu și bârna din fața lui!…


…ÎNVINȘII, mai exact PNL-ul, partidul Președintelui din „Țara lucrului bine făcut!” (Sic!)?!, umilit în București, și ALDE-ul lui Tăriceanu, cu dinți de lapte, caută scuze, explicații, circumstanțe atenuante, se vorbește despre ciudățenii, ba și fraude!?!. Guvernul tehnocrat și comodul Președinte Iohanis reprezintă pentru cei mai mulți cauza-cauzelor acestei maree roșii din Capitală!… NUMAI?!”… Noi, electoratul, în număr atât de mic la urnele din București (unde au fost tinerii, schimbul de mâine?!), nu avem nicio cotă-parte?! Noi, bucureștenii, nu ne-am făcut de râs?!


…Ciudățenia este că unii dintre câștigătorii roșii din acest 5 iunie, erau plimbați, mai ieri, pe la toate emisiunile cu vizibile cătușe la mâini. De unde, câțiva, probabil cu musca pe cătușe, au văzut în penalizarea infractorilor, a corupților de calibru, una dintre cauzele victoriei zdrobitoare a PSD-ului, azi!?!… Este vremea sofismului, în prima noapte roșie din Bucureștiul meu natal… Unde vrei să ajungi, România mea de suflet?! Nu te-ai săturat de atâta jaf, sărăcie și haos?!

…NOROC că vineri 10 iunie începe EURO 2016! La Fotbal!… De politica dâmbovițeană m-am săturat, îmi vine să vomit..

EURO 2016 BATE LA UȘĂ, GENERALUL RIDICĂ ZMEE PE TUȘĂ!

…Rușinea de duminică noapte de la Torino, nu atât acest 3-4 (1-1) cu Ucraina, cât mai ales jocul tricolorilor noștrii în primul sfert de oră de după pauză, a aruncat nori de scepticism peste noi, cei din tribună și din fața micilor ecrane.
…Unii au zis, imediat după jenanta remiză, 1-1, cu mediocra reprerzentativă congoleză, că nu avem valori, de unde Valoare!?!
…Atunci, însă, l-am auzit pe General declarându-se foarte mulțumit de jocul lui Chiricheș!?! Așa, ca o punere la punct a realității evidente, nu a ziariștilor lucizi, după o partidă în care numitul Chiricheș părea mai curând un copil de mingi!
…Citesc un titlu, în presa de azi „ȚURCA”! Corect, dar diagnosticul acesta e de pe vremea lui Pi…țurcă!
…Acum, titlul zilei mi se pare IORDANE!… Cu sau fără cașchetă…
…Apărarea-varză de Torino, ne-a băgat în corzi, nu prea mai visăm. Tribuna și-a pierdut și entuziasmul și umorul ce o defineau… Cineva a zis în comentariul TV că avem o galerie de rezultat. Cam peste tot în lume e așa… Aseară, însă, dacă băieții lui Fomenko n-aveau între buturi un portar de motel, care răspunde la numele de Piatov, vorbeam acum despre un 1-4 de ne suna Euro 2016 în cap!…
…În oscilațiile tribunei a apărut, de aseară, un gând negru: „Cu așa joc, nu facem vreun punct în grupă!”… Festina lente, colegi de galerie!…
…În fotbal, adevărurile își schimbă rapid haina… Să vedem la treabă și „cocoșul galic” în seara asta (n.a. A fost 3-2, acasă, în fața Camerunului, cu golul victoriei în min.90!), căci și Germania a fost umilită, aseară, 1-3, acasă cu Slovacia!?!… Au și francezii probleme, nu numai noi. Important este cine trece mai repede peste sincopele de moment!…
…Sincer, nu doar defensiva mă pune pe gânduri, plină de figuranți cu numele Raț, Filip, Chiricheș, Mățel, chiar și Grigore, nu mediocritatea perpetuă a lui Pintili. Ci, în primul rând, figura de neputință a lui Anghel Iordănescu. Pare un antrenor resemnat cu o realitate gri, dacă nu neagră, și se dovedește fără soluții.
Parcă i-a luat Dumnezeu mințile, tocmai lui, cel cu iconița la piept și în mână. Altfel, nu ar fi amplificat problemele, nu ar fi născut furtună în ajunul turneului final din Hexagon, mai ales că, acolo, la FRF, nu prea are cine să-l ajute!…
…Mazilirea doctorului Pompiliu Popescu, conferințele de general-doctor cu „mâna lui Alibec”, pe care UEFA a găsit-o normală, tensiunile cu banderola căpitanului de națională, amânarea anunțării lotului pentru Euro 2016 nu puteau decât crește tensiunea într-un grup în care valorile sunt numărate pe degetele unei mâini, iar liderul de Echipă, decisiv în vechile generații nu-l găsești nici cu lampa lui Aladin.
…Cât privește declarația Generalului „Iordane” făcută după meciul cu Ucraina „Într-un fel, e bine că am luat atâtea goluri într-un meci, că prea ne credeam zmei!”, ea pare una de peluză!..
…Cu ultima evoluție a tricolorilor, Generalul cam ridică zmee…
…Și, totuși, mă încăpățânez să cred că zmeii noștrii de altădată nu vor dansa „Sârba-n căruță” pe tușă, când Euro 2016 bate la ușă!…
Vor fi în stare să nu mai fie ridicoli?!

Incredibil! TEATRUL „TUDOR VIANU” GIURGIU REFUZĂ UN IMPORTANT FESTIVAL!?!

…N-am fost decât două zile bucuros că am reușit să înscriu Teatrul „Tudor Vianu” din Giurgiu (unde nu mai sunt director de două luni și jumătate) la importantul Festival de teatru antic de la Constanța (20-26 iunie 2016). Cu un spectacol de excepție, „Oreste Regele Sunetelor”, unica piesă de teatru a filosofului de geniu Ioan Petru Culianu, în regia de excepție a maestrului Cristian Mihăilescu și cu participarea extraordinară a sopranei de talie mondială Felicia Filip. Se vede, însă, că „Oreste” n-a cunoscut chinuri doar în legendara sa viață, ci și în zilele noastre, cu premiera mondială a piesei montată (în finalul mandatului meu!) la Giurgiu…

…După ce am fost asigurat că remarcabila Felicia Filip și-a găsit timp, în atât de aglomeratul său program internațional, să joace în Festivalul de teatru antic doar pe ziua de 21 iunie, am chiuit de fericire. Gest prematur…
…Căci, interpretul lui Oreste, un actoraș talentat, dar neica-nimeni când l-am ales să-l înlocuiască peste noapte pe excelentul Mihai Dinvale, doborât phisic de problemele medicale din familie, un anume Nițu Mihai (era să zic Nițu Vasile!), m-a făcut KO. În pofida unui contract de colaborare semnat cu teatrul giurgiuvean pe o anumită sumă pentru fiecare din cele șapte reprezentații și pentru trei repetiții, N.M. a cerut, brusc, o plată cu 75% mai mare pentru reprezentația de la Constanța, poate și pentru faptul că, actor profesionist (oare?!), avea să scrie pe e-mail că nu mai are textul piesei (Sic!)!?!… Îi intuisem talentul nativ, dar, din păcate, l-am „citit” imediat că a absentat la„ora de caracter”. Și am martori în acest sens!… Păcat de talentul lui!… Am mai întâlnit mulți tineri actori născuți talente și pensionați speranțe… Oricum, regretatul Ioan Petru Culianu, distinsa doamnă Felicia Filip, maestrul Cristian Mihăilescu, ceilalți doi colegi de spectacol, Teatrul „Tudor Vianu” și persoana mea nu meritau un asemenea tratament lamentabil!… Adio, Nițu Mihai, nu vreau să mai aud de tine!
…Cum minunații oameni de la teatrul constănțean găsiseră o formulă să satisfacem capriciile actorașului luat de val, credeam, până aseară, cu „Oreste” va fi prezent la Festivalul de la Constanța, lângă teatre de renume din țară și din străinătate. Numai că surprizele neplăcute nu s-au oprit la interpret!…

…Teatrul organizator al Festivalului de teatru antic a primit, la Invitația oficială, un refuz. Nu știu care e motivația scrisă, cunosc sofismele de grădiniță, din culise, folosite de noul director: nu se pot face acte adiționale (mai sunt încă patru reprezentații de ținut în contractul cu expirare în 14 iunie; au mai fost atâtea cazuri!), nu sunt bani alocați pentru luna iunie, logică de doi bani găuriți,, din moment ce Teatrul de Stat Constanța se obliga să plătească transportul, cazarea, masa, onorariile pentru cei patru actori și ceva bani (7-800 de lei) pentru teatrul din briza Dunării!
…Să ai un asemenea cadou, pe care mulți l-ar fi dorit, și să refuzi, în loc să faci totul să fii prezent într-un Festival cu nume, este INACCEPTABIL!… Probabil că noul manager al instituției dunărene (C.Crețu) se înscrie și el în legea nescrisă ce guvernează prin multe locuri din România de azi: „ce a fost înaintea mea nu contează, succesele, capodoperele încep cu mine!”… De ce să vorbească lumea teatrului despre Premiera mondială a textului semnat de Ioan Petru Culianu, dată, în octombrie trecut, sub alt directorat, nu-i așa?!

…A discuta în plus nu merită!… Nu m-am zbătut să-l înscriu pe „Oreste” în importantul Festival de teatru antic pentru noul ocupant al fotoliului de director de lângă Turnul Ceasornicului. Ci în numele GIURGIULUI, pe care îl am la suflet, nu doar pentru că îi sunt cetățen de onoare… Și pentru TEATRUL „TUDOR VIANU”, unde mi-am petrecut o perioadă grea din viață, însă frumoasă: 5 ani, 7 luni, 22 de zile… Și pentru Ioan Petru Culianu… Și pentru bijuteria de spectacol reușit de Maestrul Cristian Mihăilescu… Și pentru înnobilarea scenei giurgiuvene de încântătoarea Felicia Filip…
…Erau atâtea motive ca „Oreste Regele Sunetelor” să se joace, pe 21 iunie 2016, în Festivalul teatrului antic, la malul Mării Negre, în minunatul Tomis…
…Aseară, orice legătură de bune intenții între mine și teatrul giurgiuvean a încetat!… Bine dezinteresat cu sila nu se face!…

…Poate că unii nu se simt bine decât să joace în parcuri, pe străzi și în școli (ceea ce nu e rău), dar au alergie la scenele mari ale Festivalurilor!…
…Iartă-i, Doamne, pe Vasile Mustățea și „pilele” (o pilă, două pile, deci, gen feminin!) de rigoare care, volens-nolens, au pus (împotriva unei „găuri” de 124.409 lei noi, din vechiul lui mandat, pagubă plătită de C.J.Giurgiu!) un director care nu iubește Festivalurile și, implicit, nu e interesat de imaginea teatrului din Giurgiu!!!…
…Fă-le, Doamne, mediocritatea ușoară!