Arhivă

Post Tăguit cu ‘C.J. Giurgiu’

“Curat, murdar” (14). SE PREGĂTEȘTE DEMOLAREA LUI TUDOR VIANU ÎN ORAȘUL LUI NATAL, GIURGIU!?!

septembrie 4, 2016 Comments off

…Primesc pe e-mail un material din presa giurgiuveană. Citesc, mă revolt, dar nu mă mir. Blasfemia este în floare!… Noul directoraș al Teatrului “Tudor Vianu” Giurgiu a cerut Consiliului Județean Giurgiu să fie schimbat numele instituției!?! Să nu mai poarte numele eminentului om de cultură de talie europeană, printre altele și autor al unor volume de teatru, dintre care a făcut epocă “Arta Actorului”, și director al Naționalului bucureștean, reputatul Tudor Vianu, născut la Giurgiu, în 1898! Teatrul din briza Dunării trebuie să revină la numele Valah (!?!), cel dinainte de 2012, când eu am cutezat, cu emoție și prețuire, să-l fac patron spiritual al teatrului giurgiuvean pe Tudor Vianu.

…Argumentele actorașului de mâna a doua (nu-i o răutate, e o realitate!) nu țin nici măcar de silogism, ci de raționamentul unui copil de grădiniță, grupa mijlocie. Să le trecem în revistă, în ordinea lui C.Crețu:
1. Teatrul „Tudor Vianu” este „singura instituţie de artă profesionistă din judeţele riverane Dunării, din zona cea mai de sud a ţării şi, de aceea, ar merita numele de „valah”. Hai că sună frumos asta cu județele riverane din zona cea mai de sud și cu… de aceea ar merita să se numească Valah!?! Bine că, luând-o spre sud, n-a ajuns pe la Deveselu, cine știe ce denumire mai făcea sens cu autorul jalbei la C.J.!.. Acum, de-o luăm pe Dunăre la vale, adică în aval, ne întrebăm dacă Brăila și Galați sunt județe riverane fluviului? Sunt, sigur că sunt. Și au ele două teatre reprezentative? Au!… Și poartă ele numele unor celebre actrițe din trecut, Maria Filotti (Brăila) și Fani Tardinui (Galați)? Este axiomă!… Ba, și peste drum de Giurgiu, frumosul teatru din Ruse poartă numele unei personalități a orașului-Sava Ognianov, cândva, actor vestit!…

2. “Numele actual – „Tudor Vianu” – crează permanent confuzii cu liceul giurgiuvean ce poartă aceeaşi denumire”, mai grăiește C.C., în plină confuzie, -se deduce logic, căci el este giurgiuvean! Este în această motivație puerilă o crasă desconsiderare a giurgiuvenilor, care nu ar ști când merg la teatru și când la liceul respectiv!?!… La Cluj, spre un exemplu, Teatrul Național se numește “Lucian Blaga”, chiar dacă sub Feleac mai este și o școală cu acest nume, și o stradă, cum se descurcă, acolo, oamenii?!
…Singura argumentație viabilă a noului boss de la Teatrul “Tudor Vianu” poate fi complexul pe care i l-ar naște zilnic întâlnirea cu numele ilustrului om de cultură pus pe frontispiciul instituției, acolo, unde, când mi-am început eu mandatul, în 7 iulie 2010, trona un banner scos parcă din gândirea lui Gâgă, pus de respectivul C.C. spre desfătarea cugetului personal: “Merg la teatru pentru că mă iubesc pe mine”!?! Trăiască limba română!…

…Cunoscut pentru vocația lui distructivă (a se vedea directoratul lui de doi ani!), căci e mai ușor să demolezi decât să construiești, noul șef al teatrului giurgiuvean ține să-și înceapă mandatul cu o răutate nu doar caraghioasă, dar și nedreaptă: renunțarea la numele valorosului om de cultură Tudor Vianu, ceea ce reprezintă un veritabil sacrilegiu!… La răutatea de la început de mandat 2016, în simetrie, și răutatea de la finalul de mandat 2010, când, după ce a dat afară nemotivat 5 (cinci) actori, a pierdut procesele cu ei și Consiliul Județean a trebuit, apoi, să plătească vreun milion și un sfert de lei vechi! E un Călcâi al lui Achile încă mascat…

…Noroc că în Giurgiu există și mulți oameni competenți, de ținută morală, cum este muzeograful de elită, intelectualul rasat Eugen Păunescu, cel care semnează răspunsul Comisiei de atribuire denumiri de pe lângă Instituţia Prefectului, care spune răspicat: „În opinia mea, renunţarea la numele Tudor Vianu ar reprezenta o ofensă postumă şi un gest stupid, pe linia unor inconsecvenţe regretabile din societatea românească actuală”.
Mai este de reținut și concluzia respectivei Comisii: „propunerea actualului manager al teatrului nu-şi are rostul”, enumerând, concret, şi considerentele pentru care s-a ajuns la această concluzie: „schimbarea numelui nu este justificată de o eventuală schimbare a profilului instituţiei; revenirea la numele anterior nu îndreaptă vreo ilegalitate ori vreun abuz al forurilor decizionale competente, iar înlocuirea unui nume propriu cu o parte de vorbire comună nu se face decât în situaţia în care personalitatea aleasă drept patron spiritual intră în categoriile politico-ideologice indezirabile.”.

…Fidel lui Tudor Mușatescu, remarcabilul dramaturg care scria înțelept “Viața nu se privește pe gaura cheii, se privește direct în ochi”, mă încumet să spun că mizerabilul demers de demolare a numelui eruditului literat Tudor Vianu se datorează faptului că eu, ex-directorul instituției, am propus (și obținut) intrarea Teatrului giurgiuvean în lumea bună a teatrelor românești care, cu trei-patru excepții, se mândresc să poarte pe frontispiciu și numele unui mare om de cultură. Toate Teatrele Naționale: București (I.L.Caragiale), Iași (Vasile Alecsandri), Cluj (Lucian Blaga), Timișoara (Mihai Eminescu), Craiova (Marin Sorescu), Sibiu (Radu Stanca)…
…Plus celelalte: Arad (Ioan Slavici), Oradea (Regina Maria), Botoșani (Mihai Eminescu), Turda (Aureliu Manea, mare regizor), Bacău (Bacovia), Petroșani (I.D.Sârbu, dramaturg), Tg.Jiu (Elvira Godeanu), Pitești (Alexandru Davila), Brașov (Sică Alexandrescu), Bârlad (Victor Ion Popa), Târgoviște (Tony Bulandra), Tulcea (Jean Bart), Ploiești (Toma Caragiu). Sună frumos și Teatrul “Tudor Vianu” în această constelație!

…Că în România de astăzi este o lege nescrisă ca noii șefi de instituție să șteargă tot ce au realizat cei dinaintea lor, nu mă încălzește cu nimic. Știu doar că oamenii mărunți sunt răzbunători. Adversitatea lui C.Crețu față de ce am realizat eu în mandatul de 5 ani, 7 luni, 22 de zile este nelimitată, sacrificând până și interesele teatrului dunărean, cum s-a întâmplat în iunie, acest an, când a căutat tot felul de alibiuri pentru a nu merge la Festivalul de teatru antic de la Constanța, care plătea totul (cazare, drum, masă, onorariul actorilor, plus o sumă pentru instituția giurgiuveană), cu un spectacol rar, unica piesă de teatru a eminentului filosof Ioan Petru Culianu (“Oreste Regele Sunetelor”, premieră mondială), ultima montare din mandatul meu, cu o fermecătoare Felicia Filip în dublu rol, și cu două premii câștigate, în noiembrie trecut, la Festivalul Internațional al Teatrelor de Studio, de la Pitești! Cine a pierdut până la urmă, din răzbunarea puerilă a nolului directoraș?!

…Cosminaș, băiețaș, dacă nu aș fi fost, cândva, bun prieten cu părinții tăi, nu te-aș fi menajat în critica mea, destul de temperată, față de ticăloșia pe care o încerci, acum, cu un Mit al Culturii Române. Nu căuta niciun drept la replică, nu-l voi citi!… Singura ta replică este să faci mai mult decât am realizat eu în mandatul meu: participarea la 13 Festivaluri, 6 Premii!… M-aș bucura sincer pentru Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu, unde se află și aproape șase ani din viața mea. Ar fi o continuare a urcușului început și nu o revenire în Mediocritate!
***
…Sper ca noul președinte al Consiliului Județean Giurgiu, domnul Marian Mina, va avea înțelepciunea să nu aprobe demolarea lui Tudor Vianu în orașul lui natal, căruia îi face mare onoare! Ar fi în binele instituției dunărene, Giurgiului și chiar Consiliului Județean!

P.S. Îi spun lui C.C. directoraș, pentru că la ultimul Concurs pentru postul de director-manager al teatrului giurgiuvean a participat un excelent actor –Liviu Cheloiu-, director artistic al Teatrului “Tony Bulandra” din Târgoviște, școlit și în America, unde a beneficiat de o bursă de teatru! Ăsta da DIRECTOR!… Ar fi fost un mare câștig, un pas înainte pentru Teatrul din Giurgiu! Ursitoarele au vrut, însă, altfel… Cât despre mine, să ne înțelegem: n-am participat la ultimul concurs, am spus din proprie inițiativă “Adio, Giurgiu, mon amour!”, renunțând să mai dau în judecată Consiliul Județean, pe Vasile Mustățea în mod special, să fac tam-tam pe la televiziuni! Căci sunt multe lucruri întortocheate la Giurgiu!… Nu mă mai interesează! Mă simt atât de bine, de liniștit, în noua mea viață, fără istovitoarea navetă!… Această Problemă, însă, cu demolarea lui Tudor Vianu, înseamnă o blasfemie și nu pot tace!

„Curat, murdar” (6). DOMNUL MUSTĂȚEA ȘI-A PIERDUT MEMORIA, DAR ARE CHEF DE GÂLCEAVĂ!?

iulie 27, 2016 Comments off

…Am ținut să văd debutul Giurgiului în Liga Campionilor, meciul de fotbal Astra-F.C.Copenhaga. M-a apăsat goliciunea tribunelor. Și mi-a amintit de tristețile mele ca director al Teatrului “Tudor Vianu”, din Giurgiu, când nici la premiere sala nu se umplea. Nici Sala Studio, la ultima premieră, una mondială, cu “Oreste Regele Sunetelor”, unica piesă a eminentului filosof Ioan Petru Culianu, cu reputata soprană Felicia Filip în rolul principal. Atunci, într-o sală de 88 de locuri, vreo 12- 15 erau goale!?!…În seara asta, puțin înainte de meci, un comentator de la Digi, constantând că doar briza Dunării bântuie tribunele modernului stadion, a declarat: “Giurgiu nu merită Liga Campionilor!”… Nu m-aș grăbi, știind cât de sărac material este orașul de la picioarele Podului Prieteniei…

…În pauză, am făcut rondul Internetului și mi-au căzut ochii pe o dispută dintre noul președinte al Consiliului Județean Giurgiu și cel „fost” cu privire la lucrările de reabilitare de la Spital și Teatrul “Tudor Vianu”, pentru care s-au cheltuit bani grei din bugetul Consiliului, refuzându-se, aflu, fondurile europene!?!… Mi se pare logic, absolut obligatoriu să fie verificat modul în care s-au cheltuit banii, deși recepția e încă departe.

…Din cele citite, am dedus că noul lider al CJ-ului Giurgiu, domnul Marian Mina, e nemulțumit de ce a găsit și la Spital și la Teatru,… “Practic, la Teatru s-a făcut ceva de genul ”hai să facem ca să dea bine” sau ”hai să ne prefacem că facem”!, și-a exteriorizat nemulțumirea noul lider al Consiliului Județean Giurgiu!… La care ex-președintele, Vasile Mustățea, se scuză, dar folosind sofismul, fără pic de jenă. Citez, textual, din pseudo-replica lui V.M.:
…”Referitor la lucrările Teatrului “Tudor Vianu” proiectul a fost realizat de către un institut de proiectare împreună cu conducerea teatrului, dotările de care vorbeşte preşedintele Mina neavând nicio legătură cu lucrările de modernizare!” …

…Eroare, domnule ex-președinte! Dezinformare crasă, ca să nu folosesc un cuvânt de mahala!… La ședința Comitetului Executiv al C.J.-ului, în care m-ați invitat să-mi comunicați începerea reabilitării (e drept, peste câteva luni!), v-am atras atenția, de față cu toată lumea, textual: “Arhitectul, constructorul trebuie să știe că nu-i vorba de reabilitarea unei clădiri oarecare, ci a unui Teatru, cu specificul lui!”… Vreau să cred că memoria nu v-a lăsat și vă reamintiți, mai ales că m-ați taxat, atunci, cu o privire nervoasă… Sper că există încă martori de la acea ședință de Comitet Excecutiv. Și dacă TOȚI au uitat, atunci, vă amintesc că am tras același semnal de alarmă și în două conferințe de presă!…Se poate verifica!… Mai mult (nu vă amintiți, oare ?!?), v-am dat exemplul Teatrului din Piatra Neamț, unde constructorii, omițând că este vorba despre un teatru, au lucrat cu picioarele și au dat sala la recepție cu mai multe cabluri electrice pe scenă și printre scaunele din sală!… Sigur, puteam să vă dau ca exemplu și Ateneul Bălănescu, unde lipsesc cabinele de sonorizare și pentru lumini!… M-ați asigurat, atunci, că veți aduce o firmă de experți!

…Cu unul dintre experții respectivi eu n-am vorbit decât 10 minute, când au venit la prima trecere în revistă a Teatrului. Le-am repetat același lucru, am readus în discuție cazul Teatrului din Piatra Neamț care a avut nevoie de alte luni pentru ca “specialiștii lui pește” să refacă greșelile grave comise de ei!…
…Nu, domnule Mustățea, nu mi-ați luat în seamă atenționarea, dimpotrivă, m-ați cam evitat, precizând că arhitectul Proiectului va discuta cu specialiștii de la Consiliul Județean!… Din conducerea teatrului, poate ați discutat , ca de obicei, într-o desconsiderare nu a mea, ci a dvs., cu o colegă din partid(ul) în care erați pe atunci, d-na director adjunct Elsa Joantă.

…Domnule V.Mustățea, am considerat, pe 29 februarie a.c., despărțirea noastră ca una încheiată amiabil. Nu v-am dat în judecată, deși aveam motive și voia să mă reprezinte un avocat de renume!… Nu am mers la două posturi de televiziune care m-au invitat după ciudata mea plecare de la Giurgiu (cunoașteți amănuntele, n-are sens să vi le repet!)… Am refuzat, nu pentru dvs., ci din respect pentru mine, pentru orașul (rămas de suflet!) în care am petrecut 5 ani, 7 luni și 22 de zile, cu reale succese, la timona teatrului giurgiuvean!… Nu-mi place bălăcăreala, îmi respect numele și cariera, știți că mă lasă reci mediocrii și mincinoșii! Am atâtea alte lucruri frumoase, serioase de făcut! Văd, însă, că vreți gâlceavă… Căutați la vecini, dacă asta e plăcerea dvs. Dar NU dezinformați fără vreo urmă de , scrupule! Fiți, domnule, bărbat, asumați-vă greșelile!… Altfel, să fiți sănătos!

…S-a încheiat meciul (de fotbal) de la Giurgiu: Astra-F.C.Copenhaga 1-1 (1-0). Remiză, ca și Steaua, aseară, la Praga. Asta ne este valoarea?! Remiză pentru mediocritate?!

P.S. Domnule Mustățea, vă mai amintiți ce au scris publicații din Giurgiu și Ziuanews, imediat după ce ați anunțat milionul de euro obținut pentru reabilitarea Teatrului „Tudor Vianu”?! Dacă ați uitat (deși mă îndoiesc!), vă amintesc: că din cauza acelui milion de euro nu știați cum să scăpați cât mai repede de mine, un intransigent, de la conducerea Teatrului, ca să nu vă obstrucționez unele…gânduri!?! Acum, când citesc cum efectiv mințiți (în logica elementară, Adevărul ascuns în mod conștient=Minciună!), negru pe alb, că Proiectul de reabilitare a fost întocmit de un institut de proiectare și…conducerea teatrului (Sic!), încep să cred că au avut dreptate!…În primul rând, eu n-am terminat nici Arhitectura și nici Facultatea de construcții! Așa încât este ridicolă scuza dvs. și aruncarea vinii la alții!?!… Oricum, am impresia că se strânge lațul și ne așteaptă Surprize, Surprize, fără Andreea Marin!

27 iulie 2016, București

                                                                                                 27 iulie 2016, București

 

 

 

 

ADIO, GIURGIU! RUȘINE! Lui Caragiale i se va lua titlul de Director al Naționalului?!

aprilie 21, 2015 2 comentarii

…Am ajuns să trăiesc și o asemenea zi! Una de rușine totală! De lehamite absolută! Am venit Acasă, lăsând soarele Floridei, să fac teatru de performanță la Giurgiu! Ceea ce în mare, susțin destui, am reușit! Acum, însă, câțiva ticăloși de aici, nu de la mine de Acasă-Utopie de sentimental incurabil, Acasă, cum am visat eu România, ștabi efemeri ca ploaie de vară, mă obligă să spun, cu durere în suflet: Adio, Giurgiu! Și, probabil, Adio, România! Dacă nu sunt prețuit Acasă, la ce bun să mai suport viața mizeră de aici?! Vă deranjez, că am avut nebănuite succese, că nu am stat drepți și v-am spus verde-n față ce gândesc?!… Să vă fie Rușine, tovarăși, că domni nu meritați să vă zic!… „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”, sună o comedie de-a mea. Mi-ați dat marfă pentru alta, tot acidă…

… Niște neica-nimeni fac legi stupide, pe bază de interese personale sau de mini-grup!. Iar alții, tot neica-nimeni, le interpreteză așa cum voi ei, dacă se poate cu ceva beneficii politice de cinci semințe și trei parale. Și, uite, așa, aflu, în seara asta de 21 aprilie 2015, că mi-a fost respins dosarul pentru Concursul de Proiecte de management pentru un nou mandat la Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu!?!… Vara trecută, n-am avut dreptul să mă înscriu la Concurs pentru că opera o imbecilă clauză cu limita de vârstă, paragraf de lege otrăvit introdus parșiv să-l debarce pe Ion Caramitru de la conducerea Naționalului bucureștean, pe care, iată, l-a făcut un Templu-Paradis european! Cum în hora eliminării înțelepților trecuți de 65 de ani se mai aflau și alte nume grele, cu operă (Dorina Lazăr, Alexandru Arșinel, George Mihăiță, Mircea Cornișteanu etc), în penultima zi a anului trecut, ticăloșia a fost abrogată! Dar, au rămas cozile de topor… Regizorii de duzină, gata să conteste, să măsluiască și axiomele. Cum am constatat, săptămâna trecută, (și) la C.J.Giurgiu!

… Ultimele două săptămâni, la Giurgiu, au fost decupate pentru mine din teatrul absurdului! Luni 6 aprilie 2015, cu două zile înainte de a susține Proiectul de management pentru un nou mandat la conducerea Teatrului de la Dunăre, am primit o anexă la Dispoziția C.J. Giurgiu, din 4 martie 2015 (prin care se stabileau etapele și datele noului concurs ce urma să fie finalizat în 8-9 aprilie a.c.). Prin respectiva anexă, din 6 aprilie a.c., am fost înștiințat, fără explicații, că… 16 aprilie devine data limită pentru depunerea Proiectelor de management și a dosarelor de concurs, iar între 6-13 mai a.c. se va susține proiectul prin interviu!?! Gurile rele susțin, prin Giurgiu, că s-a tras de timp ca noul favorit al C.J., un dalmațian ales pe obligații politice, să-și armeze dosarul, iar mie să mi se caute cu lumânarea o pată în soare! Gurile rele, bată-le vina…

…În data de 7 aprilie a.c. (cu două ore înainte să merg la Ruse, cu Proiectul Dunărean, ideea mea, în care Giurgiu reprezenta Teatrul Românesc!) m-am prezentat la Consiliul Județean Giurgiu –ordonatorul principal de credite al Teatrului „Tudor Vianu”- solicitând, îndreptățit, președintelui instituției și șefei serviciu „Resurse umane”, explicațiile pentru schimbarea peste noapte a datelor Concursului. Căci, prea mirosea a cacialma… În loc de explicații clare, mi s-a sugerat, cu capul plecat și ochii ascunși, că nu s-a putut alcătui o comisie de examinare (Sic!), ca, în fond, problema să fie că… am ceva probleme în privința condițiilor de înscriere la Concurs! Mai pe șleau, că nu am absolvit facultatea de teatru!?!
…Mi s-a părut ciudat să mi se comunice așa ceva, după 4 ani și 9 luni de directorat!… Ca atare, am recitit cu atenție Art. 3, litera C din Legea 185/2014, unde scrie textual:
„întrunește condițiile de studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul de activitate al instituției”!

I. Care este domeniul de activitate al instituției numită Teatrul „Tudor Vianu”? În actele Consiliului Județean Giurgiu, inclusiv în Caietul de obiective pentru evaluarea Proiectului de management pentru Teatrul „Tudor Vianu”, scrie negru pe alb:
„Teatrul Tudor Vianu Giurgiu funcționează în subordinea Consiliului Județean Giurgiu ca instituție publică de cultură!”. Pentru Instituția publică de cultură consider că este absolut compatibilă Facultatea de Filosofie, absolvită de mine, cu licență, cu nota 10, cu examene date la un evantai de materii reprezentative pentru cultura lumii (Istoria filozofiei, Logică, Psihologie, Istoria artei și literaturii universale, Estetica, Etica, Fizică, Matematică etc.). Cum a fost și acum 4 ani și 9 luni, când am susținut Proiectul de management pentru întâiul mandat de manager-director al Teatrului „Tudor Vianu”!

II. NIMIC nu apare în cerințele legii despre Facultatea de teatru, în mod expres, eu nedând concurs pentru a fi actor sau regizor, ci director-manager la o instituție publică de cultură! Și, dacă ar fi fost precizat expres, cum au încercat să mă convingă cei de la C.J. Giurgiu, vin și întreb, cât se poate de lucid:
1. Există teatru fără dramaturgie?!? Întreb, pentru că eu sunt DRAMATURG, membru, de 25 de ani, al Filialei DRAMATURGIE a Uniunii Scriitorilor din România, cu 30 de premiere, în țară și în patru țări din Europa, cu 18 cărți de teatru (două distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Dramaturgie; una nominalizată la Premiul Academiei pentru volum de teatru), trei Concursuri Naționale de Dramaturgie câștigate! Absolvent de Filosofie, cu examene la Istoria artei și literaturii universale (cu module: Shakespeare, Dramaturgia americană, franceză, italiană, rusă), Estetică (Cehov, Pirandello, Shaw, Strindberg, Ibsen, Teatrul absurdului, „Arta actorului” de Tudor Vianu, Critica literară și dramatică-drama criticii în România etc), Etică (Morală și moralitate în universul lui Caragiale; Dualitatea morală a personajelor lui Shakespeare etc.), Psihologie (Psihologia actului creator; Psihanaliza scriitorului modern; Inhibiția supraliminară în arta actorului etc)…

2. Timp de patru ani și nouă luni și două săptămâni, de când sunt director-manager al teatrului giurgiuvean (cu nota 10 la evaluări anuale și cea finală!) am avut rezultate notabile (4 Premii cu Teatrul „Tudor Vianu”; participarea la 13 Festivaluri; inițierea și susținerea a 3 ediții ale Proiectului Dunărean Giurgiu-Ruse, ultima, în data de 7 aprilie, în orașul bulgar; una Giurgiu-Silistra; susținerea cu succes a Festivalului Teatrelor Dunărene timp de cinci ediții!). Lucrul cel mai important a fost transformarea orașului de la Dunăre în Cetatea Dramaturgiei Românești (titlul Proiectului meu din 2010), montând numai piese autohtone (37 la număr, plus două bulgare), UNICAT în România, fapt pentru care revista „Teatrul azi” scria, anul trecut, pe trei pagini, despre „Fenomenul Giurgiu”! Îmi trebuia facultatea de teatru pentru aceste realizări cu care oricine, cred, s-ar mândri?!
3. Cel care a formulat o asemenea cerință a Legii amintite fie nu cunoaște, fie își bate joc de istoria teatrului românesc! Căci o minunată pleiadă de literați au fost directori de teatre, fără să fi absolvit… cursuri de artă dramatică: I.L.Caragiale, Camil Petrescu, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu etc (directori ai Teatrului Național București); Vasile Alecsandri, Ionel Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu, Mircea Radu Iacoban etc (la Naționalul ieșean), Horia Lovinescu (Teatrul Nottara) și alții!

4. Multe dintre teatrele românești poartă numele unor personalități marcante: I.L.Caragiale (TNB), Vasile Alecsandri (TB Iași), Mihai Eminescu (TN Timișoara), Lucian Blaga (TN Cluj), Marin Sorescu (TN Craiova), Tudor Vianu (Giurgiu), Ioan Slavici (Arad) și nobila listă a culturii române de valori care nu au absolvit Facultatea de teatru poate continua!

5. Cel mai grav prejudiciu pe care îl aduce interpretarea după bunul plac a noului amendament din Legea amintită îl reprezintă DESFIINȚAREA dramaturgilor români, miza pentru care m-au zbătut patru ani la Giurgiu!
RUȘINE, tovarăși, că domni nu pot să vă spun!

…Dincolo de alte exemple care definesc simbioza DRAMATURGIE-TEATRU, este timpul ca puținii oameni curați la suflet și la minte care mai sunt în România să repună în legalitate Dramaturgia Română, ignorată, marginalizată, ba chiar umilită. Și să oprească batjocorirea nobilei pleiade de literați-directori de teatre de-alungul Istoriei!