Alexandrina Grecu – Mircea M. Ionescu

Jurnal de Primăvară (15). FRUMOASA MEA ZI DE 13 MAI, din zori și până-n noapte… ZIUA când am refuzat să mă mai uit la Fotbal!?!

…13 mai. Ziua când am debutat pe scenă, ca dramaturg, la Arad. Acum fix 38 de ani. O adevărată aventură (nu…”Aventura unei femei cuminți”, recordul de reprezentații în toată țara a unei piese scrisă de mine, montată la Teatrul Bacovia, 283 la număr!) Cu acest gând m-am trezit, în zori, la 6:30, însetat să-mi revăd amintirile…

…13 mai, Ziua de naștere a minunatei mele surioare Mona…Ani mulți, însoriți, Viața ca un Arc de Triumf, sora mea cea dragă!…
…13 mai. 2017. Ora 18:35. Lansarea celui de al 30-lea volum, al 17-lea de teatru: „Bărbatul cu trei picioare” (6 piese), în Foaierul saturat de oameni de la Teatrul Evreiesc de Stat, plin de căldură sufletească… Prezentare făcută măgulitor de doi oameni „grei”. Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române, admirabil susținător al cărții de teatru la Editura Tracus Arte pe care o conduce cu har și dragoste de slovă românească, cadru didactic universitar care predă Istoria teatrului la Facultatea de teatru… Sandu Grecu, regizor extraordinar, Artist al Poporului, ctitorul, acum 27 de ani, al Teatrului Național „Satiricus I.L.Caragiale” Chișinău, al cărui director este, Creatorul de spectacole rare care a oferit în Turneul din această săptămână la București, pe scena de la TES, în frumosul Proiect „Teatru peste Prut”, cinci spectacole rare, nebune, nebune, fie că a fost vorba de Cehov, Bulgakov, Matei Vișniec sau „Pușlamaua” mea, ajunsă, la 21 aprilie anul trecut, la a 10-a montare. Și ce montare!
…13 mai 2017. Ora 20:20. „Puștoaica” de la Chișinău se termină în ovații. Sala și Actorii mă duc pe scenă. Noapte fericită în acest 13 mai…
…Discuții fugare, în Foaier, după spectacol. Baie de felicitări. Claudia Motea, Dorina Păunescu, Mihai Ciucă, Dana Pocea, Ion Cocora, Marius Zarafescu, minunata doamnă doctor Rodica Tudor, oncologul care mă supraveghează de opt ani. la București, după operațiile salvatoare ale eminentului doctor profesor Mihai Lucan, în 2007, la București, și peste 18 luni la Cluj, sunt încântați de spectacol… „La ce profesor a terminat facultatea de teatru Alexandrina Grecu, fantastica inerpretă a rolului principal?” se repetă p întrebare…Uluitoarea Actriță va da în septembrie 2017 la Facultatea de teatru din București! Abia a împlinit 18 ani!…A preferat Bucureștiul în locul Moscovei!… Cei prezenți la discuție sunt uimiți. „Este un fenomen!”, afirmă valoroasa actriță Dorina Păunescu, ieri aplaudată la Naționalul din Tg.Mureș, azi la TES…
…Mă despart de cei doi copii ai mei din România, Mircea Robert și Maria, prezenți, în primul rând, la Spectacol. Îi simt mândri, fericiți. Gândul îmi zboară și peste Ocean, la Ducu.
Mi-e atâta dor de el, de nepoțelele Genevieve și Celine, mai ales că, înainte cu două minute de Lansare, un om de teatru, Vasile Istodor, mi-a oferit o carte („Moș Crăciun”), scrisă de dânsul, să i-o dau lui Genevieve, născută în aceeași zi cu el, pe 13 octombrie… Regret că nu mai am să le dau copiilor mei câte un volum „Bărbatul cu trei picioare”. Nu s-au scos decât 40 de exemplare, noaptea trecută, într-un veritabil tur de forță, ca să nu ratăm Evenimentul lansării…
…O umbră încearcă să-mi strice seara: niciun dramaturg român n-a răspuns Invitației! Nici la lansarea de carte, nici la spectacol!… Sigur, tot felul de scuze… Of course, nu mai sunt director de teatru… Nu-i nimic, confrați, eu tot cred în Dramaturgia Română!

…Caut pe Internet rezultatele așa-zisei bătălii pentru titlu național la fotbal. E pauză. Viitorul-CFR Cluj 0-0; Selecționata Divizionară (FCSB)-Craiova 1-0; Dinamo-Astra 1-1. Selecționata arogantului, intrigantului, trufașului, guralivului, incompetentului Don Jiji e campioană în acest moment!…Mai e o repriză, însă, și nu cred că Bunul Dumnezeu nu va pedepsi toate ticăloșiile pseudo-bisericosului!… Aud că pe Arena Națională, alt scandalagiu de profesie, Stoica Mihai, din staff-ul Selecționatei Divizionare, face un scandal monstru la cabinele arbitrilor pentru că a fost…eliminat! El nici n-ar trebui lăsat pe stadion, după câte a făcut la viața lui…
…Pot să văd repriza secundă la televizorul din restaurantul de alături, la o saramură de păstrăv. Refuz. Așa, în semn de protest față de „Bâlciul deșertăciunilor” care este la ora actuală fotbalul nostru. Merg cu actorii basarabeni și cu Sandu Grecu la restaurant, să bem liniștiți un whisky brazilian și un vin roșu de soi. La lansare n-am putut măcar degusta din licoarea de pe masă…
…Se termină turnirul la fotbal, la televizorul din sala alăturată! Fericit, chiui lung: „Bravoooo, Gică!”… Ospătarii se bucură și ei… „Viitorul” lui Hagi a învins CFR-ul și e campioană! Gol marcat de Iancu, dintr-un penalty (regulamentar!) făcut de Larie, jucătorul clujenilor îmbârligat de nabab cu 24 de ore înaintea meciului! Dumnezeu n-a dormit!… În câteva minute aud la TV vocea lui Mefisto! Amenință cu TAS-ul, se crede în continuare campion!?… Uită câte nemernicii a făcut în această primăvară. L-a luat (și) pe Alibec de la Astra, lăsând-o fără un plămât, l-a arvunit pe Morais, în ajunul disputei cu giurgiuvenii, și brazilianul nu a mai jucat, vineri, înaintea gongului final, l-a momit și pe Larie, transferându-l pe 100.000 de euro, constănțeanu-l de la CFR, după ce îl destabilizase, cu două luni în urmă, și pe Deac…Astea-s chestii imorale, dacă nu și penale, nu doar de TAS, ci poate și de DNA, căci Liga și Federația asistă într-o mizerabilă nepăsare la tot acest Iarmaroc. Mi se face lehamite…
…Actorii pleacă într-un scurt tur de noapte în Centrul Vechi. Refuz politicos să merg cu ei. Sunt fericit, dar mă simt obosit! Merg acasă să mă odihnesc. Și bucuriile obosesc, nu-i așa?! Chiar dacă eu n-am decât…38 de ani! De când am debutat în teatru!
…13 mai 2017 a fost o Zi de Arhivă sentimentală pentru mine!

Fotografia postată de Mircea M. Ionescu.

Jurnal de primăvară (9).Cea mai frumoasă zi din Martie: PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI, LA GALA UNITEM, pentru „PUȘLAMAUA DE LA ETAJUL 13”!

…Martie nu prea începuse bine pentru mine. Nu seamăna nici pe departe cu aer de Primăvară, chiar dacă Bucureștiul e scăldat de soare. După primele două săptămâni înecate-n suspine și interogații grave, am strigat la mine, privindu-mă dus cu pluta departe, și mi-a revenit pofta de a trăi. Căci, dragă subconștienule, nu-i așa, Martie mi-a adus mereu Bucurii. Ceea ce s-a mai întâmplat o dată!

…27 MARTIE 2017. Ziua Mondială a Teatrului. La Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, în cadrul GALEI UNITEM (UNITER-ul de peste Prut!), printre laureați s-a aflat și Spectacolul „Puștoaica de la etajul 13 sau Dragă Societate” (titlu sub care se joacă, realmente cu succes, pe scena Teatrului Național „Satiricus I.L.Caragiale”, piesa mea „Pușlamaua de la etajul 13”). El a primit râvnitul PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI, sedus de remarcabilul spectacol acid, franc, atacând gravele probleme actuale ale tineretului (și vinovații principali!), în regia excelentului Sandu Grecu și cu încântătoarea adolescentă Alexandrina Grecu, în roilul principal, fără a omite prestația de excepție a întregii trupe!

…Se vede treaba că Ziua Mondială a Teatrului îmi priește! Acum patru ani, pe 27 martie, aceeași piesă avea Premiera, de cum treci Dunărea, de la Giurgiu, ca minunat musical, la Teatrul Dramatic „Sava Ognianov” din Ruse!… Acum, acest PREMIU SPECIAL AL JURIULUI atât de onorant, într-o Gală în care au fost laureați cei mai buni actori și regizori basarabeni, și Directorul Naționalului ieșean, ca Premiul de Excelență să-l primească ilustrul Constantin Chiriac, nu doar directorul Naționalului din Sibiu, dar și creatorul unor Festivaluri memorabile peste tor în lume!
…FELICITĂRI și mulțumiri din suflet lui Sandu Grecu, Alexandrinei Grecu, Teatrului Național „Satiricus I.L.Caragiale” din Chișinău, prețuire distinsului JURIU AL UNITEN-ului!
…Și, în primul rând, cuvinte sacre către Bunul Dumnezeu, care, în aceste zile când sunt o colecție de dureri și gânduri negre, mi-a umplut sufletul de lumină cu un asemenea onorant Premiu!…
…Un PREMIU SPECIAL al JURIULUI pe care montarea acestei piese la Teatrul Dramatic din Silistra l-a cucerit, acum trei Primăveri, în 8 mai 2015, la Festivalul Internațional „Cortina de Aur” de la Tărgoviște (Bulgaria), ca la Festivalul Internațional de Animație-Galați 2013, să cucerească nu mai puțin de patru Premii (Cel mai bun spectacol, Cea mai buncă actriță, Premiul de scenografie și unul și pentru…autor!)…
…Sub bucuria PREMIULUI SPECIAL AL JURIULUI, realmente am renăscut! Viață, numele tău nu poate fi decât Luptă! Acesta este, de fapt, și mesajul spectacolului cu o piesă ce s-a jucat în cinci țări!

…Primăvara asta, spuneam, nu a început frumos pentru mine. Dimpotrivă! Nori grei, gânduri negre uitate s-au bulucit peste mine. Analiza-etalon pentru starea cancerului, PSA-ul, tot crește de trei luni. Nu mult, însă suficient de periculos, din moment ce mă aflu sub tratament, cu o injecție Zoladex la 3 luni, iar așa ceva nu s-a mai întâmplat de opt ani!… Surprinsă de această întorsătură și doamna doctor oncolog, care a luat la control toate analizele din ultimul an, CT-uri și scintigrame. Le-a întors în toate unghiurile, minute bune, într-o tăcere grea. Și mai greu a fost mult calculatul răspuns: „O ușoară umbră pe peretele toracic stâng! Plămânul este OK! Coasta asta nu mi-e clară, însă, e în umbră sau… Neapărat RMN perete toracic stâng!”… Trimiterea, două zile telefoate, la peste opt clinici, spitale, policlinici, nimeni nu are fonduri (Sic!), deci nu se pot acoperi cheltuielile ce-mi sunt asigurate prin Cardul de sănătate, după ce, 35 de ani de bugetar la statul român, mi s-au luat lunar bani pentru pensie și sănătate!?! Unde or fi fondurile, nimeni nu știe… Nici Ministerul Sănătății, nici Guvernul! Sau nimeni nu vrea să știe?!…

…Semnul de întrebare născut la coasta lui Adam, nu a Evei, mă neliniștește, cât sunt eu de tare, hârșâit bine în bătălia cu tovarășul cancer. Merg tot mai greu, picioarele parcă vor să se frângă, mâna stângă, fracturată acum doi ani, a început brusc să mă doară, sigur că domnul subconștient țese scenarii tâmpite. Așa că aleg: plătesc RMN-ul ăsta și gata. Cu substanță de contrast costă 1.100 roni, aproape pensia mea pe o lună!,,, NU o să mă duc în ceruri cu banii, nu mi-i schimbă nimeni acolo… Așa că dau telefoane să fiu programat. Ceea ce nu-i chiar ușor. După trei rateuri, am noroc. Sunt programat pe 10 aprilie!…

…Până atunci, visez iarăși, multe, vrute și uitate, gândesc la tot ce e frumos pe lume! Și, negreșit, la PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI la Gala UNITEM (UNITER-ul de peste Prut) acordat spectacolului „Puștoaica de la etajul 13 sau Dragă Societate…”, titlu sub care se joacă, din 21 aprilie, anul trecut, când a avut loc Premiera la Chișinău, piesa mea „Pușlamaua de la etajul 13”!…

…Amanta mea Thalia m-a mai salvat o dată!

DUPĂ LOS ANGELES, CHIȘINĂU ȘI… MILEȘTII MICI, TOATE DRUMURILE MELE DUC LA ROMA!

…În Primăvara aceasta m-a fascinat Los Angeles, cum nu se întâmplase în cele două vizite anterioare, din ’88 și ’94.. Este uluitor!… Dincolo de scumpele mele nepoțele Celine și Genevieve… De flăcăul cel mare, Ducu… El m-a plimbat prin Paradis… Hollywood Bowl… Bulevardul Stelelor… Dolby Theatre-Casa Oscar-ului… Santa Monica… Venice… Fortăreața albă din munte, superbul Muzeu Getty… Villa Getty… Malibu… Palos Verdes… Am plutit prin Legendă, mi-am îmbogățit sufletul, am umplut vreo zece carnețele de reporter și am venit. Acasă, la București…

…N-am stat nici o săptămână și am plecat din nou… Am luat, pentru a patra oară în viață, drumul frumosului Chișinău, oraș cu istorie, cultură, suferință și oameni dragi, lipit de inima mea. Am mers cu sufletul plin pentru o premieră care avea să fie de vis, „Puștoaica de la etajul 13 sau Dragă societate”, montată de freneticul Sandu Grecu într-una din curțile Thaliei pe care o conduce cu mare succes, Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale”. Premieră cu un „copil minune” al scenei, adolescenta Alexandrina Grecu, fiică de actriță (Irina Rusu) și regizor (Sandu Grecu), care a făcut un rol absolut extraordinar…

…Nu m-a încântat doar spectacolul de teatru, la Chișinău. Ci și Minunea de la Mileștii Mici, Orașul subteran al vinului, la 12 kilometri de „Satiricus”, unde am mers cu mașina, la 50-80 de metri sub pământ, prin galerii săpate larg în stâncă, pe vreo 200 de kilometri, în fosta fabrică de piatră ce a produs cam 200 de ani. Un uluitor Muzeu și aici, unde circuli pe străzi sub arcade pietruite, având nume aparte: Fetească, Pinot, Cabarnet, A|igote, OIV, Cahor, Traminer, Sauvignon, Auriu. Aici este Cea mai mare colecție de vin din lume, peste 1 milion 500 de mii de sticle îmbuteliate, performanță atestată de Guinness World Records, în 2005!
.
…Abia venit, azi-noapte, rupt de oboseală, dar fericit, de la Chișinău, îmi fac bagajul pentru Cetatea Eternă, oraș pe care îl iubeam înainte să-l descopăr. Nu mai știu de câte ori am fost la Roma, de fiecare dată a fost o Sărbătoare, așa va fi și acum… Din Roma am plecat, în iulie 1986, în Lagărul de refugiați din Latina, la aproape două luni după ce mă întorsesem acasă de la Seviila, fericit cronicar la „Noaptea Generalilor”, când, la 7 mai, Steaua a devenit Regina Europei la fotbal, după acel 2-0 istoric cu Barcelona…
…Latina, locul unde mi-am luat, după cinci luni și jumătate de chin și speranță, Viza pentru Libertate!
…Roma, mon amour, my love, mi-e tare dor de tine! Și vin cu sufletul în lacrimă de fericire! Vin să cântăm, fascinați de Viață, „Notti magiche”, ascultând, ca la Coppa del Mondo ’90, glasul divin al Giannei Nannini și al sufletelor noastre!
…ROMA, il mio amore!