…DOUĂ zile n-am avut computer! De parcă nu-mi ajungea că, de joia trecută, din 9 aprilie, nu mai pot folosi mâna dreaptă, fracturată, după o cădere stupidă, sub soarele Bucureștilor, duminică am rămas și fără lap-top! S-a întors ecranul cu fundul în sus. Ca mai toată lumea, azi. Am revenit de la Giurgiu, fericit că pot scrie din nou! Fie doar cu arătătorul de la mâna stângă, de simt că mă pot pregăti de Revelion în ritmul de melc în care se adună literele-n cuvinte și idei…
…VIITORUL lui Hagi! Arată frumos, da’ frumos, domnule, nu glumă. Și echipa, și jocul dezvoltat, și ascensiunea spre piscurile clasamentului. Victoria flăcăilor lui Gică Hagi, acest 2-1, de la Ploiești, a însemnat o radiografie perfectă a fotbalului românesc la ora actuală.
…VIITORUL=echipă tânără, din 10 fotbaliști români și un singur străin între titularii care au început partida lângă sonde. Tinerețe, ambiție, dăruire, atitudine, pressing, obsesie ofensivă, valori în ascensiune. O echipă „pozitivă”, cum îi place lui Hagi să vadă fotbalul… Să mai reținem nebunia lui Gică Hagi: a renunțat la ultima ofertă de antrenor la Galatasaray pentru a crește mânjii lui și a-i duce în Europa. Ar fi meritat și minunat!
…LA POLUL OPUS, Petrolul, cândva în cursa pentru titlu, acum, o mediocră legiune străină, mercenari obosiți, îmbătrâniți în joc, fără reacție, fără idee… Oricum, din eșec în eșec, patru consecutive, acasă, Petrolul, cu numai trei jucători români, luni noapte, în 11-le titular (un progres, din moment ce au fost meciuri când în trupa găzarilor exista un singur autohton!), readuce în discuție ciurucurile din fotbalul nostru prezentate “fotbaliști nemaipomeniți” de samsarii vremurilor… De aceea, paralela Viitorul-Petrolul (doar un exemplu; Rapid e altul!) îi dă dreptate lui Gino Iorgulescu în ceea ce privește limitarea stranierilor în trupele românești!… Știu, unii îmi vor replica, acid, că “lupii galbeni” au învins Steaua, la București!
…VAI DE STEAUA, LOR, cum au arătat cei din Ghencea în ultimele partide, cu ploieștenii și la Giurgiu! După egalul norocos (pentru ocaziile Astrei din repriza secundă!) din briza Dunării, o remiză gri, nu albă, i-am auzit pe Gâlcă și alți colindători de ocazie explicând totul prin accidentarea lui Tănase puțin înainte de pauză!… Îmi spuneți și mie, băieți, când a făcut Tănase un meci aproape de (nu la!) valoarea lui?!… Iar, la Giurgiu, discuția trebuia începută cu Rusescu și Țucudean, care dormeau în front, cu Popa- dispărut pe stânga, costumat în figurant, în actul II, cu speranța Stanciu, care nu mai răsare odată, cu orbecăiala dură a lui Papp și Breeveld… Steaua nu mai are atitudine, agresivitate, parcă a uitat să joace. Sigur, și tensiunea din vestiar și din teren, când știi că Reghe stă la pândă, la fiecare colț de meci, contează. Fără a uita, cumva, de plecarea “la pachet” de bani frumoși a trioului irezistibil Keșeru-Sânmărtean-Szukala! Când vrei și money, money, money și performanțe, începe să-ți tremure nădragii simțind briza de pe Mureș, unde tot mai mulți vorbesc despre parale ciudate…
…AL 33-LEA antrenor schimbat pe prima noastră scenă șubredă: brazilianul Ze Maria, care a dansat prea puțin sub Pietricica, unde venise, după declarațiile lui (ca ale atâtora altora!), să facă din Ceahlăul un Everest european, măi să fie!?! Alt fâs!… Această a 33-a schimbare (pe bancă, nu la față), care nu-i ultima (Pustai și-a făcut bagajele în Giulești, se pare!) e de reținut prin motivul destituirii: italianul Massone, patronul plăieșilor de altădată ai lui Pinalty ajuns în spatele gratiilor, i-a reproșat brazilianului că nu l-a schimbat pe Stana, la pauză!?! Mirarea e mare, nu de alta, dar, în final, nesuferitul bancherului priceput la toate, Stana, of course, a ratat cea mai mare ocazie a moldovenilor dintr-un meci de cartier cu Gazul fără flacără al Mediașului!
…A PATRA revenire pe banca brașoveană a lui Adrian Szabo, după ce patronul de sub Tâmpa l-a mazilit pe croatul Lokica, la finele eșcului (0-1) de acasă, cu trupa din Botoșani. Seriosul Adrian Szabo, “mantaua” gogoliană de intemperii a Brașovului, este la a patra înscăunare, la începutul anului fiind trimis pasager pe locul lui Țălnar. De aceea, am zâmbit amar, citind declarația patronului intrat în frigurile retrogradării: “Am mare încredere în Szabo!”. Mereu a avut. Și mereu l-a înlocuit, după puțin timp. Continuitate?! Noțiune străină în fotbalul nostru cam de trei parale…
…CHINTESENȚA campionatului nostru pestriț se află în superba declarație a lui Stoican, după ce dinamoviștii au câștigat derby-ul celor două jucării stricate, 2-0 cu Rapid-noua metaforă pentru marfar: “N-am jucat nimic, dar BRAVO!”… Orice alt cuvânt devine inutil!
…INUTIL să vă spun că joaca mea cu arătătorul de la mâna stângă pe tastele computerului, cronicheta aceasta, mi-a luat 93 de minute! Cu adiționale și fără pauză…
…Mă mut, peste puțin timp, la Madrid, în Europa fotbalului adevărat…