Arhivă

Arhivă pentru decembrie, 2012

Ultima carte la Miami și „La Mulți Ani!”

decembrie 31, 2012 3 comentarii

…Ultima zi a lui 2012!… Am sub ochi și ultima mea carte: „Animalul, acest om ciudat”. Tot teatru, ultima mea nebunie, ultima mea bucurie… Cartea aceasta a stabilit un record! La 9 decembrie, am pus ultimul punct la a patra variantă a piesei care închide volumul. Pe 24 decembrie, cu un autocar de linie Giurgiu-București primeam primul șpalt. Seara, corectura mea lua drumul Giurgiului. A doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie, venea de la Giurgiu, corectura efectuată. Vineri 28 decembrie, la orele 18, aveam în mâini primele exemplare!?!… Acest formidabil „contracronometru” l-am făcut numai și numai datorită minunatului om de sport, prof. Liviu Roșca, remarcabil antrenor de atletism, care șlefuiește de ani buni talentele giurgiuvene, dându-le străluciri europene. Profesorul Liviu Roșca are și o Casă de carte, Editura Pentru sport CS Atletic Giurgiu. Și mai are o inimă din scripturi alese. Este noul meu Mecena. În primăvară, mi-a scos pe banii dânsului primul volum într-o limbă străină, în bulgară, „Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”, care s-a lansat la Giurgiu, Ruse și Sofia! Acum, profesorul Liviu Roșca mi-a oferit acest minunat cadou la final de an! Nu am cuvinte potrivite să vă mulțumesc, minunate domnule Liviu Roșca!…

…Nu găsesc cuvintele de prețuire nici pentru excepționala pictoriță Lucia Trifan, vasluianca, brașoveanca stabilită în Antilele Olandeze, să fure în culori Soarele din Caraibe și să-l cânte în tonuri sublime în tablourile ei. Lucia mi-a oferit, acum vreo șapte ani, la București (cum o făcuse și la New York!), câteva reproduceri după operele ei zămislite, parcă, de zei. Fascinat, i-am cerut permisiunea să folosesc frânturile de magie cromatică pe coperțile cărților mele. Și ultimele cinci volume (inclusiv cel în limba bulgară!) sunt înnobilate de simfonia culorii compusă cu versuri din Soare și din Caraibe de Lucia Trifan!… De unde să găsesc rimele potrivite sufletului meu să exprime prețuirea pentru o Artistă?!…

…Ultimul mea carte, a 20-a, conține trei piese de teatru. Cea care dă titlul volumului, „Animalul, acest om ciudat”, pe care am scris-o dintr-o suflare, între 31 decembrie 2011 (!)-2 ianuarie 2012, și am șlefuit-o în cinci variante. Un text despre absurdul autorităților române față de năpăstuiții sorții, copiii (ca și bătrânii!) bolnavi, unii loviti de blesteme incurabile… A doua piesă, „Alba-Neagra”, cochetează cu teatrul absurdului și încearcă să trateze două boli fără leac, parcă, la noi: beția puterii și traseimul politic al baronilor de mucava, în stare să accepte și exilul într-un Pustiu, numai și numai pentru a fi șefi!… A treia piesă, „Freud și Bunul Dumnezeu”, subintitulată „Pseudo-roman teatral” (jur că pusesem acest subtitlu înainte să aflu și să văd, la „Nottara”, acum două săptămâni, piesa „Roman teatral” a lui Bulgakov!). Cândva, am intenționat să scriu o „Psihologie a femeii”. Am abandonat subiectul, dezarmat, viața convingându-mă că fiecare femeie înseamnă un Curs de psihologie. N-am abandonat, însă, valorificând experiența mea din universul feminin, ca și experiențele unor prieteni, cunoscuți. Piesa aceasta nu se poate povesti, este o piesă pentru bărbații prinși de vârsta a doua și domnișoarele care abia și-au lepădat adolescența!… Fac o mărturisire: în ultimele două luni am avut probleme-limită cu sănătatea și m-am temut că nu voi putea sfârși acest text! Dumnezeu m-a ajutat să mai fur Morții zile, săptămâni, luni (ani?) și să am pe masă o carte pe care o port în mine de ceva ani…

…Nu știu când va fi lansarea cărții! Știu că am avut onoarea primei lecturi a volumului mirosind a teasc de tipografie la…Miami, unde am ajuns pe ultimii metri ai anului! Și nu am cuvinte pentru feciorul meu cel mare, Ducu, el scoțându-mă din singurătate! La Miami, am aterizat pe 29 de grade Celsius și am trecut imediat la un vânt nebun, care a scos windsurferii pe Atlantic să ofere un fabulos spectacol!… La Miami, voi petrece, peste câteva ore, întâiul Revelion fără miros de iarnă! Asta nu înseamnă că jumătate din sufletul meu nu va fi acordat cu Revelionul din țară! Tuturor, un sincer La Mulți Ani! Și, cum îmi place să urez: un An Nou cu…2013 zile minunate, semn că trebuie să aveți în acest 2013 și bucuriile netrăite în ultimii ani!

Sportul românesc a rămas cu gura căscată!

decembrie 20, 2012 Comments off

…Exact ca la dentist! Căci noul ministru al sportului este un… stomatolog!?! Un neica-nimeni în lumea sportului. Îl cheamă Nicolae Bănicioiu, are 33 de ani, membru PSD, iar marele lui „atu” îl reprezintă faptul că… este prieten cu Victor Ponta! Pe lista I a premierului, pentru Ministerul Sportului figura un adevărat om de sport, Alin Petrache, fost rugbist de Națională, școlit în lumea bună a performanței mondiale. Probabil că era prea bun, prea competent pentru un domeniu de imagine a țării, care a luat-o demult la vale. Sportul, ca și țara!… Măria Sa Sportul a făcut României, decenii bune, o imagine extraordinară. Acum, sportul românesc nu poate fi decât imaginea fidelă a societății pe care a reprezintă. Știți unde ne aflăm, desigur…

…Prea pregătită să preia frâiele Sportului era, probabil, și Carmedn Tocală, persoană profundă, inteligentă, dinamică și cu pasiune, doamna care a reabilitat la noi, reumplând sălile, un sport de spectacol, cum este baschetul. Ba a mai demonstrat că are valoare și în scurtul timp petrecut la timona ANST (Agenției Naționale pentru Sport și Tineret). Și, ca doamna Carmen Tocală, ca Alin Petrache, adevărați oameni de sport, de performanță, mai există-n țara asta multe personalități în măsură să pună umărul, renumele și gândul bun la renașterea sportului românesc. Mă gândesc la Nicolae Mărășescu, Doina Melinte, Gabi Szabo, Octavian Bellu, Elisabeta Lipă, Mihai Leu, Ivan Pațaichin, Cristian Gațu, Ana Pascu, Laura Badea, Cornel Dinu, Gică Popescu, Cristian Țopescu și câte alte nobile nume de Legendă…

…Când am auzit că noul guvern va merge pe criteriul valoric, speranța a renăscut din nou. Când am și citit că la Justiție a fost ales un independent, Mona Pivniceru, am început să visez. Sportul avea (de fapt, are!) nevoie de competență și obiectivitate. Știam că Victor Ponta este apropiat de sport și credeam că va da credit profesionalismului adevărat. Nu algoritmului politic și, mai nou, celui  prietenesc. Alegerea anonimului stomatolog reprezintă o bilă neagră care, mă tem, va trage și mai mult în abis sportul românesc. Singurul domeniu care ne-a adus atâtea bucurii, care a fericit generații întregi, inclusiv a premierului și a prietenului său, coleg de fotbal în echipa de novici (în fotbal!) a politicienilor.

Copos și asasinii de Legende…

decembrie 18, 2012 2 comentarii

…Campioana unei mari iubiri, Craiova-maxima, nu mai există!?! S-au alimentat din farmecul ei ciocoii noi, de la Dinel-di-di-murgule-Staicu,  Nețoiu (nou parlamentar!?!) până la Mititelu, băiatul din galerie… Fiecare a contribuit, încet, dar sigur, prin incompetență, ultra-interes personal, rapacitate și gură-bogată, la dispariția Legendei! La care și-au mai pus umărul Nașul și Corleone, răzbunători, dar și Pițurcă, răutatea-ntruchipată, când cineva nu-i stă sluj sau nu-i acceptă șmecheriile…

…Legenda din glasul roților de tren, Rapid, a cărei “galerie n-a fost membră de partid”, echipă iubită de Istorie, de artiști și cronicari, de milioane de suporteri, ea, Regina fotbalului-spectacol, se află cu un picior și jumătate în Neant. A cumpărat Legenda un samsar școlit la c.c.utc, un copos care și-a făcut bani buni și imagine prin Rapid (a ajuns până și vice-premier al țării!?!), un Hagi Tudose putred de bani care s-a văitat mereu până nu l-a mai crezut nimeni. Acum, după ce și-a făcut buzunarul și damblaua cu “farmecul vieții”, după ce a înfipt șișul adânc în inima Legendei, vrea să se spele pe mâini. Ba, mai are și tupeul să ceară 21 de milioane de euro…clubului Rapid!!!!!!!!! Adică, georgică-inimă-mică a distrus Legenda și milioanele de fani rapidiști din lumea-ntreagă și tot el cere despăgubiri?! Dumnezeule, cum îl mai suporți?!…

…Dinamo, alt nume greu, amintind de dinastia Nunweiller-ilor, de magia lui Piți Varga, de “Săgeata Carpaților”-Pârcălab, de “Corsarul Roib”-Dumitrache, de Dudu Georgescu, Cornel Dinu și Mircea Lucescu, naufragiază și trimite disperată S.O.S.-uri într-un Ocean de indiferență. În timp ce băiatul care vindea butelii, Borcea, și-a făcut un nume prin Dinamo, și se plimbă voios prin Miami, unde pusese, mai anul trecut, și de-un restaurant românesc. Și, ca el, atâția alți neicanimeni deveniți VIP-uri prin echipa din “Groapă”!…

…Timișoara, leagăn al fotbalului nostru, a plătit și ea tribut naivității, acceptând să vină pe Bega, un liru-liru-Bragadiru bolnav de afaceri, mort să acapareze emisiunile prime-time și paginile majore al ziarelor, un ianc păgubos care a dus-o pe Poli în Infern!…

…Și mai sunt atâtea nume de Legendă, gata să dispară, aruncate de pe orbita succesului de samsari veroși: “Bătrâna Doamnă”, U.T.A, de șase ori campioana României, cea care a produs, în ‘70, “A opta minune a lumii”, cum spuneau, siderați, olandezii de la Feyenoord Rotterdam, când arădenii îi eliminau din Cupa Campionilor Europeni, la câteva zile după ce batavii își prinseseră epoleții câștigătorilor Cupei Intercontinentale…

…Am dat câteva nume de Legende ucise. Asasinii lor se vaită de ochii lumii, dar își văd liniștiți mai departe de bișnița lor. Niciunul n-ar fi atins asemenea cote fără marele ajutor dat de Legendele din fotbal, prin imagine și porți deschise la afaceri nu tocmai curate. De regulă, asasinii plătesc cu ani grei de închisoare. Și cu achitarea unor daune uriașe. Numai în fotbalul românesc, în justiția oarbă de la noi, ei rămân nepedepsiți!?!… De ce nu li se iau averile pentru dezastrul care l-au făcut cu Rapid, Craiova, Dinamo, Poli, UTA etc, bani și imobile care ar readuce la viață Legendele asasinate?!… Pentru că trăim în România, nu-i așa?!