J.O. Ziua VI. Aur pentru… Horațiu Mălăele și Cornel Dinu!

…2 august 2012. A VI-a zi a Olimpiadei londoneze. Mă trezesc cu ziua-necată-n stare de dezamăgire. E soare cumplit, însă sufletul nu vrea să zburde, să cânte a fericire. Presentiment, luciditate, simplă trecătoare stare pesimistă?…

…Încep a VI-a zi a Olimpiadei, pentru care mi-am luat concediu, să o urmăresc fascinat cap-coadă, cu un…telefon lui Cornel Dinu. În fiecare an, pe 2 august, îl sun să-i spun “La Mulți Ani!”. Astăzi, a împlinit 64 de veri luminate de zei, la naștere, sub Turnul Chindiei. Cornel e abătut, ros de dezamăgiri și singurătate. A avut un an cumplit, și-a pierdut o jumătate din el, minunata soție, trebuie, însă, să-i mulțumească Bunului Dumnezeu că a suportat operația pe inimă, îl are, doar, pe Corneluș și trebuie să suporte viața asta blestemată! Îi simt singurătatea în glas și îi zic că uneori e mai bine să fi singur cu tine, decât singur în doi, în trei sau cu prieteni falși. Nu-i spun că și eu sunt în depresie, că pentru întâia oară de când am revenit acasă, dornic să fac America mea aici, mă întreb ce caut în matca natală, unde țara e gata să crape de atâta ură, minciună și haos?… Și iau din bibliotecă unul dintre volumele mele de teatru “New York-București, reîntoarcerea niciunde”, să recitesc piesa asta scrisă cu lacrimă, ca să mă vindec de utopii…

…La ceas de aniversare, Cornel Dinu merită un buchet de urări alese. Pentru tot ce înseamnă “Procurorul” în istoria fotbalului românesc, ca jucător, antrenor, conducător, om de presă: 75 de meciuri în Națională, culminând cu Guadalajara ‘70; 454 de jocuri pe prima scenă, unde a marcat 54 de goluri; 6 titluri de campion și două Cupe cu Dinamo; de 3 ori “Cel mai bun fotbalist român al anului” (70, 72, 74); 3 titluri și 3 cupe (și eventul în 2000), ca antrenor, cu Dinamo, reușind și o semifinală de CCE; victorie de senzație, cu 1-0, asupra celebrei Juventus Torino, pe când antrena Galațiul; un an antrenor al Naționalei… Mulți au uitat, probabil, acest palmares de toată lauda, al unui intelectual rar al fotbalului nostru… “La Mulți Ani,!” Cornele, și mulțumiri pentru filozofia de viață adevărată pe care ne-ai oferit-o, inconfundabil, în arenă și în afara ei!…

…La cumpăna zilei, am ajuns în așa-zisa “Piața Timpului”, lângă “Piața Unirii”, la Magazinul Cocor. Acolo, Primăria Capitalei și Teatrul Metropolis au dat viață unei idei minunate: o Rotondă (nu Alee, cum zic mulți!) a Celebrităților. A titanilor din teatrul românesc…

…Astăzi, 2 august 2012, a venit rândul uluitorului Horațiu Mălăele, actor și regizor de geniu, caricaturist și scriitor de elită. George Ivașcu, excelentul direcor-actor de la “Metropolis”, unul dintre susținătorii unui proiect rar pentru România, spune simplu: “Cu steaua lui Horațiu se încheie primul cerc al stelelor!”… Și, automat, îmi propun să revăd stelele din Cercul Monștrilor Sacri: Amza Pellea, Ștefan Iordache, Alexandru Tocilescu (in memoriam); Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu-Matei, Ileana Stana Ionescu, Stela Popescu, Maia Morgenstern, Mariana Mihuț, Radu Beligan, Mircea Albulescu, Florin Piersic-Senior, Marin Moraru, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, Iurie Darie, Sebastian Papaiani. Superbă Galerie de viță nobilă! Cât de bogați suntem cu un asemenea Panteon, ignorat nedrept numai de cei săraci sufletește…

…La încoronarea lui Horațiu Mălăele, multă lume bună. Actorii Florin Zamfirescu, Vladimir Găitan, George Mihăiță, George Alexandru, Alexandru Bindea, regizoarea Alice Barb, primarul Sorin Oprescu, rude, oameni de teatru, scriitori, o armată de ziariști, simpli trecători. Horațiu Mălăele, omul care și când respiră cred că dă viață fiorului comic, ludicului mereu inedit, spune doar câteva cuvinte: “La noi, stelele sunt la pământ, iar țara este în aer!”. Cascadă de aplauze, ca la orice spectacol în care joacă Horațiu, cel născut, acum 60 de veri, pe 1 august, la Tg. Jiu. La Mulți Ani, fabulos creator de Frumos!…

…La plecare, Horațiu îmi oferă ultima lui carte: “Rătăciri”. Un titlu în ton cu vremurile României… Poezii, maxime, proză scurtă. Citesc în metrou capitolul “Decalog” și înțeleg că în noaptea asta mă voi hrăni cu scântei de geniu! Și voi primi flacăra să trec la a șaptea variantă a noii mele piese de teatru “Omul Albastru”…

…În contrast cu “Oda Bucuriei” din Rotonda Stelelor, a șasea noastră zi olimpică a fost un veritabil Marș funebru! Ratăm calificarea în finală și la 4 rame băieți… La 8+1 rame feminin venim sub podium, pe locul 4, eșec care, după insuccesele din zilele anterioare, ne pune în fața unui coșmar: din 1976, de când canotajul feminin a fost înscris în Jocurile Olimpice, este întâia oară când fetele noastre ratează toate medaliile olimpice!?! Cumplită premieră absolută pentru noi, pentru istoria acestui sport…

…Cum nu ajungea acest potop de supărare, constat, uluit, că “sirena” noastră de aur, Camelia Potec, a trecut și ea pe sub ani, căci ratează și la 800 m. finala în bazinul, cândva de aur pentru frumoasa brăileancă… Eșec și la judo, unde, la 100 kg. băieți, Daniela Brata iese din primul tur… Nu-mi puneam mari iluzii în poloiști, după amiază, eșecul cu americanii, dublat de o înfrângere și cu ungurii (15-17) care tot tristețe se cheamă, chiar dacă ai noștrii au marcat ca nimeni atâtea goluri în poarta Budapestei…

… Mai rămânea să spele ziua de plumb gimnastele, la “Individual compus”! Dar, chiar dacă fermecătoarea Sandra Izbașa a reușit un exercițiu la sol, ca un show tras la Hollywood, unde a obținut cea mai mare notă, nu a terminat în clasamentul general decât pe locul 5, din cauza notelor primite la celelalte trei aparate! În timp ce micuța Larisa Iordache a încheiat ziua pe locul 9!… Iar ca un punct final al unei zile negre, în plină noapte,  pugilistul Bogdan Juratoni a încasat-o, în turul II, de la un uzbek!…

…Și, uite așa, zi fără miros de metale nobile pentru noi. Mă încumet, însă, să pun rămășag că superba Sandra Izbașa își va trage voal de aur, la sol, în concursul pe aparate!…

…America rămâne America! După titlul olimpic obținut cu echipa de fete, astăzi s-a cântat Imnul Statelor Unite și pentru gazela Gabrielle Douglas, care, la 16 ani, a cucerit “aurul”! Și a oferit un moment istoric, fiind prima gimnastă de culoare care triumfă la o Olimpiadă!

…Un nou titlu olimpic care confirmă hegemonia Americii, ajunsă la al treilea “aur” consecutiv în concursul “Individual compus”, la Olimpiadă. Un concurs superb, la Londra, pentru rusoaicele Komova și Mustafina (locurile II și III) care, chiar dacă au fost excelente, nu s-au putut ridica la Steaua de aur a lui Douglas!

…“Individualul compus” la fete, un adevărat show de văzut și revăzut, artă autentică, în stare să înnobileze milioane de telespectatori. Cu atât mai puțin am înțeles comentatoarea de la TVR, care a pus (și după concursul pe echipe!), aceeași placă învechită, de babă surdă, cu vedere dereglată, văitându-se că arbitrii au acordat note prea mari americancelor!?! După tableta remarcabilului publicist și poet George Stanca, de ieri, din “Click”, respectiva ar fi trebuit să-și dea demisia de onoare, dacă tot nu o opresc cei în drept. Nu de alta, dar să ne bucurăm liniștiți de Adevărul și Frumosul  Olimpiadei.

Un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *