Etichetă: Unirea Urziceni

Oțelul, TAS, atlas european

…Oțelul este noua campioană a României! O neașteptată premieră absolută pentru Galați, ca și pentru Moldova. Cine ar fi crezut?! După Lucian Bute, lumea sportului află acum și de Oțelul Galați. Pe atlasul Ligii Campionilor a a apărut un punct nou. Un necunoscut port la Dunăre. Acolo unde, duminică noapte, s-a scris un capitol de istorie în fotbalul românesc. Pe 15 mai, Dunărea și-a trăit întâia ei noapte albă de fericire. Miercuri 18 mai, Galațiul a primit parafa europeană a titlului de campioană națională, căci Tribunalul Sportiv, pe scurt TAS, a anunțat că totul rămâne așa cum au stabilit forurile care conduc fotbalul românesc: meciul Pandurii Tg. Jiu-Oțelul nu se mai joacă, rămâne acel 3-0, la „masa verde”, pentru dunăreni! Este un triumf al logicii, căci neamestecul în treburile interne rămâne literă de lege (chiar dacă nu-i mereu respectată!) la FIFA și UEFA. Prin anunțul corect făcut, TAS i-a lăsat fără contrabas pe toți cârcotașii din iarmarocul Ligii I, pe toți intriganții și zvonacii (a nu se confunda cu aurolacii!) care s-au dat de ceasul morții să stigmatizeze paiul din curtea Galațiului, nevăzând bârna neputinței lor care le-a întunecat mintea și le-a barat drumul spre glorie (și 7,1 miliarde euro!). Nu știu ce sofisme vor mai arunca, acum, pe toate canalele TV, Marian Iancu și toți în ton cu dânsul, dar sigur i-a apucat plânsul, când au văzut că TAS le-a dat peste nas, recunoscând Galațiul în al Ligii Campionilor atlas! Nu ziceau, doar, dânșii, atotinformații, duminică în plină petrecere dunăreană, că sigur Oțelul se bucură degeaba, din moment ce mai are de jucat două partide?!

…Acum, bună, rea, asta ne e câștigătoarea unui campionat sărac, și valoric (fotbalul românesc a ajuns pe locul 42 în clasamentul FIFA!!!) și, în special, moral, iar la triumful echipei care-i are la timonă Marius Stan și Dorinel Munteanu au contribuit și cei toți care și-au văzut nu de ei, de antrenamente și argumente, ci de zvonuri, de balast pus în tasul adevărul. TAS, însă, i-a lăsat fără glas și le-a râs în nas, neadmițând gâlceava dâmbovițeană, îmbrăcată și în haină pseudo-bănățeană.

…Acum, campioana Oțelul își așteaptă adversarii adevărați din Liga Campionilor. Campioana României pleacă, evident, cu ultima șansă în oricare ar fi turnirul, ceea ce Marius Stan admite nu pesimist, ci realist. Dorinel Munteanu, ca antrenor, nu putea fi oficial decât un visător, trimițându-ne cu gândul la isprăvile anonimelor CFR Cluj și Unirea Urziceni, care au surprins nu doar România, ci o Europă întreagă. Marea șansă a Oțelului este că efectiv nu are ce pierde. De aceea, voi respinge judecata bravului căpitan de trupă campioană, Gabriel Paraschiv, care mărturisea că ar prefera să joace partidele din Liga Campionilor pe terenul denivelat de la Piatra Neamț (stadionul din Galați nu-i omologat pentru Liga Campionilor!), și aceasta pentru a îngreuna sarcina adversarului. E o filozofie de trei parale, paguboasă la un asemenea nivel!… Oțelul trebuie să-și repete până la obsesie că, împotriva tuturor calculelor, CFR Cluj a câștigat la Roma, iar necunoscuta din Bărăgan a făcut spectacol la Glasgow. Sincer, aș prefera un spectacol gălățean pe „Național Arena” din București, unde susținătorii trupei de la Dunăre vor fi categoric mai mulți decât cei de sub Pietricica. Mai ales că mulți vor prinde glas, acum, după anunțul corect de la TAS…

*O variantă a acestui material a apărut pe blogul Sportvox.ro

Steaua și Bunica Semedo

…Unii nu vor să învețe din lecțiile Vieții și pace. Nu trag nicio concluzie, nici din eșecuri, nici din succese datorate norocului. Ei lasă totul la jocul întâmplării și jubilează jenant, arogându-și merite demiurgice. În mai toate domeniile de activitate. Astăzi, mă voi referi doar la un episod bolnav (unul dintre cele multe!) din fotbalul românesc…

…Uitând ce rușine națională a pățit, acum doi ani, când Steluța II, altfel zis Gloria Buzău, demult retrogradată, i-a egalat, în Crâng, trupa de milionari în ultimul minut, prin „vameșul-pensionar” Bunica, fotbalist de plăcere, megalomanul patron al Stelei, cine altul decât Gigi Becali, a promis toată săptămâna ce abia a trecut, că va spulbera Unirea Urziceni, că îi va da câte goluri vor mușchii lui, chiar un 75-0, dacă se înfurie. Mulți l-au și crezut, că doar aproape că a și deființat trupa din Bărăgan, luându-i cei mai buni șase jucători, pe bani grei, prin care patronul cam de doi-bani găuriți, un neicanimeni în fotbal zis Bucșaru, și-a mai acoperit din datoriile față de Palat (era să zic Poatră). Numai că Dumnezeu nu doarme și, mai ales, nu iartă lăudăroșenia deșartă. Și uite așa, auto-proclamatul „războinic al luminii”, Jiji, of course (era să zic Gigi Amoroso, spectacolul de la Masca, de la care abia am venit!), europarlamentarul, mai pe scurt, a plecat cu coada-ntre picioare de la Urziceni, umilit rău de tot de puștii aceia care nici nu știau cum se numesc coechipierii, ba nici antrenorul, cu toții adunați peste noapte să încropească o echipă de sacrificiu pentru latifundiar. Steaua-Barcelona din mintea patronului guraliv- nu a reușit nici măcar un egal nenorocit, darămite să mai facă scor. A pierdut lamentabil, golul, din min. 61, al noii bunici numită Semedo (alungat din Ghencea!) detonând una dintre „bombele” cu cel mai mare efect tragicomic din istoria campionatului nostru de bambilici.

…Sub aspectul moralității fiecărui jucător al ruinatei Unirea Urziceni, acest 1-0 trebuie să candideze la Trofeul sportivității din 2010.

…Sub celelate aspecte, însă, de la valoarea milionarilor la pălăvrăgeala patronului, vai învinșilor! Dacă ar fi vorba doar de fotbal…

Campionii plânsului

…Nu mă refer la învinșii de la Palatul Victoria (care victorie?!), care au declanșat un veritabil seism printre nevinovații bugetari care nu s-au nărăvit la comisioane, șmecherii și bișniță cum numai în România poate exista. În cazul acesta este Jale mare, cum nu s-a văzut, parcă, nici pe vremea aia de care nu putem uita…

…Nu mă joc cu vorbele nici în privința Tragediei de la Maternitatea Giulești, căci Lacrimile brăzdează încă suflete, după ce un Popor află cum îi ardeau pruncii, în timp ce așa-zisele cadre medicale chefuiau pentru Mării și Mărioare, atunci, în ziua sfântă de 15 august, devenită dată de coșmar. Jalea și mai mare este că adevărații vinovați caută scăpare, bizuindu-se că în România numai cei cinstiți și fraieri plătesc!…

…Nu-mi ascund Lacrima ce mi-a încolțit în suflet, ieri, când, oferindu-i marelui Actor Dorel Vișan o colaborare la Teatrul din Giurgiu, m-a împietrit cu răspunsul: „Eu am hotărât să nu mai joc teatru!”!?! La câte nedreptăți i s-a făcut (și) acestui uriaș comediant, de câte obtuzități și meschini s-a lovit și Dorel Vișan în ultimii ani, Durerea din lumea Culturii române este uriașă. Medicii, arhitecții și inginerii ne pleacă în lumea largă, artiștii își abandonează scârbiți crezul și harul divin, profesorii (și așa puțini!) se văd decimați de tot felul de Ordonanțe! Încotro, dulce Românie?!…

…Probabil că unii s-au așteptat să mă refer și la ultimii campionii ai fotbalului nostru de trei parale, mercenarii străini de la CFR Cluj care, sâmbătă, în Regia studenților bucureșteni, s-au dovedit veritabili campioni ai plânsului. Nu doar că au pierdut la un scor de forfait, dar au stabilit și un record de violențe, cu doi eliminați (trebuia trimis și portarul Nuno Craro în concediu în Portugalia natală!). Nu deranjează atât de mult acest 0-3, cât mai ales declinul evident al unei trupe scăldate în țechini care, curând, va reprezenta România într-o grupă a Ligii Campionilor. După ultimul 1-4, al Urziceniului, la Split (unde Dinamo se oprise la 0-3!), în Europa League, ne pregătim de un nou coșmar?! Neliniște motivată, chiar dacă echipa de sub Feleac, CFR Cluj, nu se va desființa, cum se anunță viitorul Unirii Urziceni, campioana de acum doi ani, rămasă fără manager, fără antrenor (demisionat după Split!) și gata să-și scoată nestematele la mezat.

…Exemplul Urziceniului este emblematic pentru România de astăzi. După ce a izbutit un miracol în Bărăgan, titlul național la fotbal într-un târgușor de 17.000 de suflete, patronul Bucșaru s-a trezit bântuit de faliment, chiar dacă de la UEFA a plouat cu milioane de euro! Dacă a uitat (oare a știut vreodată?) vorba veche din străbuni „Există o măsură în toate”…

…Privind lucid la toate fără necesara măsură, este evident că, în România tuturor posibilităților nefaste de astăzi, există prea mulți campioni ai plânsului. Este Jale mare, domnilor! Cred că suntem Poporul care plânge cel mai mult în ultima vreme…

Liga I. piȚurcă pentru un zar măsluit

…Numai două etape a fost liniște în Ghencea. Steaua a câștigat la xerox (2-1) primele două partide din noul campionat, împotriva studenților din Cluj (nou-promovați) și a celor din Bănie (cu ajutorul prețios al tușierului Onicaș). Galeria revenise la sentimente mai bune, umplând arena, noul antrenor Pițurcă devenise peste noapte Mesia, patronul Gigi Becali începuse din nou să viseze la câștigarea…Ligii Europei, ce mai, curgea mierea în Ghencea, unde câinii mergeau cu covrigi de aur în coadă, cu toată criza în care s-a scufundat România. Dar, deodată, așa, din senin, în ajunul plecării Stelei la Brașov, vineri, s-a pornit un veritabil uragan!… Vinovatul n-a mai fost de data aceasta imposibilul Gigi Becali, cum se întâmplase, în Ghencea, cu gloriile Hagi, Dorinel Munteanu, Lăcătuș, ci noul antrenor Victor Pițurcă! Deși i s-au îndeplinit toate pretențiile, de la salariul de nabab, prima de titlu și vagonul de țechini pentru o duzină de achiziții, maestrul zarurilor măsluite s-a gândit să dea lovitura: i-a cerut patronului o garanție de… 25 (douăzecișicinci de milioane!) de euro!!!!! Miza? Dacă patronul Gigi Becali va scăpa o vorbă care-l deranjează pe el, marele, inegalabilul antrenor, atunci va plăti fabuloasa sumă!?!…

…Gigi Becali a înțeles imediat că amicul Piți, ajuns idolul galeriei rebele, joacă tare. Așa că i-a dublat rapid salariul, la 50.000 de euro pe lună, și premiul pentru titlu la 2 (două) milioane de euro. Fanul casinourilor n-a cedat, însă, a ținut-o pe „culoarea” lui: 25.000 de euro! Cum patronul n-a putut accepta acest „zar de fugă”, Pițurcă a anunțat că nu însoțește echipa la Brașov, pentru meciul de sâmbătă seara. Și, chiar dacă Gigi Becali a încercat toată sâmbăta să-l readucă pe antrenor la sentimente mai bune, îngâmfatul tehnician s-a ținut de cuvânt și n-a venit la meci, ceea ce a echivalat cu o dezertare. Care abandon de echipă n-a fost taxată de fanii steliști deplasați sub Tâmpa, dimpotrivă, ei l-au aclamat pe antrenor și l-au înjurat ordinar pe patron!… Ceea ce au omis acei fani deplasați este că, dacă Pițurcă s-ar fi aflat pe bancă, la Brașov, și nu în fața televizorului la București, atunci, negreșit, Steaua n-ar fi făcut pasul înapoi, după ce a deschis scorul (Nicoliță-min. 66), și n-ar fi tremurat în ultimele 20 de minute, fiind egalată în min. 89, dintr-un penalty (absolut corect acordat de arbitrul Balaj!) transformat de Ilyeș!…

…Nu știu cum va continua această nouă telenovelă din fotbalul nostru de doi bani. Chiar dacă Gigi Becali, necăjit de cele două puncte pierdute de Steaua și, cu siguranță, istovit de această sâmbătă a tratativelor, a declarat la finele întâlnirii din Țara Bârsei că nu o să facă sluj în fața lui Pițurcă și a nimănui. L-am criticat de atâtea ori pe „don Jiji”, dar de data aceasta are perfectă dreptate. Zarul măsluit al celui primit împărătește în Ghencea s-a dovedit o mizerabilă țurcă. Scuzați, piȚurcă!…

…În umbra acestui circ, demiterea (vineri!) a managerului Mihai Stoica, la vicecampioana Unirea Urziceni (învinsă la Tg.Mureș: 0-1!), ca și demisia (sâmbătă) a lui Gheorghe Chivorchian, președintele lui Poli Timișoara. Categoric, codul galben al caniculei, dar și al furtunilor ce au ravășit ultimele două zile ale României nu putea evita al nostru fotbal-țurcă!

Supercupa României. De un angolez pseudo-speranță!

…Acum o săptămână, ne luam rămas bun de la Mondialul African. Din păcate, nu cred că am învățat nimic din el. Mă rog, bun sau mai puțin aplaudat, eu îi duc lipsa. Cu vuvuzelele lui asurzitoare, cu unele umbre, dar cu Spectacol. Nu circ…

…La o săptămână de la Gala Mondială, noi, românii, am revenit la fotbalul de acasă. La circul săptămânal. Duminica aceasta toridă ne-a oferit, pe înserat, sub Dealul Feleacului, uvertura noului sezon: Supercupa României. Derby-ul Provinciei, CFR Cluj-Unirea Urziceni, altfel spus echipele care au dominat fotbalul românesc în ultimii trei ani…

…Campionii României (cu numai trei jucători autohtoni în formația de start!) au deschis scorul rapid, în min. 13, printr-un necunoscut numit Kivuvu, un angolez de 23 de ani născut la Amsterdam și adus pe bani buni de la un team de pluton (Nijmegeen) din Olanda. Gol printr-o „torpilă” de la 30 de metri, la gafa prea lăudatului portar al ialomițenilor (lituanianul Arlauskis, penibil și la egalarea gazdelor, din prelungiri!), gol ce a declanșat laude în cascade, la microfonul televiziunii și în tribunele stadionului clujean. Forlan, Iniesta, Thomas Muller, Villa, Snejder, Casillas nici că au scris istorie mondială până duminica trecută!… Duminica aceasta șchioapă, n-a mai existat în prima repriză, una de zbucium și intrări dure, decât acest Dominique Kivuvu!?! Dacă fotbalul românesc (telespectator a treia oară consecutiv la un Mondial!) visează renașterea cu un… angolez de duzină este trist, dezamăgitor!…

…Speranța n-a durat, însă, decât o repriză. Căci, ca încă o palmă pentru cei care se mulțumesc cu prea puțin și nu-și propun competitivitate autentică (dacă mai știu ce înseamnă!), la șapte minute după ce a demarat actul II, favoritul doamnelor, domnișoarelor și domnilor, al ageamiilor din fotbalul nostru, angolezul Kivuvu, a reușit un autogol de „cascadorii râsului”, aducând celor din Urziceni o egalare nesperată! Speranța nevinovaților a murit rapid, mai ales că, lucid, antrenorul gazdelor, italianul Mandorlini (la jumătate de secol, ieri!), l-a trimis pe angolez la cabine, să vorbească, poate, la telefon cu ai săi de-acasă…

…Culmea este că pentru zbuciumul modest din teren, cu o repriză secundă lăsată mai mult la jocul întâmplării, concluzia formatorilor de opinie a sunat caraghios: „Se anunță un nou sezon foarte echilibrat în fotbalul românesc!”. Categoric, un echilibru al mediocrității care nu va salva fotbalul românesc! Chiar dacă el a început drumurile europene triumfând, joia ce-a trecut, prin Bălți, în Basarabia, unde Dinamo a câștigat cu 2-0 meciul tur cu Olimpia de-acolo…

…Vineri, start într-un nou campionat autohton. Echipele de zgomote, de la Ligă, cluburi și din prin unele mijloace de presă, anunță un sezon dâmbovițean cum n-a mai fost, cum nu s-a mai văzut! Aiurea!… Va fi un campionat trecut tras la Xerox. Adică, o copie la cel trecut. S-au cheltuit din nou sume mari pe neicanimeni din toată lumea. Cantonamente de lux, cei mai mulți duși prin Austria. Se ar și că vom avea di uncă iarăși cu vorbe grele înainte de a începe joaca. Jocul la nivelul lumii bune rămâne, însă, o Fata Morgana…

…Supercupa României ne-a mai zis n nou probleme cu arbitrii noștri. Dacă așa-zisul „cel mai bun arbitru al sezonului trecut”, Marius Avram (băiatul șefului arbitrilor!), poate lăsa (jenant!) nesancționate intrări criminale și gesturi de maidan, ce ar fi meritat eliminări, la ce să ne așteptăm?! Poate la un arbitru pseudo-salvator din Angola…

P.S. Până la urmă, Supercupa României a fost câștigată de CFR Cluj, la penalty-uri, cu 4-2! După ce a fost 2-2, la capătul a 120 de minute de joc, marcatorii numindu-se: Kivuvu-min.13, Deac-min. 114, respectiv Kivuvu, autogol-min.52, Marinescu-min. 98. La departajare, Unirea Urziceni a ratat primele patru lovituri de la punctul cu var, prin Marinescu (peste poartă), Maftei, Brandan și P.Marin-mingi parate de portarul portughez Nuno Claro. Gazdele au deschis seria penalty-urilor cu ratarea lui Gabi Mureșan, dar Piccolo a transformat; a ratat și Deac, însă Emil Dică n-a greșit execuția. Și CFR Cluj a câștigat pentru a doua oară consecutiv (tot la penalty-uri!) Supercupa autohtonă. În timp ce Unirea Urziceni rămâne fără victorie după 11 dueluri cu mercenarii din Gruia, cartier al Clujului.

…Asta, dacă mai interesează pe cineva…

Liga 0. Vai de campioana noastră!

…În sfârșit, am mai văzut și noi Fotbal! În finala primei ediții a Europei League. Miercuri, în miez de noapte, redescopeream fotbalul, atât de urâțit de circul din campionatul nostrum numit Liga 1, dar, în realitate, Liga 0. Ritm, angajament, pregătire fizică și psihică, tehnică și tactică, tensiune și fair-play, spectacol adevărat, pe iarba udă din Hamburg și în tribunele arhipline. Culmea este că bucuria reîntoarcerii la fotbal ne-au dat-o două echipe de pluton, în Spania (Atletico Madrid-locul 9) și Anglia (Fulham Londra-locul 12)! A triumfat team-ul iberic, cu 2-1, când mai erau patru minute până să se încheie prelungirile și să înceapă „penalty”-urile. Urmărind această finală decisă de dubla „diavolului” în alb-roșu, uruguayanul Diego Forlan (primul gol din ofsaid, totuși!), m-am întrebat de mai multe ori ce ar fi făcut oricare dintre echipele noastre care se bat zgomotos pentru titlu? Cum le văzusem pe micul ecran cu o zi-două-trei (de duminică până marți, că LPF-ul nu știe că în România oamenii mai și merg la serviciu!?!) înaintea meciului de la Hamburg, răspunsul nu poate fi decât: nimic! Zero la pătrat!… Căci niciunul dintre „granzi” nu iese din mediocritate, toți joacă (e un fel de a spune!) la mica ciupeală, zvârcolindu-se jenant, pe mormane de bani, în inconstanța care trădează lipsa valorii adevărate…

…La ora aceasta, în opinia mea, CFR Cluj este 99,99% noua campioană. Cu două etape înaintea finalului (runde în care va întâlni pe teren propriu pe Internațional Curtea de Argeș, scăpată de grijile retrogradării, iar în deplasare, pe Ceahlăul, practic condamnată la „matineu”!), CFR-ul multinațional are 3 (trei) puncte avans față de campioana en-titre Unirea Urziceni, plus avantajul întâlnirilor directe: 2-0, sub Feleac, 1-0, în Bărăgan, în debutul returului. Numai că, vai, prestațiile legiunii străine de pe Someș este departe de forma de acum două campionate, când a câștigat întâiul titlul. Trupa lui Paszkany, antrenată de italianul Mandorlini, s-a făcut de râs la Ploiești, pierzând în fața Astrei (încă în chinurile retrogradării!), după care și-a îmbolnăvit suporterii de inimă. Victoria de acasă, 3-2, cu „lanterna” din Alba Iulia, în prelungiri, și același scor, în minutul 93, în urma unui penalty cel puțin ciudat, la Drobeta Tr. Severin, după o primă repriză catastrofală, când Craiova a condus cu 2-0, reprezintă argumentele implacabile ale valorii submediocre a viitoarei noastre campioane. Pe tema celor două meciuri amintite, s-au lansat acuzații dure, de blat, dar strigătul patronului timișorenilor, Marian Iancu, a fanilor olteni și a unei părți a presei nu poate fi demonstrat. Rămâne, însă, de demontat „istoria” penalty-ului hilar, ciudat, ilogic, comis în minutul 93 (!?!) de către bulgarul Iliev, fotbalist matur, de 30 de ani, nu un junior, fundaș cu 80 de meciuri la ȚSKA Sofia, de câteva ori campioană, deci și prin cupele europene! Un asemenea penalty-caricatură, care a adus, în ultimele secunde de prelungiri, victoria CFR-ului, contestată de mulți, nu poate fi comis nici în curtea școlii! Nu știu dacă dalmațianul Iliev a câștigat din toată tărășenia aceasta 80.000 de euro, cum circulă zvonul prin Bănie. Știu, însă, că a fost adus de Trică la Craiova, care Trică (prieten cu Iliev de când a activat în Bulgaria!) a jucat nu demult la CFR Cluj, iar în ajunul meciului de la Drobeta Tr. Severin se certase cu Mititelu! Simple scenarii?!…

…Unirea Urziceni, echipa cu cele mai mari șanse-iluzii de a se încorona regina unui campionat șchiop, nu mai rupe nici ea gura târgului. S-a chinuit, acasă, cu Brașovul, câștigând în genunchi, cu 1-0, pe final, și cu ajutorul consistent al arbitrului Colțescu (care eliminase doi brașoveni!), a virmuit în mediocritate și la Bistrița, marți noapte, în ultima rundă, cu un 0-0 ce i-a tăiat lianele iluzorii.

…Mercenarii Vasluiului, harnici și vânjoși, i-au bătut, cu 2-1, săptămâna aceasta (și fără artistul Wesley!), pe steliști, care au condus la pauză, însă n-au făcut decât 0-0, pe terenul CFR-ului, ba au mai pierdut, în cetatea lui Peneș Curcanul și Adrian Porumboiu, în fața Bistriței și Craiovei!…

…Timișoara amână iarăși întâiul titlu din istorie, cu toate cele trei puncte luate Rapidului la „masa verde”, care puncte degeaba se vor mai discuta la TAS. Ultimul eșec de acasă (cu gol valabil neacordat, identic cu al Naționalei noastre la Euro ’96!), acest 0-2 sau asfixierea cu Gaz Metan, pe care în tur o bătuse, la Mediaș, cu 6-2 (!), fac din trupa taciturnului Sabău un fel de „mult zgomot pentru nimic”…

…Cât despre Steaua, Dinamo și Rapid, ele nu joacă mai nimic, exceptând câteva faze izolate. Trei jucării stricate care plătesc (și ele?!) tribut unor șefi mai mult suporteri decât conducători profesioniști!

…Concluzia nu poate fi decât una singură: vai de campioana noastră în noua aventură europeană. Acesta ne este fotbalul de acasă, din Liga 0, care ne obligă să fim din nou telespectatori la un Mondial!

…Noroc cu televiziunile! Mai vedem și noi Fotbal…

Începe fotbalul românesc, în vechea mocirlă!

…Ninge, plouă, viscol, polei, inundații, nu contează!… Opt conducători de club cer amânarea startului în returul Ligii I, dar e un cor în pustiu… Selecționerul Răzvan Lucescu ar fi vrut și el debutul stagiunii pe vreme mai bună, pentru evitarea unor accidentări inutile, însă nu-l ascultă nimeni, acolo, sus… A respins toate aceste „semnale de alarmă” mai-marele Ligii, Mitică Dragomir, cel „uns cu toate alifiile”, după autoportretul lui Corleone în sticla televizorului. Că se va juca pe noroaie, nu interesează. Fotbalul nostru, doar, este demult învățat cu mocirla. Era cea morală. Acum, e totală. Mai ales că Naționala a căzut sub locul 30 în lume!…

…Explicația amânării cu o săptămână a plecării în retur este una singură: banii de la Televiziuni, sume și așa exagerate față de fotbalul oferit. Și, dacă au fost păcălite la „marfa” livrată, Televiziunile măcar au dreptul să nu-și mai modifice programele. Campionatul începe prin ape, zăpezi și noroaie, mâine, vineri 19 februarie, de ziua Cameliei Potec („La Mulți Ani”!), fosta Zeiță a bazinului olimpic de la Atena 2004. Returul demarează cu un meci oarecare, pe Dunăre, însă nu în Brăila copilăriei Cameliei Potec, ci mai spre vărsare, la Galați, unde bate crivățul…

…Întâia etapă de primăvară viscolită va începe vineri, pe Dunăre, și se va termina…luni, în Bărăgan, cu derby-ul ultimelor campioane, team-ul feroviarilor din Cluj vizitând Unirea Urziceni (trupă cu antrenor israelian, adus în locul „Bursucului”, care, în noaptea asta, va încearca să se îmbarce pe „submarinul galben” al gloriei în orașul Beatles-ilor, la Liverpool). Balul se va deschide, mâine, la ora 14 (de parcă la Galați nu s-ar lucra!), cu „Oțeul” lui Dorinel Munteanu contra noului Meșter Manole al celor din Curtea de Argeș, Ionuț Badea, dezertat de la Pitești, din „B”, la „Internaționalul” cu vedere clară spre lumea a doua. „Interul” argeșean, altă echipă cu alt patron care se joacă de-a antrenorii, din moment ce, în plină iarnă, l-a aruncat peste bord pe Fane Stoica, omul care făcuse veritabile minuni, învingând până și pe Dinamo, în „Groapa” de la București…

…După mișcările de trupe din iarnă, CFR Cluj pare echipa care s-a întărit cel mai mult, zic mai toți specialiștii. În timp ce Poli Timișoara ar fi gruparea ce a pierdut cele mai grele piese (dar a câștigat bani!): golgeterul Gigel Bucur, sedus de gologanii Ku…banului Krasnodar, din „B”-ul rusesc (echipă pentru al cărei maldăr de arginții Dan Petrescu a renunțat la… un meci de destin cu Liverpool!) și frații armeni Karamian, veniți în „Ghencea”, unde Steaua s-a șubrezit în apărare, unde a dispărut (plecând tot în Rusia!) și Ghionea. Anul trecut, un „baraj” Goian-Ghionea cam greu de trecut, acum, un fel de bulevardul Libertății din Ghencea, ceea ce îl neliniștește pe Stoichiță…

…Ultima sămânță de scandal dintr-un campionat aflat în mocirlă, arbitrii! Unii patroni vor fluierași străini (destui fără valoare în meciurile din tur!), motivând că autohtonii ar fi favorizat în lanț trupa din Cluj! Numai că Mircea Sandu a venit cu recomandarea, chipurile, mai-marelui arbitrilor de la UEFA, amicul spaniol Villar, care se opune prezenței brigăzilor „straniere” în Liga I românească! Idee pe care, în vară, a schimbat-o ca la Ploiești… Eu susțin că avem câțiva arbitrii foarte buni (Balaj, Tudor), peste valoarea străinașilor aduși în toamnă, dar „ai noștrii” nu sunt lăsați să arbitreze ca lumea. De unde, trag o concluzie: fotbalul românesc are arbitrii pe care și i-a crescut: cei distruși de patronii cluburilor care vor regulamentul doar pentru „dulăi”! În această rundă de debut a returului, două meciuri atrag atenția și prin arbitraje: Dinamo-Craiova (cu Augustus Constantin la centru) și Unirea Urziceni-CFR Cluj (Marius Avram). Drama este că, (și) în turul actualului campionat, multe arbitraje au fost scoase ostentativ în față, ca paravan pentru jocurile submediocre și mocirla morală în care agonizează fotbalul românesc…

…Nu va mai juca, în Bănie, Craiova, ci la Drobeta Tr. Severin (unde s-a construit un stadion excelent, cu 20.000 locuri în tribune moderne)?! Nu vor fi programați Pandurii în meciul de acasă (vor juca la Craiova?) cu Astra?! A ieșit Dinamo din cursa pentru podium?! Va domina Provincia și returul?!

Câteva întrebări serioase la începutul unui drum deasupra căruia sunt mulți, mulți nori…