…Totul s-a petrecut la începutul ultimei luni din acest agitat 2009. Cu lansarea volumului „Tennessee Williams. Memorii ale unui bătrân crocodil”, carte onorată la vremea respectivă cu Premiul Pulitzer pentru Dramă. Moment cu o uvertură inedită, două dintre sonetele ilustrului dramaturg american fiind auzite, pe bandă, în interpretarea autorului! După un asemenea distins prolog, evenimentul serii la Teatrul Mic: premiera europeană a ultimei piese scrise de Tennessee Williams, în ’82, cu nouă luni înaintea morții lui stupide, la New York, sufocat de căpăcelul unui tub de medicamente! Piesa (în original „Casa care nu poate sta în picioare”, la București titrată: „Doamna noastră din Pascagoula”!?!) s-a bucurat de excelenta traducere a Ioanei Ieronim și Rodicăi Fătulescu. Această ultimă scriitură a marelui dramaturg american (la noi i s-au jucat cu succes nebun „Un tramvai numit dorință”, „Menajeria de sticlă”, „Dulcea pasăre a tinereții” etc) a fost oferită în premieră Europei, la București. De un strălucit regizor americano-român, stabilit de decenii în California, Florin Fătulescu, onorat de un evantai de premii internaționale în toată lumea și mult aplaudat, acum doi ani, tot la Teatrul Mic, cu „Jacques sau supunerea”, de Eugen Ionescu(o).
…Piesa –se spune cea mai autobiografică a autorului- oferă, cu tristețe, dar și umor, povestea a doi bătrâni, rămași singuri într-o casă roasă de amintiri și de termite. Bătrânul caută banii ascunși de soție, cu gândul la campania electorală și suișul (plătit!) pe treptele politicii, prilej care conferă textului atâta actualitate. Vizita fiului, însoțit de logodnica sa (jucată cu farmec de Valentina Popa), ca și „raitele” vecinilor (excelent Avram Birău, în rolul lui Emerson Sykes) au dezvoltat tabloul unei societăți de acum aproape patru decenii roase de nevroze, depresii și obsesiile crizei financiare (!). Cadru valabil și pentru prezentul bolnav, palpitând în acest ultim spectacol semnat de Florin Fătulescu, fin șlefuitor al detaliilor, însă atent și la mesajul oferit de întreg. Spectacolul (scenografie: Ștefan Caragiu și Liliana Cenean; muzica originală-Rodica Fătulescu, al treilea american!) a avut și peripeții: cu o lună înainte de „prima cortină”, unul dintre titulari (Sebastian Papaiani) și-a anunțat abandonul! Tot răul spre bine, pentru că Mircea Andreescu (actor remarcabil, aplaudat și în filmul „A fost sau n-a fost?” și transferat pentru acest spectacol de la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov) a reușit un rol de zile mari, în compania… colegei de școală, Valeria Seciu! Interpretări memorabile pentru „colegii de ieri”, aflați în premieră, după atâtea decenii de glorie, în aceeași distribuție. După acest spectacol (cu siguranță, se va mai așeza!), minunata Valeria Seciu ne rămâne în suflet, nu doar ca „Marea doamnă a scenei românești de la Mic”, ci și „Doamna noastră din Pascagoula” (ultimul titlu ales la noi!), iar Mircea Andreescu, același astru, veșnic tânăr și ferice sub harul său divin și zăpezile curate de sub Postăvar…