Etichetă: Danemarca

Jurnal de primăvară (8). NAȚIONALA, AUF WIEDER…DAUM, BYE, BYE, PINOCCHIO! ÎNCOTRO, FOTBAL ROMÂNESC?!

 

…N-am putut să mă apropii de computer, azi-noapte, ca să aștern două-trei gânduri amare despre ultima tragicomedie a Naționalei noastre de fotbal, care n-a mai marcat un gol, autogol de patru ani, egalând tristul record de acum 69 de ani, cu perspectiva de a fi depășit!… Ar fi însemnat să fac o autopsie și mă oripilează cadavrele. După scor și, în special, după joc, cu zero cornere într-un meci pe terenul tău, nu prea mai ai ce să spui, după ce, REMARCABIL, unul dintre comentatorii TVR-ului, competentul și curajosul Marian Olaianos, a tras CONCLUZIA-CONCLUZIEI: A venit timpul să redăm Fotbalul românesc celor care se pricep să-l gestioneze, să-l dezvolte, și au dovedit-o de-alungul ultimelor decenii! ALTĂ variantă, a ascunderii după micile șanse teoretice, a bălmăjelilor interminabile, a promisiunilor caraghioase făcute de incompetenți, o mână de neicanimeni cocoțați politic la timona Fotbalului Românesc, nu înseamnă decât DISTRUGEREA ORICĂREI SPERANȚE!
…E TIMPUL TREZIRII, până nu va fi INUTIL!

…Acest 0-0, după un joc sub-mediocru, cu o Danemarca și ea în cârje (care ne-a călărit, totuși, rău în final, scăpând, cu noroc, de o înfrângere!), este opera lui Burleanu, așa-zisul preș. FRF, acest Pinocchio din conferințale de presă, care a adus un antrenor străin, neamțul Daum, depășit, lipsit de Idee și de fiorul performanței. Cel puțin scurta telenovelă cu schimbarea sistemului de joc al Naționalei în ultimele cinci zile dinaintea unui duel (cel cu danezii) ce era considerat decisiv, a demonstrat cum nu se poate mai bine AMATORISMUL cras de la Naționala noastră. Chiar dacă neamțul, care părea că privește meciul ca un călugăr aflat la poarta schitului, va trage cu dinții să rămână, promițând alte „câte-n lună și în stele”, neștiind că noi i-am auzit pe Caramitru și Mălăele, căci 50.000 de euro pe lună, sumă babană, sunt bani primiți efectiv gratis, frate, și cine să-l angajeze (și debutant la o Națională!?), cine să mai ia o asemenea plasă?! NUMAI Burleanu și sfătuitorii lui!

…Sunt convins că demodatul, depășitul Herr Daum va mai zlobozi alte năzbâtii tactice, de parcă noi, românii, n-am avea antrenori și oameni de fotbal de clasă, de la Ienei și Lucescu, la Iordănescu și Dinu, de la Pițurcă și Stoichiță la Dan Petrescu și Olăroiu și mulți, mulți alții, fără a-i omite pe Marele Ștefan Kovacs și, mai nou, pe creatorul de Academie și de nouă viziune asupra PERSPECTIVEI SĂNĂTOASE A fotbalului românesc, Gheorghe Hagi-Viitorul, la care Moș Daum nu s-a ridicat nici până la genunchiul lor.

…În germană se spune Auf Wiedersehen, când te desparți de cineva, eu nu-i mai spun selecționerului șchiop „La revedere”, nici Bye, Bye, ci Auf WiederDaum! Mai pe românește, Du-te, nene Daum, du-te, cu ăl de te-a adus să ne îngropi Speranțele și nu te mai întoarce! Restul e tăcere…

…PROBLEMA FUNDAMENTALĂ A FOTBALULUI ROMÂNESC la ora actuală este GRABNICA SCHIMBARE, acolo, SUS! INSTAURAREA COMPETENȚEI în dauna amatorismului!… OAMENI COMPETENȚI, CORECȚI, ÎNCĂ MAI AVEM ÎN FOTBALUL ROMÂNESC! Drama este că nu-l lăsați să salveze Fotbalul nostru de INCOMPETENȚI, sforari, tipi nărăviți la grămezi de bani nemeritați, nemunciți! Dacă vom persista în această tragiocomedie de-a conducerea fotbalului românesc, atunci, ADIO, Performanță!…

…Ne întoarcem, de vineri, în „Bâlciul Deșertăciunilor” cotidiene, cu Play-Off și Play-Out, of, of, Doamne, of, cu aroganțele lui Don Jiji și Leo Gâlceavă, cu fluierași dalmațieni, cu insolvențe, cu beții și atâtea șmecherii, cu desființări de echipe, fără Legendele Rapid, F.C.Argeș, Progresul, Petrolul, Știinșa Craiova, mai nou Oțelul, Bihorul, Sibiul, Sportul Studențesc, Bacăul, Reșița și câte alte centre de tradiție, cu lanțul de aberații de la FRF și LPF, și corul nesfârșit de controverse, ne întoarceam la “marea” performanță de la Voluntari, Chiajna, Pandurii (Otopenii și Brăneștii n-au dansat decât o vară!); noroc că vine Juventus Colentina, la anul poate și Știința Miroslava, AFC Hărman sau Comuna Recea, acum doi ani a ratat promovarea Damina Măciuca, hai că e haios, dar nu-i nimic de râs, aud doar un bocet grav pornit din suflet…

…ȘTIU că Fotbalul Românesc nu poate fi decât oglinda Societății în care viețuiește! Dar, din fericire, în România, Sportul s-a ridicat de atâtea ori desupra mediocrității Societății! Acum, oare, nu mai este lăsat?! Sau…
…ÎNCOTRO, FOTBAL ROMÂNESC?!

Fotografia postată de Mircea M. Ionescu.

Jurnal de iarnă (4). CÂND CRISTINA NU E, VICTORIE NU E!

…Seară tristă pentru noi, în Suedia, pe semicercul Europeanului feminin, la Helsinborg, peste drum de Castelul lui Hamlet, din Helsignor, în Danemarca. Startul fulminant al Handbalistelor noastre tricolore îi făcea pe mai toți specialiștii să le vadă pe podium, cel puțin. Suita de victorii fabuloase cu Rusia, Croația și Ungaria nu doar că a făcut uitat startul nefericit cu Norvegia (eșec la două goluri diferență), dar a fermecat pur și simplu. Finalul gâfâit cu echipa Cehiei, pe care l-am trăit cu sufletul la gură, chiar dacă a fost victorie (30-28), era un mic semnal de alarmă gândind la bătălia pentru semifinale din această seară, cu danezele, care, cu egalul de azi-noapte, cu rusoaicele, ne-a oferit două șanse din trei: victorie și remiză! N-a fost, din nefericire, niciuna! Naționala noastră n-a mai fost ea, poate oboseală, poate jocul perfect al danezelor, poate izolarea Reginei Cristina Neagu și lipsa de reacție din mers a experimentatului antrenor spaniol Amros Martin. Poate… Cert este că Naționala noastră a pierdut clar, cu 17-21 (12-14), scor limitat de paradele excelente ale Paulei Ungureanu în primul act, și de cele ale Denisei Dedu, în ultimele 5-6 minute. Numai că și adversarele au avut un portar de excepție, tânăra și uluitoarea Toft, extraterestră ca și în dansul incredibil al Denisei Dedu în meciul cu fetele Kremlinului…

…Danezele au avut în plus și o apărare forte, avansată, cu forță și inteligență, care le-a paralizat pur și simplu pe Cristina Neagu, Oana Manea și Pintea. La conferința de presă dinaintea acestui meci, antrenorul blondelor de la Copenhaga, Klaus Bruun Jorgensen, a declarat că motorul echipei române este formidabila Cristina Neagu, dar că a gândit o tactică anume pentru ea. O tactică excelentă care a scos-o pur și simplu pe uluitoarea Cristina Neagu din ritmul ei, golgeterul Europenelor fiind ca un pește pe uscat, marcând numai 3 (trei) goluri. Și când Regina semicercului n-a mai mers, n-a mai funcționat întregul mecanism.

…Scurt și la obiect: Cristina Neagu a marcat , la Euro 2016, 43 de goluri până la meciul din această seară: 6 cu Norvegia, 7 cu Rusia, 10 în poarta Croației, 10 cu Ungaria și tot atâtea pe „ulița cehă”. Astă-seară, numai 3 (trei) goluri pentru Cristina, este drept, blocată la fix de adversare, însă cam lăsată și singură între dușmance!… Să fi fost în teren Cristina Neagu, zburtătoarea din cele 5 partide enunțate! 10 goluri în poarta daneză ar fi însemnat, teoretic, Victoria! …Cristina, însă, n-a fost Ea, Regina, în această seară. A blocat-o tactica excelent gândită a antrenorului danez, impecabil aplicată de blondele sale. Cred că, la acest capitol, pot întreba dacă declarația de ieri a coachului viking nu trebuia să-l oblige pe valorosul spaniol Ambros Martin, de la timona naționalei noastre, să pregătească un Plan B?!Cum el n-a existat, este un eșec și al antrenorului care ne-a cucerit la început…

…Dincolo de acest eșec, ce ne-a scos de pe podium (vom juca doar pentru locurile 5-6!), dincolo de visele noastre frânte în această seară, nu putem șterge, deodată, la mâhnire, TOT FRUMOSUL prin care handbalistele noastre ne-au fericit în patru din șase meciuri. MULȚUMIM, Minunate Ambasadoare ale României! Sărut mâna!…
…Ați fost minunate! Și, cu siguranță, veți mai fi. Pentru că marele câștig al acestui European îl reprezintă noul val: Dedu, Buceschi, Zamfir, Zamfirescu, Laslo, Udriștoiu, Iuganu, lângă super-valorile Cristina Neagu, Paula Ungureanu, Oana Manea, la care putem adăuga și numele lui Pintea, Szucs, Chiper, Geiger. PREȚUIRE pentru tot ce ați făcut până în această seară!…

…De neînțeles comentariul de la TVR 2! Aseară, când, parcă, plângea că Rusia nu câștigă, făcându-i vinovați doar pe arbitrii, nu mă gândeam că ne pregătește pentru un măcel cu atât de…durele daneze! Și în această seară a dat-o multă vreme pe arbitrii spanioli (excelenți), pe duritatea danezelor (în nota jocului tot mai dur pe semicerc, azi), de unde și destule eliminări în tabăra vikingelor (chiar și un cartonaș roșu, după ce o jucătoare, Tranborg, a fost eliminată de trei ori câte două minute!?!), de care nu am putut (știut?) profita. Nici de cele 6-7 minute de secetă a adversarelor care, liniștite, după desprinderea la 6 goluri avans (min.45), n-au mai puncat o dată!… Adevărul este că FORȚA danezelor a constat în primul rând într-un joc inteligent, în tactica lor perfect gândită în funcție de recitalurile Naționalei române de până la acest meci. Abia în ultimele două minute, când zarurile erau de mult aruncate, și nordicele aveau 4 (patru) goluri avans, am auzit o judecată logică obiectivă, de fair-play: „Danezele au fost mai bune”!…

…C-așa-i în sport! Acum 6 ani, , fetele noastre le suflau danezelor „bronzul” european, chiar la ele acasă! În ultima iarnă, superba Națională română de handbal fete le elimina pe daneze, de pe drumul spre Olimpiadă, cu o victorie de ecou: 32-25, tot în Țara lui Hamlet!… Acum, s-au răzbunat nordicele!…
…Acum, urmează să ne luăm cât mai curând revanșa pentru o seară tristă, tristă…
…Viața merge înainte!
…SĂRBĂTORI FERICITE, FETE DE AUR!
Chiar dacă nu veți fi pe podiumul de la Euro 2016…

 

.

“Curat, murdar” (15). DA UMbre am fost, Herr Daum!

…Vremea beției de cuvinte s-a risipit rapid, după prima repriză a meciului de debut al Naționalei noastre de fotbal: 1-1 (0-0), acasă, la Cluj, cu modesta reprezentativă Muntenegru (aș zice mai slabă decât Armenia după ce am vizionat partida de la Copenhaga!). Sigur, a fost și penalty-ul ratat al lui Stanciu, în ultimele secunde ale celui de al 5-lea minut de prelungiri, cu un șut anapoda peste poartă! Ratare care ar putea face din Ghinion cauza-cauzelor, ceea ce ar fi total greșit. Pentru că JOCUL nostru a fost lamentabil, în special, în prima repriză?! Unde a fost acea echipă ofensivă promisă?! Parole, parole, ale antrenorului neamț Daum, înaintea debutului său pe banca unei Naționale. Și destule parole federale!

…Prima repriză a fost cred cea mai slabă a Naționalei noastre din ultimul deceniu! Un haos general, o mișcare de babalâci, fără pressing și jocul pe aripi ce ne-a adus de multe ori succese. Umbre fără vlagă, fără determinarea promisă, fără acel joc ofensiv promis de Daum, din primul până în ultimul minut! Plus că Herr Daum a cam greșit și formația! Ce căutau Bicfalvi (pe dreapta?!) și Săpunaru la mijlocul terenului?!… După primul sfert de oră era clar ca nocturna clujeană că lipsește un “motor”, un jucător care să dinamizeze jocul, să trezească Naționala, cum a încercat, spre lauda lui, Benzar, la debutul lui în Națională. Un asemenea jucător se afla pe bancă, însă, Popa, Torje, Chipciu, Maxim, Keșeru!… Primii doi au fost trimiși destul de târziu în arenă, în ultimele 20 de minute, iar Popa a și deschis scorul, în min.85, cu un șut tare din 8 metri, lateral stânga. Bucurie prematură, căci, peste numai două minute, muntenegrenii au egalat prin Jovetici, cu o lovitură de cap, dintre Moți și Filip, la singura acțiune de poartă a ex-iugoslavilor din repriza secundă: 1-1. Numai că oaspețiii au avut o ocazie uriașă, la începutul duelului, rezolvată de intervenția uluitoare a lui Pantelimon.

…Victoria ne-a trecut prim fața ochilor, la finele celor cinci minute de prelungiri, numai că penalty-ul scos de Keșeru (trimis în teren în…minutele de prelungiri în )a fost stricat de cel mai mediatizat jucător român din ultima lună, N.Stanciu, poate obosit și de transferul la Anderlecht, el trimițând neglijent sus, sus, peste poartă!
…Sincer să fiu, Naționala României din această seară, cu ușoara trezire din ultima jumătate de oră, mi s-a părut sub cea de la Euro 2016!… Sigur, nu mă grăbesc să emit judecăți de valoare categorice, să trag concluzii. Dar nu pot fi de acord cu selecționerul Daum că “am făcut o repriză secundă foarte bună” (Sic!) și nici nu l-aș lăuda pe Săpunaru în postura lui de mijlocaș, uitându-se că a comis din neglijență faultul sancționat cu lovitura liberă din care muntenegrenii au egalat!…

…Despre Herr Daum spun, fără răutate, că a stat ca o stafie imobilă pe bancă, fără vreo reacție în măsură să schimbe ceva în jocul leșinat al echipei române. Neamțul ne-a vorbit frumos în ajun, unii s-ar grăbit să scrie că a început revoluționarea fotbalului românesc cu el, a promis marea cu Moscova 2018, însă nimic. Dacă ar fi jucat așa Naționala sub comanda lui Pițurcă sau Iordănescu, publicul le-ar fi cerut imediat demisia. Publicul clujean a fost mai tolerant, însă destul de necăjit!… Și se ridică o întrebare gravă: cum este posibil ca un…profesionist să debuteze oficial ca antrenor la o Națională fără să susțină măcar un amical, așa, să ne cunoaștem cu jucătorii în exercițiu, nu în cockteil de parole!

…A fost doar primul joc din preliminariile pentru Mondialul-Kazaciok 2018. Pe care, automat, l-am comparat cu partidele Danemarca-Armenia 1-0 (1-0) și Kazahtan-Polonia 2-2 (0-2), urmărite azi!… Danezii păreau că vor face scor, dar au ratat pe bandă rulandă, chiar și un penalty în ultimul sfert de oră… Polonezii dădeau impresia că, la pauză, când conduceau cu 2-0, s-au și instalat lider al Grupei E, mai ales că au avut și trei bare. Numai că starul polacilor, Levandowski, n-a mai strălucit în actul II, iar fără el, echipa poloneză este una oarecare. Care a încasat rapid, la începutul reprizei secunde, două goluri, de la incredibilii kazaci, nu doar luptători, ci și bine așezați în teren, cu scheme ofensive nebănuite. Va fi un adversar greu pentru tricolorii noștri, aș spune, cei mai slabi din triunghiul favoriților, cu danezii și polonezii!

Duckadam, Eroul de la Sevilla

…Aprilie începe cu o pagină din Cartea Recordurilor. Spui Sevilla, 7 mai ’86, vezi Steaua-Regina Europei și îl auzi, parcă, pe Regele Juan Carlos al Spaniei monologând uimit în acea magica –pentru noi- noapte andaluză: „N-am văzut în viața mea așa ceva!”…

…Cine să mai vadă, până atunci, un portar apărând patru penalty-uri într-un meci, și ce meci, finala Cupei Campionilor Europeni, câștigată apoteotic de Steaua?! Eroul acela a devenit imedit un nume-n lume, Helmuth Duckadam. Atunci, a fost noaptea lui, „Noaptea generalilor”, ca să ne reamintim de un film mare…

Acum, este ziua lui de naștere, legând cu raze de soare 51 de primăveri… Dacă n-ar fi existat acea noapte a miracolelor, n-ar fi urcat în Legendă și ar fi rămas un fotbalist cu o carieră normală…

…A văzut lumina zilei pe 1 aprilie ’59, în briza Mureșului, la Semlac, lângă Arad. La UTA a plecat în marea aventură a fotbalului, în ticoul Bătrânei Doamne a și debutat pe prima scenă, în septembrie ’78, într-un meci la Târgoviște, câștigat de UTA cu 2-1! Nu înainte să-și facă încălzirea în Divizia C, la Constructorul lui Coco Dumitrescu. De Divizia A s-a despărțit, în 14 iunie ’86, tot cu o victorie cu 2-1, cu Brașovul, sub tricoul galonat al Stelei. Un zbor frânt în culmea gloriei de blestemata embolie care i-a afectat un braț și nu de Nicu Ceaușescu, cum s-a spus vreme lungă în popor.

  • Pe prima scenă a adunat 133 de meciuri (dintre care 80 la Steaua).
  • Cu Steaua, a câștigat două titluri (’85, ’86) și o Cupă a României (’85). A jucat 11 partide în cupele europene, totul triumfând cu „Oda bucuriei” de la Sevilla, din 7 mai ’86.
  • …Numai două partide în Națională, titular la 1-0, cu Danemarca, în septembrie ’82, și în noiembrie, același an, în RDG, când Mircea Lucescu l-a trimis în poartă doar pentru ultimele 3 minute, în locul lui Țețe Moraru, care încasase patru goluri (scor final 1-4!). Dacă n-ar fi fost acel nefericit accident vascular, la scurtă vreme după Sevilla, cu siguranță că ar fi revenit, atunci, în ’86, pentru ani buni între buturile tricolore.
  • 1986, anul retragerii premature, l-a încoronat drept Cel mai bun fotbalist al României! Era, doar, Campion al Europei, cu Steaua.

…Din păcate, Helmuth Duckadam, eroul de la Sevilla, dovedește și el că, în România de azi, Legendele nu-s prețuite cum se cuvine. Un trist exemplu îl reprezintă acele mănuși magice de la Sevilla. În loc să figureze într-un Muzeu al Sportului Românesc, ele au fost vândute, cu ani în urmă, pe nimica toată, unui necunoscut din Canada, de un Erou ajuns în sărăcie.

El, însă, Helmuth Duckadam, reprezintă una dintre bogățiile noastre sentimentale!

…Ani mulți și însoriți, Erou de la Sevilla!