La bordel, cu Marx, Lenin și Stalin

…De ani buni, Teatrul de Comedie din Capitală nu oferă doar spectacole bune și foarte bune, ci și Evenimente. Cum este și „Casa Zoikăi”, spectacol de excepție, de la autor (Mihail Bulgakov), la regizor (Alexandru Tocilescu) și actori, care, pun rămășag, se va juca ani buni cu „casa închisă” și se va umple de premii la Festivaluri (firește, dacă se va respecta criteriul valorioc și nu „jocurile de culise”!).

…Bulgakov se întoarce pe cai mari pe scena românească, după „Maestrul și Margareta”, „Cabala bigoților” și „Fuga” (spectacol de mare ecou jucat la Comedie, acum 15 ani). Azi, cu un text din 1925  interzis în Rusia natală. Cum să treacă de ochiul vigilant al stalinismului o asemenea piesă atât de acidă cu societatea sovietelor?!

Pe scurt, în centrul Moscovei, într-un apartament cu 6 camere, ființează un atelier de croitorie și „o școală de croitorese pentru soții de funcționare și muncitoare”, în fapt un frecventat bordel. În „atelierul” Zoiei Denisova Pelț (extraordinar rol realizat de valoroasa actriță Virginia Mirea), ziua tronează un tablou cu Marx, care noaptea e întors să apară un lasciv nud de femeie, în ton cu seratele încântătoare, cu droguri, și „prezentările de modă”. Prin „Casa Zoikăi”  circulă pe „dublu sens” mulți și multe.  Verișorul patroanei, creierul afacerii, un bișnițar de viață care, scăpat de la „rece”, vinde conducători (portretele lui Lenin și Stalin), oferind un alt rol mare pentru George Mihăiță, după cel din „Revizorul”; un conte (Gelu Nițu, impecabil) care se acomodează cu perioada de tranziție drogându-se; Fata din casă (Mihaela Teleoacă, fantastică forță scenică pentru premianta de la ultimul Festival teatral Pitești, noiembrie 2009,  cu piesa „Fitness”); un director comercial (Valentin Teodosiu, remarcabil și în acest spectacol), doi chinezi-traficanți de cocaină (Dragoș Huluba și Aurelian Barbieru,  cu mult farmec); manechinul Alla (nu Pugaciova, ci Vadimovna), rol mic, frumos  creat de Emilia Popescu; croitorese, trei „doamne iresponsabile”, doi tovarăși anchetatori etc. Cu toții vegheați de administratorul blocului, „subdezvoltat intelectual” și corupt (Gheorghe Dănilă, veșnic tânăr în umorul lui tonic). Ca tabloul societății rusești (de atunci, de azi?!) să fie complet, mai are loc și o crimă pentru bani. Unul e ucigașul (chinezul Heruvim), altul „făptașul” oficial (Zoika)!

…Alexandru Tocilescu realizează o montare cu ritm seducător, în decorul funcțional al Vandei Maria Sturdza, cu muzică fericit aleasă (Gabriel Basarabescu) și viză coreografică (Păstorel Ionescu). Cu vervă nestăvilită, inventivitate structurală, atent la detalii și la întreg, lordul regiei românești oferă un spectacol de zile mari.  Nu-i doar comedie, minunat gândită și jucată, ci și o tulburătoare felie de etică a istoriei, cu final trist, amar, cum este și acel sistem care a ucis milioane de oameni și a mutilat generații de suflete. Ceea ce Alexandru Tocilescu și-a propus să nu uite, de dragul ignoranței Prezentului, care are și el atâtea bordeluri!