Arhivă

Post Tăguit cu ‘James Rodriguez’

DON’T CRY FOR… YOU ARGENTINA! Ai terminat Mondialul frumos și demn!

iulie 14, 2014 1 comentariu

…S-a încheiat și Mondo-Samba! „Mașina de fotbal” a nemților a adus Germaniei al patrulea titlu mondial, după cele din 1954 (4 iulie, Berna: 3-2 cu Ungaria marelui Pușkas care, în grupe, spulberase Panzerele cu 8-3!!!), 1974 (2-1, la Munchen, cu Olanda) și 1990 (1-0, la Roma, cu…Argentina, prin penalty-ul transformat de Brehme în min. 85). Acum, triumf greu, muncit, cu noroc, cu un 1-0 venit izbăvitor abia în min. 113, când mai erau șapte minute până la loteria penaltyurilor. Golul mondial, splendid (preluare pe piept și șut de maestru, cu stângul, pe unghi închis) a fost opera giuvaierului Mario Goetze, de 22 de ani, de la Bayern Munchen, plecat pe cărările gloriei la Școala de fotbal a lui Marcel Răducanu! Titlul mondial decis în prelungiri, ca și la ediția sud-africană, când Spania a ajuns la epoleții de aur, în min. 116, prin golul lui Iniesta în poarta olandeză…

…Germania era marea favorită în finala XX, în special după demonstrația de forță și fotbal-total din semifinale, acel halucinant, extraterestru 7-1 (5-0) cu Brazilia!?! Argentina, învingătoarea nemților în finala din 1986, în Mexic, (3-2), avea șansa a doua, dar îl avea pe Messi și venea după eliminarea Olandei, la penaltyuri. Nemții au fost vizibil incomodați, nemaigăsindu-și traseele și raidurile nimicitoare în hățișul bine gândit, întins ca un abil strateg de Sabella, cu energicul Mascherano, comandantul unei redute bine păzită. Mai mult, sud-americanii aveau să survoleze de mai multe ori careul german, ba au și scuturat plasa porții lui Neuer, o dată (min. 29), prin Higuain, însă a fost ofsaid. Favorita finalei s-a văzut abia în ultimul sfert de oră al timpului clasic (90 de minute), iar salvarea de la ghilotina penalty-urilor a adus-o noul copil minune al fotbalului german, Mario Goetze, inspirat introdus de Low, în min. 88, în locul respectabilului veteran de fotbal Klose (golgeterul all time al Mondialelor, cu 16 goluri!), cam “mână moartă” în partida de azi-noapte. Germania n-a mai impresionat ca altădată, însă a câștigat și are argumentele ei solide pentru acest triumf!

…Prin succesul Germaniei, Europa reușește întâiul titlu mondial într-un turneu final disputat în America de Sud (Uruguay, Brazilia, Chile, Argentina), Centrală (Mexic) și de Nord (SUA). Era și timpul! După ce Bătrânul Continent a pregătit cruciade de fotbaliști sud-americani în campionatele tari din Anglia, Franța, Germania, Italia, Spania!…

…”Don’t Cry for Me Argentina” (“Nu plânge pentru mine Argentina”), sună titlul acelei melodii celebre a lui Llyod Webber din musicalul “Evita” (1978) și filmul cu același nume, din 1996, în care Madonna a cântat și pentru Maradona și pentru viitorul star Messi. Astăzi, titlul melodiei trebuie schimbat în “Don’t Cry for… You Argentina”, căci trupa lui Sabella a încheiat frumos și demn Mondialul, fără a fi ajutată de arbitri (dimpotrivă!) și de Miss Fortuna (vezi accidentarea “motorului” Di Maria –absent în semifinale și finală-și forma modestă a lui Messi în faza eliminatorie). Naționala “pumelor” poate cânta mândră această melodie celebră, întărind acel vers “The truth is I never left you” (“Adevărul e că nu te-am părăsit niciodată”). Argentina nu și-a trădat publicul, milioanele de fani, n-a părăsit nici Fotbalul!

…Am fost fan Europa în această finală. Nu mă interesa că e Germania sau Olanda, singurele emisare de top venite la acest Mondo-Samba de pe Bătrânul Continent. Căci Anglia, Franța, Italia și Spania-campioana mondială din 2010 au dezamăgit crunt. Fan al Europei trebuie să recunosc că învingătoarea mea n-a făcut un meci deosebit, semănând, oarecum, cu acela împotriva Ghanei (2-2, în grupe). „Mașina de fotbal” a lui Low s-a gripat în fața unui adversar matur, echilibrat, experimentat, ba a avut și mai mult noroc la două ocazii uriașe ale argentinienilor, cea a lui Palacio (min. 97) putând arunca “zarurile finale”. N-a fost așa, dar, la impresia artistică, Argentina iese cu capul sus! Jucând ca o Echipă, nu doar cu Messi, minunatul meu Lionel care a dezamăgit rău în prima lui finală de Mondial, poate și datorită stării de sănătate (a vomat, așa cum o făcuse la în amicalul de la București, 0-0, pe Arena Națională!)…

…Culmea e că modestul Messi a fost desemnat de FIFA drept “Balonul de aur” al Mondialului brazilian, ceea ce denotă că falanga lui Blatter-blat-bla-bla-bla nu mai are pic de rușine! Când statisticile îi sunt total defavorabile acestui jucător de geniu (dar într-un moment nefast al carierei!), când golgeterul competiției, cu 6 goluri, este uluitorul columbian James Rodriguez, marea revelație a turneului, când la “pase” până și portarul german Neuer (ales, corect, cel mai bun goalkeeper al competiției) i-a fost superior „decarului” sud-american, chiar și la…dribliguri, când la “kilometri alergați” suferindul Messi s-a situat ultimul dintre jucătorii de câmp, când a disărut după cele trei meciuri din grupe, unde a marcat patru goluri, a-l alege Jucătorul Cupei Mondiale 2014 este încă o compromitere a forului mondial! Nu mă interesează cu sponsorul jucătorului este și al imperiului FIFA!

…Prima mare compromitere a FIFA-ei (fieful lui Blatter-blat-bla-bla) la acest turneu au reprezentat-o arbitrii. Chiar și la finală, unde, aplicându-se directivele boss-ului pătat (mai puține cartonașe galbene!), cele 36 de faulturi sanționate: (20-16 în favoarea nemților!”) au fost puține! Revoltătoare atitudinea fluierașului italian Rizzoli în cele două faze, după primul sfert de oră, când neamțul Kraer a fost făcut KO de Garray în careul argentinian, și cea dinspre finele celor 90 de minute, când bravul portarul german Neuer a ieșit să respingă, la limita careului mare, lovindu-l ca un tanc pe Higuain! Nici măcar un cartonaș galben, ce să mai vorbim despre penaltyurile care se impuneau! Așa încât tam-tam-ul făcut, astăzi, de presa de la Buenos Aires (“Am fost furați de arbitru, ca și la Roma, în 1990!”) ar trebui să țină cont și de faza cu neferictul Kramer care cred că se numără și acum!…Inutil să mai amintesc de sângele țâșnind din fața spartă a lui Schwelnsteiger, fază de thriller pentru care agresorul (lovitură de K1), ginerele lui Maradona, Aguero, trebuia ridicat de secția de Poliție…
… Aceasta a fost maniera blatistă de la FIFA care nu poate decât distruge fotbalul și fotbaliștii!

…Mă  bucur pentru titlul Europei obținut printr-o uzină de fotbal, ușor gripată în finală. Dar recunosc și valoarea Argentinei care, împreună că tânăra și minunata reprezentativă a Columbiei, au reprezentat cu brio fotbalul sud-american (nici Chile n-a dezamăgit!), a cărui mare decepție s-a numit Brazilia, cea împinsă  inutil prin toate manevrele de culise de Blatter-blat-bla-bla-bla…

…Despre acest atât de frumos Mondo-Samba vom discuta mult de acum înainte! Nu de alta, dar, reîntorcându-ne pe iarba ofilită de acasă, vom avea dor de fotbal adevărat, spectaculos, gândit, iubit. “Umbrele nu sunt decât fiicele luminii” spunea marele poet și filozof  Lucian Blaga.
…Să rămânem cu tot ce a fost Frumos, încântător la această Sărbătoare Mondo-Samba!

…Diseară nu mai avem meci! Mi-e dor de nopțile albe ale Mondialului XX!

UNDE-I BRAZILIA, Regina copilăriei mele?!

iulie 5, 2014 Comments off

…Prima zi de “sferturi”, primele decepții. Sigur, odată ce Mondo-Samba a ajuns în faza eliminatorie, toată lumea din teren se gândește numai la tabelă, ignorând spectacolul. Așa și acum, Germania și Brazilia s-au calificat, la un gol diferență, în dauna Franței și Columbiei, însă meciurile au suferit, nu doar de căldură și chiar dacă au diferit între ele. A fost vinerea fundașilor centrali, golurile învingătorilor fiind opera a trei apărători: Hummels (pentru nemți), Thiago Silva și David .Luiz (pentru brazilieni), fapt divers ce spune multe.

…Ultima impresie a acestei Zile-Sărbătoare și pentru mine (4 Iulie), runda din arenele Mondialului XX, pe care o iau cu mine spre somnul dinspre zori, este una amară: nemții au jucat modest, francezii submediocru, în timp ce brazilienii, după un prim sfert de oră ca plecați din pușcă, și-au etalat condiția unei trupe terne, cea mai slabă Selecao de șase decenii de când am deschis ochii pe fotbal. Iar încântătorii columbieni din grupe și “optimi” au crezut prea târziu că pot da “lovitura” în fața unei echipe împinse de toți factorii în culise…

…Echipa de astăzi a lui Scolari înseamnă o deziluzie în comparație cu Falnica Brazilie de altădată, mai bine zis din ultima jumătate de veac-spectacol, dominată de campioana Fotbalului-Artă, Pentacampeon, generațiile de la Pele la Romario care au fascinat miliarde de oameni de pe Mapamond, îndrăgostite de magia balonului rotund. Îl și aud pe Scolari, replicând ziariștilor nemulțumiți de jocul brazilienilor, ca ultimul derbedeu al fotbalului: „Dacă nu vă place, duceți-vă dracului!”…

…Selecționata braziliană de astăzi a terminat, la Fortaleza, meciul în corzi, cu mingi trimise în plopii fără soț dinspre Ocean, care s-a pretat la circării ieftine, care a protestat și a faultat cât Germania și Franța împreună. Sigur, a fost ajutată în startul ei lansat de patima unui popor întreg care vrea al șaselea titlu mondial, dar și de brigada spaniolă, cu Velasco purtând fluierul sfințit de Blatter-bla-bla-bla. Nu de alta, dar, la un moment dat, am avut impresia că mă aflu la Scornicești, pe vremuri, când gazdele își luau adversarii cu fulgi cu tot, fără ca fluierașii și Acarii Păuni să schițeze vreo atitudine. Marcelo, Hulk, Malcon, Thiago Silva trebuiau “îngălbeniți”, ba chiar “înroșiți”. Cele două cartonașe galbene arătate gazdelor, numai două, la egalitate cu ale columbienilor. Numai că raportul faulturilor brazilienilor dictate cu greu a fost 30-22! Uns cu alifiile samsarilor de elită, don Velasco a dictat columbienilor un penalty, pe final de meci, în min. 78, la 2-0 pentru țara organizatoare! James Rodriguez a transformat sec, s-a distanțat în top-ul golgeterilor, cu 6 reușite, s-a făcut 2-1 pentru ai casei (care au deschis scorul, în min. 7, prin Thiago Silva, gol cu pulpa piciorului; a marcat și celălalt fundaș central, David Luiz-min. 69, cu un șut uluitor, de la 30 de metri, din lovitura liberă acordată la un fault al lui Rodriguez, sub cel puțin zece din cele comise de brazilieni, însă nesancționate!). Și finalul a devenit un chin pentru cariocas, la fel ca și în meciul din “optimi” cu alt rival sud-american, Chile, trimisă acasă de bara salvatoare de două ori pentru brazilieni (în ultimul minut al prelungirilor și la penalty-uri!)…

…Dacă mai notăm că frumoasa trupă a lui Pekerman (antrenor argentinian) a marcat, la 0-1, un gol, în min. 67, dar tușierul a văzut ceea ce destui n-au reușit nici pe reluări: nu a marcat, din meleul creat, jucătorul aflat inițial în ofsaid, ci altul, venit din spate! Vă dați seama ce ar fi însemnat validarea egalității în acel minut, când Brazilia nu mai avea combustibil, iar Neymar, deloc întâmplător, sărea coarda și răcnea nervos la arbitri (n-a fost singurul!). Noroc cu lovitura liberă acordată peste UN minut, cu un fluier de găzdar sadea, care a făcut 2-0 (repet, gol de senzație!). În fond, Selecao a fost ajutată pe față de un neica-nimeni japonez la meciul de debut, cu ambițioșii croați (penalty inventat la 1-1!), ajutată și în noaptea aceasta (ora Bucureștiului) de un “expert”. Dincolo de revolta față de acest sprijin pe care Regina fotbalului mondial nu l-a primit niciodată în trecut, rămâne concluzia amară: Regele este gol!

…Brazilia de astăzi, chiar dacă va câștiga al șaselea titlu mondial (pentru care trag, se vede, toată echipa lui Blatter și guvernul țării gazdă, acuzat de fraude de miliarde!), Selecao, este imaginea schimonosită dintr-o oglindă care poartă efigiile lui Pele, Djalma Santos, Garrincha, Rivelinho, Tostao, Romario, Ronaldo etc., etc.

…O vorbă în plus despre frumoasa națională a Columbiei, prezentă pentru a cincea oară la un turneu final. La două dintre ele, World Cup ‘94 și Coupe du Monde ‘98, a învins-o Naționala română. Astăzi, când Los Cafeteros s-au calificat în premieră în “sferturi”, ne-ar fi învins la pas. Ei și-au refăcut înțelept Naționala, noi am rămas cu minunatele amintiri ale “Generației de aur”. Dar, generațiile se schimbă, după cum se vede. Columbia, Belgia, Olanda au venit cu Echipe întinerite, de reală perspectivă. La polul opus, Grecia, Spania, Italia, Brazilia… Cât despre noi, tot cu televizorul, care în continuare aiurește poporul…

…Deschiderea “:sferturilor”, la Rio, pe celebrul “Maracana”, a oferit un fotbal destul de chinuit, în care “pantzerele” n-au avuit emoții cu adevărat decât la ultima fază, când francezul Benzema și-a adus aminte că joacă la Mondial. Era nedrept ca “guguștiucii galici” (despre clasicii “cocoși” nu poate fi vorba, exceptând “piticul atomic” Valbuena!), dar ar fi fost o lecție pentru nemți, care, după golul rapid al fundașului central Mats Hummels, din min. 13, au jucat mai mult să treacă timpul. Pe final, axați numai pe contraatac, stimulați și de gafele de județ ale francezilor și de blocajul psihic al antrenorului Deschamps (care a schimbat ceva în atacul impotent cu doar 5 minute înainte de final!?), garnitura lui Low putea câștiga cu 2-0 sau 3-0, scor ce ar fi fost mai aproape de adevăr. Mă întreb, însă, cum s-ar fi scris istoria acestui 1-0 (1-0), dacă, în min. 62, arbitrul argentinian Nestor Pitana (zice-se și actor de telenovele, nu demult!) l-ar fi eliminat absolut logic pe Schweinsteiger, care a intrat ca un tanc în micuțul Valbuena (cel mai bun francez!)? Dați-mi voie să afirm că acest Mondial, atât de lăudat pentru furtuna de surprize, de goluri, de fotbal ofensiv (uităm această primă zi a “sferturilor”!), a etalat și cele mai multe și mai mari greșeli de arbitraj! Peștele de la cap se impute, parcă așa zice o veche vorbă românească…

…Sâmbăta Mondială va începe la Brasilia (ora 19, ora României), cu un neașteptat duel sud-amercian-european, Argentina-Belgia. Dacă “diavolii roșii” vor repeta excelentul meci cu yankeii, atunci îi văd în semifinale. Dacă… În celălalt “sfert”, la Salvador (de la ora 23), Olanda-Costa Rica, meci în care numai europenii au de pierdut…

Noul “ucenic vrăjitor”, James Rodriguez, și farmecul Columbiei

iunie 29, 2014 Comments off

…Al doilea meci din “optimi”, cel început sâmbătă și terminat duminică, la București, a scos la rampă un nou “Copil minune” al fotbalului sud-american (și mă încumet să spun, mondial), James Rodriguez! Este un columbian de 22 de ani, joacă la Monaco, în Franța, și a marcat 5 goluri pentru naționala țării sale, în 22 de jocuri, până la acest Mondo-Samba și nu pare fițos (deocamdată?!)… În noaptea aceasta a miracolelor, a marcat ambele goluri din duelul cu Uruguay, obsesia brazilienilor pentru acel blestemat 1950: James, “ucenicul vrăjitor”, a punctat în stil de mare star, în min.28, stop pe piept, la 25 de metri, și un “stâng” de dinamită -execuție printre cele mai frumoase de la acest Mondo-Samba, și în min. 50, din 6 metri, cu sângele unui golgeter de elită. El este, din această noapte, și noul lider al golgeterilor Mondialului, salutându-i, cu 5 reușite (3 în grupe, deci în fiecare dintre cele 3 jocuri!), pe Messi, Neymar și Thomas Muller (cu câte 4 goluri în cont)…

…Al doilea duel sud-ameriocan al zilei, în “optimi”, a oferit o superbă echipă columbiană, antrenată de argentinianul Jose Pekerman, un gentleman, doct în fotbal, cu o primă repriză de vis, în fața celeștilor care au acuzat absența (normală) a Canibalului Suarez. La 0-2, uruguayenii parcă s-au trezit în altă partidă. Au atacat cu mai mult nerv, cu insistență și iluzia că pot recâștiga tabela pierdută, numai că între buturile columbiene s-a aflat un alt “francez”, David Ospina, de 25 de ani, legitimat la Nice, goalkeeper absolut fantastic.

…Columbia a câștigat frumos, cu 2-0 (1-0), Brazilia răsuflă ușurată, a scăpat de “coșmarul Uruguay”, n-ar fi putut retrăi, probabil, dezastrul național din 1950, atunci de-a pierdut titlul, acasă, pe Maracana, când și puseseră șampania în frapiere. Numai că, atenție, actuala Selecao, dominată tactic de Chile (cum profesionist a subliniat Mihai Stoichiță, dincolo de miezul nopții, la TVR 1!), va da piept, pe 4 iulie, la Fortaleza, cu o încântătoare trupă columbiană (și ea cu 16 misionari prin campionatele tari ale Europei!) care a câștigat toate cele 4 (patru) dispute de la acest Mondo-Samba! Iar brațele lui Iisus, de pe muntele Corcovado (chipul mântuitorului aflu că aparține unui sculptor gălățean!), de deasupra legendarei Copacabana, nu va putea proteja la infinit Brasilia! A făcut-o, astăzi, aruncând de două ori bara în fața demnilor chilieni. Dar nu cred că norocul (și Bunul Dumnezeu!) îi va ajuta la infinit pe mediocri…

…Noaptea aleargă spre ora 3, zorile se zbat în uterul întunericului. În Brazilia e zi e sărbătoare cu dureri de inimă, scăldată de lacrimile portarului Julio Cesar (Ave Cesar!), care a apărat două penalty-uri (sincer, mă gândeam dacă îl va egala pe Duckadam al nostru)… Și îmi ziceam, în sinea mea, urmărind meciurile de astăzi, că actuala națională a României n-ar fi rezistat la acest Mondial! Greșesc?…

…Urmează, azi, duminică 29 iunie, a doua zi de “optimi”. Voi deveni, împotriva rațiunii, fan “Mexico”, în numele norei mele Karina și al lui Carlos, tatăl ei, campion la natație, și al noii mele familii lărgite din Veracruz. Știu, Olanda este Olanda!… Poate singura care, la turație normală, și cu un arbitraj cum a fost cel de astăzi, de la Belo Horizonte- englezul Howard Webb merită negreșit Premiul “The Best”!- poate bloca Brazilia, în… trafic, în dormitor, în dezastru… La Mundialul din Argentina, din 1978, o bară s-a opus, în ultimul minut, măririi “Portocalei mecanice”. Să se repete Istoria?
…Noapte bună prieteni, mai  trebuie să și visăm…