Arhivă

Post Tăguit cu ‘Forlan’

Supercupa României. De un angolez pseudo-speranță!

iulie 19, 2010 Comments off

…Acum o săptămână, ne luam rămas bun de la Mondialul African. Din păcate, nu cred că am învățat nimic din el. Mă rog, bun sau mai puțin aplaudat, eu îi duc lipsa. Cu vuvuzelele lui asurzitoare, cu unele umbre, dar cu Spectacol. Nu circ…

…La o săptămână de la Gala Mondială, noi, românii, am revenit la fotbalul de acasă. La circul săptămânal. Duminica aceasta toridă ne-a oferit, pe înserat, sub Dealul Feleacului, uvertura noului sezon: Supercupa României. Derby-ul Provinciei, CFR Cluj-Unirea Urziceni, altfel spus echipele care au dominat fotbalul românesc în ultimii trei ani…

…Campionii României (cu numai trei jucători autohtoni în formația de start!) au deschis scorul rapid, în min. 13, printr-un necunoscut numit Kivuvu, un angolez de 23 de ani născut la Amsterdam și adus pe bani buni de la un team de pluton (Nijmegeen) din Olanda. Gol printr-o „torpilă” de la 30 de metri, la gafa prea lăudatului portar al ialomițenilor (lituanianul Arlauskis, penibil și la egalarea gazdelor, din prelungiri!), gol ce a declanșat laude în cascade, la microfonul televiziunii și în tribunele stadionului clujean. Forlan, Iniesta, Thomas Muller, Villa, Snejder, Casillas nici că au scris istorie mondială până duminica trecută!… Duminica aceasta șchioapă, n-a mai existat în prima repriză, una de zbucium și intrări dure, decât acest Dominique Kivuvu!?! Dacă fotbalul românesc (telespectator a treia oară consecutiv la un Mondial!) visează renașterea cu un… angolez de duzină este trist, dezamăgitor!…

…Speranța n-a durat, însă, decât o repriză. Căci, ca încă o palmă pentru cei care se mulțumesc cu prea puțin și nu-și propun competitivitate autentică (dacă mai știu ce înseamnă!), la șapte minute după ce a demarat actul II, favoritul doamnelor, domnișoarelor și domnilor, al ageamiilor din fotbalul nostru, angolezul Kivuvu, a reușit un autogol de „cascadorii râsului”, aducând celor din Urziceni o egalare nesperată! Speranța nevinovaților a murit rapid, mai ales că, lucid, antrenorul gazdelor, italianul Mandorlini (la jumătate de secol, ieri!), l-a trimis pe angolez la cabine, să vorbească, poate, la telefon cu ai săi de-acasă…

…Culmea este că pentru zbuciumul modest din teren, cu o repriză secundă lăsată mai mult la jocul întâmplării, concluzia formatorilor de opinie a sunat caraghios: „Se anunță un nou sezon foarte echilibrat în fotbalul românesc!”. Categoric, un echilibru al mediocrității care nu va salva fotbalul românesc! Chiar dacă el a început drumurile europene triumfând, joia ce-a trecut, prin Bălți, în Basarabia, unde Dinamo a câștigat cu 2-0 meciul tur cu Olimpia de-acolo…

…Vineri, start într-un nou campionat autohton. Echipele de zgomote, de la Ligă, cluburi și din prin unele mijloace de presă, anunță un sezon dâmbovițean cum n-a mai fost, cum nu s-a mai văzut! Aiurea!… Va fi un campionat trecut tras la Xerox. Adică, o copie la cel trecut. S-au cheltuit din nou sume mari pe neicanimeni din toată lumea. Cantonamente de lux, cei mai mulți duși prin Austria. Se ar și că vom avea di uncă iarăși cu vorbe grele înainte de a începe joaca. Jocul la nivelul lumii bune rămâne, însă, o Fata Morgana…

…Supercupa României ne-a mai zis n nou probleme cu arbitrii noștri. Dacă așa-zisul „cel mai bun arbitru al sezonului trecut”, Marius Avram (băiatul șefului arbitrilor!), poate lăsa (jenant!) nesancționate intrări criminale și gesturi de maidan, ce ar fi meritat eliminări, la ce să ne așteptăm?! Poate la un arbitru pseudo-salvator din Angola…

P.S. Până la urmă, Supercupa României a fost câștigată de CFR Cluj, la penalty-uri, cu 4-2! După ce a fost 2-2, la capătul a 120 de minute de joc, marcatorii numindu-se: Kivuvu-min.13, Deac-min. 114, respectiv Kivuvu, autogol-min.52, Marinescu-min. 98. La departajare, Unirea Urziceni a ratat primele patru lovituri de la punctul cu var, prin Marinescu (peste poartă), Maftei, Brandan și P.Marin-mingi parate de portarul portughez Nuno Claro. Gazdele au deschis seria penalty-urilor cu ratarea lui Gabi Mureșan, dar Piccolo a transformat; a ratat și Deac, însă Emil Dică n-a greșit execuția. Și CFR Cluj a câștigat pentru a doua oară consecutiv (tot la penalty-uri!) Supercupa autohtonă. În timp ce Unirea Urziceni rămâne fără victorie după 11 dueluri cu mercenarii din Gruia, cartier al Clujului.

…Asta, dacă mai interesează pe cineva…

Mondialul African. Europa, Regina continentelor

iulie 12, 2010 1 comentariu

…Spectacolul de la capătul lumii, a 19-a ediție a Mondialului de fotbal, a intrat în istorie. Cu foarte multe premiere. Noua Regină a fotbalului mondial este Spania, campioana Europei. Armada spaniolă s-a încoronat meritat, după o ce a așteptat de 76 de ani acest moment. Pentru că urmașii lui Don Quijote n-au fost invitați la întâia ediție a Cupei Mondiale, din Uruguay, în 1930. Au urmat și cinci necalificări, iar cea mai bună perfomanță a lor avea să fie doar un loc 4, în Brazilia, în 1950. De data aceasta, însă, în vacarm de vuvuzele, acolo, la capătul Africii, frumoșii toreadori nu s-au împiedicat în fulminantul lor sprint final de lalelele olandeze, cum se întâmplase cu brazilienii și uruguayenii, devenind cea mai tânără campioană mondială (media de vârstă: 26 de ani și 155 de zile!), de la Brazilia Mundialului mexican ‘70!…

…Finala mondială de duminică seara, dintre Spania și Olanda, 1-0 (gol Iniesta-min 116!), este a doua consecutivă când se întâlnesc echipele europene. La Munchen, acum 4 ani, au duelat în ultima noapte de dragoste Italia și Franța, 1-1 și după, prelungiri, 5-3 la penalty-uri pentru Lippi și ai săi. Încă un semn că Polul fotbalului mondial s-a mutat în Europa, unde au dat năvală, este drept, pe milioane bune, mai toți sud-americanii de top și de duzină. Poate fi și aceasta una dintre explicațiile ieșirii premature din cursă a marilor favorite Brazilia și Argentina, cu alaiul lor de artiști obosiți…

…Spania este întâia trupă europeană care a câștigat laurii supremi în afara Bătrânului Continent. Și raportul titlurilor se înclină în fața continentului care a dăruit lumii jocul de fotbal: Europa-America de Sud 10-9!

…Încântătoarea trupă a toreadorilor spanioli reprezintă prima echipă care pierde meciul de debut (0-1, cu Elveția, în cazul de față!), dar câștigă titlul suprem! A doua reprezentativă care, după ce a cucerit titlul European (1-0, cu Germania, acum 2 ani, la Viena (gol Torres-min.33), l-a adjudecat și pe cel Mondial, ispravă pe care nu o reușise decât RFG, în ‘74.

…La al 13-lea său turneu final, Spania a devenit a 8-a țară care cucerește titlul mondial, intrând în Legendele Fotbalului. În timp ce Olanda pierde a 3-a finală, după cele din Germania (1-2, în 1974) și Argentina (1-3, după prelungiri, în 1978!), ambele în dauna echipelor gazdă. Acum, primul pas greșit după 25 de meciuri fără înfrângere. Cum au jucat, însă, finala, batavii (sau tulipanii) nu puteau câștiga…

…În „finala mică”, am asistat la triumful tehnicii forței în dauna forței tehnicii, recte un 3-2 al Germaniei în duelul cu Uruguay-ul (nedreptățit de Fortuna în ultimele secunde, când transversala a respins șutul de prelungiri și vise al lui Forlan!). Marea finală avea să revină greu, nu prea spectaculos, artiștilor Fotbalului în dauna pragmaticilor olandezi. Marea armă a ibericilor a fost acel năvod de pase de la mijlocul terenului care a asfixiat literalmente adversarul, chiar și când acesta s-au numit panzerele germane.

…A fost una dintre cele mai nespectaculoase finale de Mondial. Poate și pentru cascada de durități, pentru recordul de cartonașe (14 galbene și unul roșu, deși, regulamentar, mai trebuiau „înroșiți” încă doi jucători! Până și sub acel ultimo duel nul, de 0-0, dintre Brazilia și Italia, de la Pasadena, în California, la World Cup 94, când numai penalty-urile au desemnat, cu 3-2, un învingător fără prea multă strălucire. Atunci, au zis mulți specialiști, singurii care puteau învinge marea Brazilie erau…fotbaliștii români! O tempora!…

Fotbaliștii români, tot telespectatori, după Coupe du Monde ‘98! Noroc că ne pregătim să plecăm în căutarea „lânei de aur”, pe drumuri europene, joi, la…Bălți, în Basarabia!

…Îmi voi permite, ca un acord final la Mondialul African, o scurtă retrospectivă a Luminilor și Umbrelor acestei Gale fotbalistice…

…LUMINILE. Spania, Olanda, Uruguay, tânăra echipă a Germaniei, debutanta Slovacia (care a trimis Italia acasă, din grupe!), Ghana, Mexic, Paraguay și Japonia, în privința echipelor… Thomas Muller, golgeterul turneului, cu 5 goluri și 3 asist-uri; tot atâtea goluri, dar cu numai o pasă, olandezul Snejder, spaniolul Villa și celestul Forlan, desemnat jucătorul competiției! La revelații, negreșit și Iniesta (cel care a declanșat Fiesta în Spania, unde înfloresc toți trandafirii), Casillas, ghanezul Gyan, mexicanul Chicharito Hernandez (luat de Manchester United!), americanul Donovan, olandezul Van Bronckhorst, autorul celui mai frumos gol… La antrenori, Vicente del Bosque, care a reușit să preia fără sincope munca lui Aragones, făuritorul de campioni europeni; olandezul Marwjik, debutant la un turneu de asemenea calibru; germanul Low, uruguayanul Tabarez, slovacul Weiss, sârbul Rajevac, de la timona ghanezilor…

…UMBRELE. La echipe: finalistele ediției trecute, Italia și Franța, care n-au trecut de grupe (!?!); Brazilia, Argentina (0-4 cu Germania!!!), Anglia, Danemarca, Serbia, Camerun, Coasta de Fildeș, Nigeria… La jucători: englezul Rooney, protughezul Cristiano Ronaldo, Messi (34 de goluri pentru Barcelona, zero pentru naționala Argentinei!), brazilianul Kaka, francezul Anelka, italianul Cannavaro, olandezul nezburător Van Persie… Cât despre tehnicienii „lingurii de lemn”, este logic ca ei să se numească Domenech, Lippi, Capello, Antici, Dunga, Eriksson și staff-ul de 17 oameni care l-au reprezentat pe Maradona!… Pete pe obrazul acestui întâi Mondial de pe continentul african au fost și arbitrii, începând cu golul lui Lampard neacordat englezilor în partida cu nemții, cu ofsaidul mare din care argentinienii au deschis scorul în disputa cu aztecii și terminînd cu penibila prestație din finală a englezului Webb, desemnat, incredibil, neadevărat, de către FIFA drept „arbitrul acestui Mondial”!!! Un motiv în plus să zicem Blatter-bla-bla-bla…

…Cu toate umbrele lui, deja îi duc lipsa Mondialului African. Pentru că de la starea de spectacol ne-am întors la circul nostru dâmbovițean, cu înjurături neaoșe, lovituri sub centură, jugniri și parodii. Noroc că am și început să visăm la Samba ce va veni peste patru ani, la ediția din Brazilia. „Vom fi și noi, românii, acolo?”, m-a întrebat confratele Viorel Grigoroiu, astăzi, în emisiunea de sinteză a Mondialului African, de la Telespsort. Nu prea cred, pentru că noi începem renașterea europeană, joi, la Bălți!…

Mondialul African. Suarez, acest ForLan(d) însorit sub ploaie

iunie 27, 2010 2 comentarii

…Se vede că sâmbăta este o zi pe care eu o petrec pe trenuri în plin Mondial. Acum o săptămână, în acceleratul de Cluj, astăzi, în Rapidul (nici Dinamo, nici Steaua) 632, venind din Neamț, via Bacău. La 10:01, voi pleca din orașul lui Bacovia, rămas până și fără echipă de fotbal în B! La 14:52, Rapidul va fi în Gara de Nord, în București. Timp suficient până la ora 16, când trebuie să fiu în redacție la Telesport, să văd repriza I a primului duel din „optimi” și apoi să comentez la cald. În gara din Bacău, sub ploaie rea, de cod portocaliu, Mondialul parcă nu există. Doar bătrânelul care vinde cafea și băuturi răcoritoare mă întreabă de ce este atât de slab turneul?! L-a dezamăgit rău blatul Brazilia-Portugalia. „Credeam că numai la noi se fac din-astea! Fotbalul pe milioane a devenit ochiul dracului!”. Nu vede, însă, cine poate stopa Brazilia să câștige încă un titlu…

…A plecat, prin ploaie nebună, Rapidul 632. În vagonul 8, plin, doi tineri navighează pe Internet la capitolul… Mondial. „Uruguayenii și yankeii bat în seara asta!… Dar bomba o va arunca Paraguay-ul!”, decretează unul dintre ei. „Argentina, amice!”, replică celălalt. Râca lor lor nu mai continuă, că Rapidul oprește brusc în câmp, la vreo 25 de kilometri de Bacău. Lângă halta Valea Seacă. Minutele trec, trenul nu se mișcă. Nimeni nu știe ce s-a întâmplat. Așteptăm cu ploaia răpăind pe geamuri să plecăm. După 20 de minute, o voce în difuzor: „Din cauza ploilor abundente, în față, pe câteva sute de metri, terasamentul e sub ape”. Începe bursa zvonurilor. Ba că un pod a fost luat de ape, ba că torentele au mutat terasamentul… Și plouă nebun… Trec două ceasuri și jumătate, și trenul stă pironit în câmp, la Valea Seacă, aflată sub potop. Nu mai prind eu primul meci din optimi!… Sun în redacție. Adio, emisiune!… „Mai bate Uruguayul pe ploaia asta?!”, încerc să glumesc cu cei doi tineri de alături… „Cum să nu bată?! Îl au pe diavolul de Forlan!”, vine replica. După trei ore fix, de așteptare tensionată, Rapidul 632 se urnește, ca echipa lui Copos în final de campionat. Imagini cumplite. Torente vin năvalnic dinspre câmpurile inundate. „S-a supărat rău Dumnezeu pe noi!”, zice o doamnă din Piatra Neamț, făcându-și o cruce. Trebuie să ajungă la o nuntă în Capitală. Se teme că ne prinde noaptea în tren. O clipă mă tem că nu voi vedea nici yankeii mei dragi la lucru, la ora 21: 30, când trebuie să-și ia revanșa, în fața Ghanei, pentru acel 1-2, de la Mondialul german, din 2006, tot în „optimi”… Mergem chinuit pe sensul invers… Linia noastră, pe care am venit dinspre Bacău, este sub noroaie grele, chiar dacă o mână de oameni au deversat cu lopețile puhoaiele, pentru câteva minute. Bușteni, pietre, rădăcini de copaci, un infinit de sticle goale, cârpe, table, cartoane. Trenul parcă bâjbâie șinele, nici nu știu dacă merge. Cerul s-a prăvălit peste calea ferată. Oamenii din vagonul 8 privesc cu sufletul la gură apocalipsa de afară. Se tem să nu rămânem între mâlurile groase… Rapidul iese greu, dar cu bine dintre ape și noroaie. Cui să-i mai ardă de Mondial, de vuvuzele, de celești și yankei?!…

…Ajung în Gara de Nord, cu 3 ore întârziere, exact când este pauză la Port Elizabeth. Intru într-un fast-food să aflu rezultatul. „1-0 pentru Uruguay! Gol Suarez, în minutul 8, cu un portar coreean pe care nu-l las nici la CAP!”, mă pune la curent un tânăr tobă de Mondial. „Echipa lui Forlan ajunge departe, o să vedeți!”, mă asigură el. Iau ceva de-ale gurii (Rapidul 632 nu a avut vagon restaurant!), un fresh de portocale și o cafea. Decid să văd repriza secundă aici. Mai toți țin cu celești. Un dobrogean face notă aparte și sare de bucurie, când egalează sud-coreenii. Cred c-a pariat pe o „bomb”, altfel n-ar jubita atât… „Portari de motel, domnule!”, se atacă un fan de-al lui Forlan, când au egalat asiaticii. Cum, necum, este 1-1, și mulți vorbesc despre prelungiri. La Port Elizabeth, plouă ca la Valea Seacă. Lui Forlan nu-i priește ploaia. Noroc că lângă el zburdă prin rafale solul lui Ajax, Luis Suarez. El este „omul care aduce ploaia” de fericire în tabăra celestă! Gol de magician, la colțul lung, cu zece minute înainte să se pună de prelungiri. Sala a luat foc. Artiștii uruguayeni au mulți fani la poarta de Nord a Bucureștilor. Românilor le place fotbalul-artă, doar, suntem latini… În derby-ul Sudului (americani și coreeni), Suarez este ForLan(d) însorit pentru Uruguay, la capătul Lumii, sub ploaie nebună…

…Astăzi 26 iunie, a fost ziua lui Suarez, cu „dubla” sa de Maestru. A cântat ca nimeni altul în ploaie. Am și uitat de „codul portocaliu”, de puhoaiele de la Valea Seacă. Viva Mondialul!

*O variantă a acestui material a fost postată și pe sportvox.ro

Mondialul African. Spania plânge, „spaniolii” fac Spectacol!

iunie 17, 2010 1 comentariu

…Destule babe din piaţă s-au grăbit să jelească Fotbalul, prematur, pe stradă, ba şi în presă, mai peste tot în lume, de la Est la West, de la Nord la Sud şi invers. Că turneul geografic din continental negru n-are culoare, că nu mai arată nimic, Mondialul acesta fiind o ruşine, doar vuvuzele, jafuri şi reptile pe străzi sau în magazine. Esteţii de circumstanţă voiau totul, perfecţiunea de la început, uitând că primele meciuri din grupe n-au adus mai niciodată, la un Mondial, spectacolul. Nihiliştii acceptau ca-i nevoie, omeneşte, şi de puţină acomodare, poate şi tatonare. După care, artiştii adevăraţi ies la rampă, bucurându-ne că suntem oameni!

…Aşa s-a întâmplat şi acum, cu primele două partide ale turului II din grupe, care au aruncat Africa în lacrimi, după ce „diavolul” Diego Forlan a dat de pământ cu Bafana, Bafana, un 3-0 pentru o noapte de coşmar, şi s-a trezit fascinată, în curcubeu de fotbal, cu un încântător recital argentinian, în faţa ambiţioşilor sud-coreeni. Al 18-lea meci al Galei africane a fermecat, cu artiştii celeşti dezlănţuiţi în nevoia de Spectacol. N-a fost doar o victorie la scor, 4-1 (2-1), a Argentinei, a fost o fascinaţie a fotbalului, declanşată de Messi, creator la toate golurile, inclusiv la cel al nefericitului sud-coreean Ki Sung-Yong, care a deschis scorul marcând în poarta sa. Lio cel de aur a făcut magie la „tripla” lui Hiuguain, prima din acest turneu, la faza de manual de la ultimul participând şi Aguero, ginerele lui Maradona (care avea 21 de meciuri în naţională, nu-l adusese tata-socru!). A fost atâta spectacol, la Johannesburg, în această după-amiază, atâta Frumos, încât cuvintele devin inutile. Spui doar Messi, Higuain, urmaşii lui Maradona, şi te simţi înnobilat, fericit refugiat dintr-un prezent cenuşiu, dacă nu bolnav.

…Culmea ironiei: aseară, ca şi astăzi, Spectacolul l-au adus Diego Forlan, de la Atletico Madrid (unde-i coechipier cu Sergio Aguero!), Messi, luceafărul Barcelonei, şi Gonzalo Higuain, starul de la Real Madrid. Asta, în timp ce Spania e-n lacrimă, după ce „toreadorii” ei n-au trecut de „ceasornicarii” iscusitului Ottmar Hitzfeld! Este o temă de meditație, ca şi frumoasa Alianţă Barca-Real, la naţionala atgentiniană. Acum, însă, nu este timpul meditaţiilor, este ora extazului!

…A început, cu adevărat, Mondialul! Să nu ne autocenzurăm bucuria!

Mondialul African. Ziua 7, întâia de inventar

iunie 17, 2010 1 comentariu

…Aseară s-au încheiat meciurile din primul tur al grupelor. Moment să se facă un prim inventar. La o prima vedere, mai multe umbre decât lumini. Din păcate, în con de umbră multe staruri și echipe favorite. Nu mă grăbesc să trag concluzii. E prematur. Mai ales în fotbal. Nu o voi vira, însă, după copac, să tac, acum, ca să mă bat apoi cu pumnul în piept (de aramă, negreșit!), făcând pe profetul. Mai este destul până la bătălia pentru podium…

…Deocamdată, multe meciuri leșinate, chiar dacă se joacă-n iarnă africană. Goluri puține, faze de spectacol să le numeri pe degetele unei mâini. Mult zgomot (deocamdată pentru nimic!), jafuri, lighioane pe străzi, vuvuzelele acelea blestemate, ca un roi de albine, de lăcuste, comentarii obosite, multe pe alături de joc… Nu voi căuta decepții, mai este timp până la ele. Ușoare dezamăgiri, însă, au fost. Prima, Spania, cea mult lăudată, precum făcuse Pele cu Vallderama și columbienii lui înainte de World Cup ’94 (turneul nostru de poveste!), unde Maestrul îi vedea campionii lumii. Lăudata Armada spaniolă și-a înecat o corabie în meciul cu „ceasornicarii” elvețieni ai neamțului Ottmar Hitzfeld, unul dintre cei trei antrenori din lume care a câștigat Liga Campionilor Europeni cu două echipe (Borussia Dormund și Bayern Munchen), ceilalți fiind Happel și Mourinho. „Toreadorii” lui Del Bosque au luat meciul de sus, degeaba au atacat în valuri, n-au avut putere de concentrație, crezând naiv că poți găsi aurul privind vesel cerul, nu să iei sapa și lopata, ba și târnăcopul să-ți poți atinge scopul. Este drept, ibericii mai au două corăbii, dar ei n-au ajuns niciodată pe piscuri, acel unic loc 4, din ’50, fiind încă o dovadă pentru Armadă că n-a descoperit încă drumurile mondiale!… Nici Anglia n-a scăpat de critici, s-a împiedicat, doar, de yankei, nu ca în ’50, când Albionul a fost învins de americani, cu 1-0, la Belo Horizonte, dar și așa multă lume consideră acest 1-1 din Africa o înfrângere pentru englezi și o victorie pentru cei din State. Nici campioana mondială en-titre, Italia, n-a strălucit, chiar s-a chinuit să egaleze în „uvertura” cu paraguayenii. Italia rămâne, însă, Italia, echipa care mereu a pornit greu în cursă… Nici Franța n-a arătat ca finalistă a ultimei ediții, Portugalia cam un zero, cu tot Ronaldo (nu doar 0-0 în compania ivorienilor!). Nici marea Brazilie nu ne-a luat ochii, trudind cu coreenii comuniști… Mai răsărite, după prima strigare, Germania (4-0, dar cu o Australie jalnică!), Olanda și cam atât…Sigur, însă, se va schimba Tabelul Mondialului în rundele care vin…

…Mi-am permis să fac un clasament al numărului de șuturi la poartă. Pare o extravaganță, la o primă vedere, însă șuturile acestea pot spune multe. Deci…

  • Locul 1, cu 26 de șuturi în primul meci: Brazilia. Pe locul secund, Spania-24 de șuturi. Pe poziția a 3-a, cu 20 de șuturi, Argentina și Chile. Cu câte 18 șuturi fiecare, Anglia, Olanda, Franța și Coreea de Sud. Ghana și Germania au reușit numai 16 șuturi, nemții stabilind un record de productivitate, cu 4 goluri marcate! Mexicul-14 șuturi, Serbia și Slovacia-13, încheie un clasament de circumstanță al ofensivelor de luat în seamă.
  • Poziția 1 din clasamentul pauperilor, Coasta de Fildeș și Japonia, cu numai câte 5 șuturi fiecare, niponii reușind chiar și golul victorie în dauna Camerunului! Urmează grecii, cu numai 6 încercări ale porții adverse. Cu 7 șuturi, în prima etapă: Uruguay, Portugalia, Honduras și Slovenia. 8 șuturi-Paraguay și Noua Zeelandă. Gazdele, sud-africanii, doar 9 tatonări ale buturilor adverse. Cu 10 goluri, Italia, Danemarca și Australia. Ca Algeria, Camerun, Nigeria și RPD Coreeană să încheie „plutonul impotenților”!
  • Meciul cu cele mai multe șuturi la poartă: Brazilia-RPD Coreeană, 37 (26-11). Partida cea mai săracă în șuturi: Coasta de Fildeș-Portugalia, numai 12 șuturi (5-7)!?!

…Acum, gata cu primul tur de scrutin. Aseară au început jocurile din runda secondă a grupelor. Diavolul de Forlan a dat de pământ cu Bafana, Bafana, uruguayenii le-au luat gazdelor coțofana și le-au ciuruit poarta cu trei goluri, de vuvuzelele au început să bâzâie a jale. În derby-ul Sudului, au câștigat detașat americanii, cei care cam dezamăgiseră în „uvertura” cu Franța (0-0). Turul II din grupe va însemna, însă, cu totul altceva. Mult mai frumos, mai interesant Țineți acest pariu?

Mondialul African. Ziua a II-a, când vin yankeii

iunie 12, 2010 1 comentariu

…Ziua I a Mondialului de fotbal de la capătul Africii a intrat în istorie. Cu două remize: 1-1 și 0-0. Acum, c-o fi, c-o păți, café frape!… „Uvertura”, dintre năvalnicele gazde și mexicani a făcut toți banii. Aztecii s-au distrat în prima repriză, când croșetau gazonul cu balonul de parcă jucau la Guadalajara, cu mariacis pe margine, iar africanii, cu „vuvuzelele” lor asurzitoare, priveau fascinați, ca la Acapulco. Iar dacă la pauză ar fi fost 2-0 pentru Giovani (dos Santos) și Franco, autorii unor ratări cât Atlanticul, nimeni nu ar fi fost surprins. N-am să vorbesc despre golul lui Vila, de la Arsenal Londra, pentru că n-a fost gol, ofsaidul fiind evident pentru cei care cunosc detaliile regulamentului. Când, însă, te joci plezirist cu șansa, Dumnezeu te pedepsește și îți trimite, la zece minute după pauză, un Taras Bulba, mă rog Tshabalala, fără mamă, fără tată, fără milă de azteci: 1-0 pentru „Bafana” și nu mai părea o nebunie pentru o Africă întreagă ceea ce decretase, în ajun, președintele țării organizatoare: „Să câștigați Mondialul!”. De parcă ar fi fost vorba despre rugby și nu despre Sportul-rege, de parcă n-ar fi 2010, iar noi, românii, n-am fi tot auzit din-astea pe vremea Împușcatului! La 1-0, sud-africanii și-au amintit brusc de-un amical, de acum trei ani, câștigat de ei, cu 2-1, în fața năbădăìoșilor mexicani, cu un evantai ofensiv de mare spectacol.

…În teren se află, însă, un mesager de la Barcelona, Rafael Marquez, decis să uite istoria și să reabiliteze logica prezentului. Așa că el, cu 11 minute înaintea finalului, a fixat üvertura” Mondialului African la 1-1, scor just, dacă nu uităm de bara gazdelor din penultimul minut!

…Remiză și în așa-zisul meci al serii, la Cape Town, între Uruguay și Franța (campioanele lumii din ’30, ’50, respectiv ’98), pentru unii favoritele Grupei A. Un 0-0 de tot plictisul (ca și la Mondialul Asiatic, din 2006, ca și în amicalul din 2008), cu un „cocoș galic” ceva mai activ, însă îmbătrânit în fixismul lui Domenech, dispus să înceapă meciul cu „Moș Goriot”(Balzac nu auzise pe vremea lui de Anelka!), în dauna lui Henry și Malouda, puși să dea luciu băncii de rezerve. Nici „celeștii” n-au rupt inima târgului, dimpotrivă, acel „duo” ce-a speriat Europa (Forlan-Atletico Madrid și Suarez-Ajax, cu 77 de goluri în ultimul sezon!) nereușind decât două-trei driblinguri de efect și un singur șut ca lumea. După un asemenea joc, cu momente caraghioase la mijlocul terenului și în centrul careurilor, salariaților din cele două SRL-uri prezente la Mondialul African merită să le scazi cu 25% primele, suspinele! Că e mare criză în ograda celor două echipe…

…Noroc că astăzi suntem în Ziua a II-a a Mondialului din Sudul Africii. Trei meciuri, la prânz, după-amiază și în nocturnă, fiecare cu partea lui de interes și de banal. Sâmbăta va fi deschisă de sud-coreeni și eleni. Asiaticii par ceva mai familiarizați cu Mondialele, din moment ce sunt la a 8-a aventură, pornind cu acel debut de comă, din ’54, în Elveția, unde, în două dispute, au încasat cât unii în zece ediții: 0-9 cu Ungaria, 0-7 cu Turcia! Grecii se află la al doilea Mondial, după un catastrofal World Cup ’94, cu zero puncte și un golaveraj să-ți dai palme și în somn: 0-10! Adică, 0-4 cu Bulgaria, același scor cu Argentina și un „progres” cu Nigeria (0-2). Elada e din nou la picioarele neamțului Otto Rehhagel (71 de ani, cel mai vârstnic coach de la această a 19-a ediție!), iluzionistul care a reușit una dintre Minunile Fotbalului, la Europeanul lusitan, din 2004, când Grecia a devenit campioana Europei!!! Mă îndoiesc, însă, că Zeii coboară la fiecare jumătate de veac din Olympul lor să țeasă minuni…

…Am zis o jumătate de veac, gândind că, la Mondialul brazilian, din 1950, pe 26 iunie, la Belo Horizonte, în Minas Gerais, yankeii au reușit să arunce „bomba”, cu un 1-0 de Legendă (gol Joe Gaetans, în min. 38!) în fața celor care au dăruit lumii jocul de fotbal, englezii, care-l aveau în formație pe celebrul Alf Ramsey! Astăzi, cele două trupe din nou chemate la duel în văzul lumii-ntregi. Perfidul Albion, dirijat de italianul Fabio Capello, pare favorit. Numai că yankeii vin cu șapte jucători din… Premier Leaque, cel mai de soi fiind Clint, nu Eastwood, ci Demsey, vârful-minune de la Fulham Londra!

…Tot astăzi, după-amiază, apare în arenă și Maradona, cu Argentina lui plină de diamante prețioase (Messi, Milito, Samuel, Mascherano) chemată să dea piept, la debut, cu „vulturii” Nigeriei, dintre care niciunul nu joacă în Africa! Un duel văzut și la World Cup ’94 (2-1 pentru sud-americani, după ce scorul l-au deschis africanii, care au câștigat grupa D!) și la Mondialul Asiatic, din 2002, când Batistuta a marcat unicul gol, la 18 minute după pauză. Sunt ziariști care susțin că, la aceastăoră, Argentina este un tezaur de jucători cu un antrenor de mucava. Chiar așa să fie Don Diego?!