Arhivă

Arhivă pentru ‘Lumea Sporturilor’ Categoria

Jurnal de iarnă (4). CÂND CRISTINA NU E, VICTORIE NU E!

decembrie 15, 2016 Comments off

…Seară tristă pentru noi, în Suedia, pe semicercul Europeanului feminin, la Helsinborg, peste drum de Castelul lui Hamlet, din Helsignor, în Danemarca. Startul fulminant al Handbalistelor noastre tricolore îi făcea pe mai toți specialiștii să le vadă pe podium, cel puțin. Suita de victorii fabuloase cu Rusia, Croația și Ungaria nu doar că a făcut uitat startul nefericit cu Norvegia (eșec la două goluri diferență), dar a fermecat pur și simplu. Finalul gâfâit cu echipa Cehiei, pe care l-am trăit cu sufletul la gură, chiar dacă a fost victorie (30-28), era un mic semnal de alarmă gândind la bătălia pentru semifinale din această seară, cu danezele, care, cu egalul de azi-noapte, cu rusoaicele, ne-a oferit două șanse din trei: victorie și remiză! N-a fost, din nefericire, niciuna! Naționala noastră n-a mai fost ea, poate oboseală, poate jocul perfect al danezelor, poate izolarea Reginei Cristina Neagu și lipsa de reacție din mers a experimentatului antrenor spaniol Amros Martin. Poate… Cert este că Naționala noastră a pierdut clar, cu 17-21 (12-14), scor limitat de paradele excelente ale Paulei Ungureanu în primul act, și de cele ale Denisei Dedu, în ultimele 5-6 minute. Numai că și adversarele au avut un portar de excepție, tânăra și uluitoarea Toft, extraterestră ca și în dansul incredibil al Denisei Dedu în meciul cu fetele Kremlinului…

…Danezele au avut în plus și o apărare forte, avansată, cu forță și inteligență, care le-a paralizat pur și simplu pe Cristina Neagu, Oana Manea și Pintea. La conferința de presă dinaintea acestui meci, antrenorul blondelor de la Copenhaga, Klaus Bruun Jorgensen, a declarat că motorul echipei române este formidabila Cristina Neagu, dar că a gândit o tactică anume pentru ea. O tactică excelentă care a scos-o pur și simplu pe uluitoarea Cristina Neagu din ritmul ei, golgeterul Europenelor fiind ca un pește pe uscat, marcând numai 3 (trei) goluri. Și când Regina semicercului n-a mai mers, n-a mai funcționat întregul mecanism.

…Scurt și la obiect: Cristina Neagu a marcat , la Euro 2016, 43 de goluri până la meciul din această seară: 6 cu Norvegia, 7 cu Rusia, 10 în poarta Croației, 10 cu Ungaria și tot atâtea pe „ulița cehă”. Astă-seară, numai 3 (trei) goluri pentru Cristina, este drept, blocată la fix de adversare, însă cam lăsată și singură între dușmance!… Să fi fost în teren Cristina Neagu, zburtătoarea din cele 5 partide enunțate! 10 goluri în poarta daneză ar fi însemnat, teoretic, Victoria! …Cristina, însă, n-a fost Ea, Regina, în această seară. A blocat-o tactica excelent gândită a antrenorului danez, impecabil aplicată de blondele sale. Cred că, la acest capitol, pot întreba dacă declarația de ieri a coachului viking nu trebuia să-l oblige pe valorosul spaniol Ambros Martin, de la timona naționalei noastre, să pregătească un Plan B?!Cum el n-a existat, este un eșec și al antrenorului care ne-a cucerit la început…

…Dincolo de acest eșec, ce ne-a scos de pe podium (vom juca doar pentru locurile 5-6!), dincolo de visele noastre frânte în această seară, nu putem șterge, deodată, la mâhnire, TOT FRUMOSUL prin care handbalistele noastre ne-au fericit în patru din șase meciuri. MULȚUMIM, Minunate Ambasadoare ale României! Sărut mâna!…
…Ați fost minunate! Și, cu siguranță, veți mai fi. Pentru că marele câștig al acestui European îl reprezintă noul val: Dedu, Buceschi, Zamfir, Zamfirescu, Laslo, Udriștoiu, Iuganu, lângă super-valorile Cristina Neagu, Paula Ungureanu, Oana Manea, la care putem adăuga și numele lui Pintea, Szucs, Chiper, Geiger. PREȚUIRE pentru tot ce ați făcut până în această seară!…

…De neînțeles comentariul de la TVR 2! Aseară, când, parcă, plângea că Rusia nu câștigă, făcându-i vinovați doar pe arbitrii, nu mă gândeam că ne pregătește pentru un măcel cu atât de…durele daneze! Și în această seară a dat-o multă vreme pe arbitrii spanioli (excelenți), pe duritatea danezelor (în nota jocului tot mai dur pe semicerc, azi), de unde și destule eliminări în tabăra vikingelor (chiar și un cartonaș roșu, după ce o jucătoare, Tranborg, a fost eliminată de trei ori câte două minute!?!), de care nu am putut (știut?) profita. Nici de cele 6-7 minute de secetă a adversarelor care, liniștite, după desprinderea la 6 goluri avans (min.45), n-au mai puncat o dată!… Adevărul este că FORȚA danezelor a constat în primul rând într-un joc inteligent, în tactica lor perfect gândită în funcție de recitalurile Naționalei române de până la acest meci. Abia în ultimele două minute, când zarurile erau de mult aruncate, și nordicele aveau 4 (patru) goluri avans, am auzit o judecată logică obiectivă, de fair-play: „Danezele au fost mai bune”!…

…C-așa-i în sport! Acum 6 ani, , fetele noastre le suflau danezelor „bronzul” european, chiar la ele acasă! În ultima iarnă, superba Națională română de handbal fete le elimina pe daneze, de pe drumul spre Olimpiadă, cu o victorie de ecou: 32-25, tot în Țara lui Hamlet!… Acum, s-au răzbunat nordicele!…
…Acum, urmează să ne luăm cât mai curând revanșa pentru o seară tristă, tristă…
…Viața merge înainte!
…SĂRBĂTORI FERICITE, FETE DE AUR!
Chiar dacă nu veți fi pe podiumul de la Euro 2016…

 

.

Din nou (telespectator) comentator de fotbal la Mondiale!

iunie 8, 2014 1 comentariu

…Mondialul de fotbal, Mundialul-Samba din Brazilia, începe joi 12 iunie! Noi, românii bolnavi de Fotbal și de Spectacol, tot în în fața micilor ecrane, cu o bere-două de la frigider, să ne mai răcorim supărarea din ultimii 16 ani când suntem numei telespectatori! Și totuși….

…Fotbalul românesc a scris pagini frumoase la Mondial. Ionel Stoica a avut excelenta idee de a readuce pe micul ecran, de la TVR 1,ultimele patru „aventuri” ale Naționalei noastre tricolore: Guadalajara ’70 -întâia „Generație de aur”, cum a numit-o, cu atâta fair-play și respect, Gică Hagi; Coppa del Mondo ’90-revenirea după două decenii în lumea mare a balonului rotund; World Cup ’94, Everestul fotbalului nostru, comparabil de mulți cu Sevilla ’86, când Steaua a devenit Regina Europei!; Coupe du Monde ’98, un fel de cântec de lebădă pentru „Generația de aur” a lui Hagi & comp.

…Ionel Stoica m-a invitat, marțea trecută, la… Coppa del Mondo ’90! La „Nopțile magice”, cum suna Imnul Mondialului italian interpretat cu atâta fervoare de Gianna Nanini! A fost o emoție rară. Am retrăit, în platou, superba victorie cu 2-0 cu URSS… Acel dureros 1-2 în fața Camerunului, meci influențat vizibil de sălbatica Mineriadă de la București, care îngrozise lumea-ntreagă… Acel 1-1 cu Argentina, cu Maradona in Cetatea lui de la Napoli… Și auto-eliminarea la penalty-uri în dauna mai modestului team al Irlandei condus de Jackye Charlton… A fost, marțea trecută o zi absolut magică pentru mine, revenit comentator în lumea fotbalului de marcă, după patru ani plini, de alte bucurii și succese, timp în care m-am dedicat amantei mele Thalia și conducerii Teatrului „Tudor Vianu” din Giurgiu…

…Ionel Stoica m-a invitat și pentru mâine dimineață, luni 8 iunie, de Rusalii, de la 10:30, în platoul TVR 1. Să revedem și să reîmbrăcăm în metafore Capodopera Naționalei noastre, acel 3-2 de Legendă, cu uriașa Argentina! Și, cu siguranță, să mai lăcrimăm o dată, gândind la loteria penalty-urilor cu vikingii suedezi!

..În noaptea asta voi răsfoi una dintre cărțile mele (și, cred, și ale altora) de preț, „Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o!”… Să refac acele zile de aur din California însorită, ca să fiu conectat, mâine dimineață, la Trecutul nostru continuu.

tot telespectatori…Balzac spunea că tinerii n-au voie să trăiască din amintiri. Trebuie să-și creeze alte și alte amintiri de povestit!… Să fi îmbătrânit, iremediabil, fotbalul românesc, cu o minunată istorie repovestită și revăzută în ultima săptămână la TVR 1, ca un regal?!

…De joi 12 iunie, voi încerca să țin un Jurnal brazilian! Cum am făcut și acum patru ani, la Mondialul din Africa de Sud, când la Telesport am ținut o lună emisiunea „Mondialul văzut de acasă”, dar și pe acest blog! Acum, mi-a rămas Blogul și Teatrul!…

SIMONA HALEP N-A PIERDUT FINALA, EA A CUCERIT LUMEA-NTREAGĂ!

iunie 7, 2014 1 comentariu

…Simona Halep a jucat memorabil întâia ei finală de Grand Slam! Se spune că finala ar fi fost câștigată de rusoaica Maria Șarapova, o super-jucătoare, care, azi, la Paris, a fost în cel mai fericit caz egala micuței noastre Simona cea Mare!…

…Numai că titrata, experimentata blondă stabilită în Florida a avut mai mult noroc (de trei ori banda i-a oferit puncte, fără a avea bunul simț să ridice mâna, în semn de fair-play!) și a mai beneficiat și de un sprijin decisiv în persoana așa-zisului arbitru! Cel care i-a lăsat nepenalizate rusoaicei (cum avea să amenințe la un moment dat!) desele fițe, trucuri de maidan pentru tracasarea adversarei, pe favorita judecătorului fără judecată morală deranjând-o, la un moment dat, poate sunetul vântului și razele soarelui!

…De parcă nu ar fi fost suficiente acele răcnete la fiecare minge care ne-au terorizat pe toți, de ar fi trebuit chemați urgent cei de la Protecția Copilului, vorba băiatului meu cel mic, Mircea-Robert, cu el și cu fiică-mea Maria urmărind finala, încântați!

…Un arbitru penibi-ce părea un pungaș de drumul mare infiltrat în „sportul alb”, să fie jalnic servil cu cei mari- a lăsat-o pe Șarapova să stea la vestiar peste timpul regulamentar (!?!), când rusoaica era în corzi, iar minunata Simona Halep se afla pe val!?! Același bădăran din scaunul de la centru arenei care avea să coboare la o minge milimetrică pe final și să-i facă un gest incalificabil Simonei, de enervare, el, nesimțitul care i-a acceptat toate toanele Șarapovei!
…Pe tabela de scor, uluitoarea Simona Halep a cedat greu, nemeritat, în setul al III-lea! Pe ecranul sentimental al Lumii, ea este Învingătoarea!…

…Ceva mă îndeamnă să văd, vara viitoare, finala „copiilor minune” la Roland Garros: Simona Halep-Eugenie Bouchard (Canada)! Ele sunt Viitorul tenisului mondial. Chiar dacă a ridicat Trofeul (și marele ceck), azi, Șarapova pare o câștigătoare mincinoasă, ajutată de un mizerabil arbitru de scaun pentru numele ei! Nu și pentru Adevărul din teren: Simona Halep, marea învingătoare morală, care a fericit o lume-ntreagă cu jocul ei de poveste născută din valurile Mării Negre, în Constanța ei natală…

…Simona Halep și Gică Hagi, Copii mării. Ambii machedoni cu suflet nobil de Români!

P.S. Materialul de mai sus l-am scris aseară! Imediat, un domn mi-a reproșat critica la adresa arbitrului și a comportamentului Șarapovei, acuzându-mă de… „vehemență mioritică”!?! Mai mult, găsea normală atitudinea rusoaicei!?! Ceea ce înseamnă că respectivul a aclamat și „Valiza cu bani murdari” a lui Gigi Becali, chiar dacă Justiția și Opinia publică au încriminat-o! Iată, însă, că, astăzi, presa britanică e dură cu pseodo-arbitrul și trucurile Șarapovei. O fi ajuns… „vehemența mioritică” și în Albion?!

Cotidianul britanic Daily Mail o acuză pe Maria Sharapova pentru tertipurile la care a apelat pentru a câștiga finala de la Roland Garros în detrmientul Simonei Halep. Arbitrul partidei, Kader Nouni, este și el luat la țintă de jurnaliștii din Albion.

„Sharapova a trebuit să-și folosească toată experiența și tactica dubioasă pentru a o învinge pe Simona Halep. Partida a fost frumoasă, dar prestația arbitrului Kader Nouni i-a mai luat din strălucire. Acesta n-a reușit sa oprească tragerile de timp ale rusoaicei, care au facut-o pe româncă sa fie mereu nevoită să-si ajusteze ritmul de joc. 8 minute i-au trebuit Sharapovei ca să-si schimbe rochia după ce-a pierdut setul secund. Două ore și 24 de minute i-au trebuit lui Nouni pentru a-i acorda, in sfârșit, primul advertisment, pentru că nu servește mai repede”, scrie Daily Mail.

Sportul românesc a rămas cu gura căscată!

decembrie 20, 2012 Comments off

…Exact ca la dentist! Căci noul ministru al sportului este un… stomatolog!?! Un neica-nimeni în lumea sportului. Îl cheamă Nicolae Bănicioiu, are 33 de ani, membru PSD, iar marele lui „atu” îl reprezintă faptul că… este prieten cu Victor Ponta! Pe lista I a premierului, pentru Ministerul Sportului figura un adevărat om de sport, Alin Petrache, fost rugbist de Națională, școlit în lumea bună a performanței mondiale. Probabil că era prea bun, prea competent pentru un domeniu de imagine a țării, care a luat-o demult la vale. Sportul, ca și țara!… Măria Sa Sportul a făcut României, decenii bune, o imagine extraordinară. Acum, sportul românesc nu poate fi decât imaginea fidelă a societății pe care a reprezintă. Știți unde ne aflăm, desigur…

…Prea pregătită să preia frâiele Sportului era, probabil, și Carmedn Tocală, persoană profundă, inteligentă, dinamică și cu pasiune, doamna care a reabilitat la noi, reumplând sălile, un sport de spectacol, cum este baschetul. Ba a mai demonstrat că are valoare și în scurtul timp petrecut la timona ANST (Agenției Naționale pentru Sport și Tineret). Și, ca doamna Carmen Tocală, ca Alin Petrache, adevărați oameni de sport, de performanță, mai există-n țara asta multe personalități în măsură să pună umărul, renumele și gândul bun la renașterea sportului românesc. Mă gândesc la Nicolae Mărășescu, Doina Melinte, Gabi Szabo, Octavian Bellu, Elisabeta Lipă, Mihai Leu, Ivan Pațaichin, Cristian Gațu, Ana Pascu, Laura Badea, Cornel Dinu, Gică Popescu, Cristian Țopescu și câte alte nobile nume de Legendă…

…Când am auzit că noul guvern va merge pe criteriul valoric, speranța a renăscut din nou. Când am și citit că la Justiție a fost ales un independent, Mona Pivniceru, am început să visez. Sportul avea (de fapt, are!) nevoie de competență și obiectivitate. Știam că Victor Ponta este apropiat de sport și credeam că va da credit profesionalismului adevărat. Nu algoritmului politic și, mai nou, celui  prietenesc. Alegerea anonimului stomatolog reprezintă o bilă neagră care, mă tem, va trage și mai mult în abis sportul românesc. Singurul domeniu care ne-a adus atâtea bucurii, care a fericit generații întregi, inclusiv a premierului și a prietenului său, coleg de fotbal în echipa de novici (în fotbal!) a politicienilor.

J.O. Final de poveste. America-Number One, România-reîntoarcere în 1952 și aterizarea pe “istoricul” loc 27 !?!

august 14, 2012 Comments off

…Olimpiada XXX a intrat în istorie. Sufletul îmi râde, îmi plânge… Mi-am luat concediu să urmăresc de acasă Olimpiada de la Londra. Cel mai frumos concediu al meu din ultimul deceniu. Cinci zile la mare, la Neptun, la intima Casă a Scriitorilor, unde am întâlnit, din păcate, foarte puțini meșteșugari ai cuvântului… Trei zile la Cota 1400, cu escală de vis la Cota 2.000 și plonjon la Pârâul Rece, Bran, Poiana Brașov… Și, mai ales, 17 zile de Olimpiadă!… În această dimineață m-am trezit tare trist. Nu mai am program de noapte, nu mai am izvor de fericire. Mă simt mai sărac, astăzi, 13 august, în prima zi fără Olimpiadă…

…Ultima zi, duminică 12 august, a fost fabuloasă! Un regal sublim în finalele de handbal (Franța-Sudia 22-21, la băieți), baschet (SUA-Spania 107-100, ce chin pentru dream team!), polo pe apă (Croația-Italia 8-6, aur istoric pentru croați) și uluitorul meci de la volei masculin, unde marea echipă a Braziliei a condus cu 2-0, la seturi, a avut două mingi de meci-aur (!!!), dar…a ajuns, incredibil, imposibil pentru mulți, pe treapta de argint, revenirea Rusiei fiind absolut de domeniul fanteziei!… Adaug, aici, victoria istorică a Mexicului, la fotbal, cu 2-1, în fața galacticilor brazilieni (la fete, naționala SUA s-a revanșat, îmbrăcându-se în aur!), triumful ștafetei 4 x 400 metri a liliputanului Bahamas în fața uriașului SUA. Și câte alte surprize de ecou care au sporit farmecul acestei Olimpiade!…

…Oricum, SUA a sprintat suberb pe final de Festival al Sporturilor și s-au desprins în Loja de aur, după ce au adunat 46 de medalii din cel mai prețios metal, dintr-un total de 104. Cu 10 locuri I mai mult decât la Beijing (unde gazda, China, și-a adjudecat locul I cu 51 de medalii de aur dintr-un total de 100!) . Pe treapta a III-a a clasamentului general pe medalii, Marea Britanie, cu 29 de medalii din aur, 17 de argint, 19 de bronz. Pentru mulți, a fost vorba de “partea leului”, ca țară gazdă. Exceptând o medalie de aur, la box, nemeritată, britanicii s-au prezentat exemplar, cele 70 de milioane de lire afectate pregătirii sportivilor reprezentând o cauză importantă. Și, să nu uităm, acum patru ani, la Beijing, britanicii au terminat pe locul IV, sub Rusia, cu 19 de medalii de aur!…

…Am amintit de aurul englezilor, la box, datorat arbitrilor. Cavalerii dreptății au reprezentat, la Londra, umbra groasă a acestei Olimpiade încântătoare. Furturi, jafuri ca în codru, nu doar la box (cei doi reprezentanți ai noștri, Juratoni, la băieți, și Mihaela Lăcătușu au plătit și ei tribut!), ci și la scrimă (lumea-ntreagă a fost șocată de lacrimile coreencei jefuite de aur!), gimnastică, haltere, judo, handbal (rușinos arbitrajul franțuzoaicelor în finala feminină, când au fost a 8-a jucătoare norvegiană, prăduind scandalos brava națională a Muntenegrului!)…

… East Side Story, din Londra, și-a tras ultima cortină. Ceremonie de adio în stil britanic, fascinantă ca și uvertura din 27 iulie. Acum, este ora analizelor. Refuz cifrele. Rămân cu sublimul recordurilor, de frumos, de fascinație din fiecare zi olimpică. 17 zile care m-au rupt de mizeria din jurul meu, dintr-o Românie care se înfundă tot mai mult, mai dureros, mai fără perspectivă în haos, ură, minciună… Puțini au înțeles că Olimpiada este un dar divin pentru a ne face mai buni…

…România este mai mult criticată, decât lăudată, după aceste Jocuri Olimpice. Am adunat doar 9 medalii, și numai două de aur! Bilanț căruia specialiștii i-au și găsit locul în istoria participării noastre la J.O. Și concluzia este dureroasă: am avut tot două medalii de aur la Olimpiada de la Tokyo 1964, numai că, atunci, bilanțul general era de 12 medalii (2 aur, 4 argint, 6 bronz), deci superior Londrei 2012. Pragul de jos a fost atins, însă, la Helsinki, în 1952, când sportivii tricolori n-au izbutit decât 4 medalii, 1 aur, 1 argint, 2 bronz!… Acum, peste drum de Canalul Mânecii, ne-am trezit reântorși în timp cu…60 de ani! Cu cele 9 medalii, dintre care doar două de aur, delegația de 103 reprezentanți ai speranțelor, viselor noastre la J.O. a terminat pe locul…27, unul absolut dureros de “istoric”! Pentru că așa ceva nu s-a mai întâmplat în întreaga noastră istorie olimpică!

… Privesc cifrele și nu mai am ce comenta. Cele mai puține medalii-4, Helsinki 1952. Cele mai multe-53 (dintre care 20 de aur!), Los Angeles 1984, cu precizarea necesară că URSS și celelalte țări comuniste au boicotat Olimpiada californiană și nu s-au prezentat! Ca atare, recolta de aur 24 de karate este cea de la Montreal 1976, nu doar Olimpiada Nadiei cu prima notă de 10 din istoria gimnasticii feminine, dar și cu 27 de medalii (4 aur, 9 argint, 14 bronz)! Am trecut de cota 20 medalii la Moscova-1980 (25 de metale prețioase, tot în condiții aparte) și Seul-1988 (24 de medalii). Cât privește participarea României la Olimpiadele din acest Mileniu, bilanțul este următorul: Sydney 2000, 26 de medalii (11 aur, 6 argint, 9 bronz); Atena 2004, 19 medalii (8, 5, 6); Beijing 2008, 8 medalii (4, 1, 3); Londra 2012, 9 medalii (2,5,2). Căderea este vizibilă…

…Lumea s-a mișcat nebun și pe plan olimpic. Din nefericire, noi am tot alunecat. O cădere liberă care ne-a dus pe… locul 27 în clasamentul cu cele 85 de țări medaliate!!! În 1952, la Helsinki, am terminat pe locul 23. În 1956, la Melbourne, pe locul…9 (5 aur, 3 argint, 5 bronz), la Roma 1960-locul 11, Tokyo 1964-loc 14, Mexico City-1968-loc 12, la Munchen 1972-poziția 13, Montreal 1976-loc 9, Moscova 1980-loc 7, Los Angeles 1984-poziția a II-a!, Seul 1988-loc 8, Barcelona 1992-loc 14, Atlanta 1996-loc 14, Sydney 2000-loc 11, Atena 2004-loc 14, Beijing 2008-loc 17, Londra 2012-…poziția 27 !?!

…A fost o Olimpiadă sub așteptări, sub promisiuni pentru ambasadorii noștri. Multe decepții, atletism, kaiac-canoe, canotaj, scrimă fete, gimnastică băieți etc. Au și început să cadă capete. Antrenorii Mircea Roman (canotaj), Igor Lipalit (canoe), Dan Podeanu (scrimă), Istvan Kovacs (polo) și-au dat demisia. Alchimiștii Belu-Bitang așteaptă o discuție serioasă despre viitor cu COSR. Care Comitet Olimpic Sportiv Român cere să răspundă numai el de toate sporturilr (firește, fără statul în stat-fotbal!). Este o idee care trebuie încercată. Chiar dacă în Italia n-a prea dat rezultate…

…Tuturor celor care critică, pe alocuri cu reflex de mânie proletară (inclusiv în mass-media!), nu le pun decât o simgură întrebare: cum este societatea pe care o reflectă sportul românesc?! Cu singuranță, mult, enorm de mult, sub valoarea celor 9 (nouă) medalii olimpice!… Sportul nu este decât o oglindă fidelă a societății în care există…

…Azi-dimineață, medaliații români s-au trezit cu noaptea pe umeri, pe Tamisa, să prindă cursa de avion pentru a se întoarce, mândri, acasă… Acasă, pe seară, la Cotroceni, li s-au înmânat ordine. Sportivilor medaliați, antrenorilor lor, conducătorilor de federații. N-am înțeles de ce primului nostru medaliat cu aur la această Olimpiadă, tiristul Alin George Moldoveanu, i s-a dat un ordin inferior Sandrei Izbașa (aur) și Cătălinei Ponor (argint)!?! Sau de ce minunatele noastre fete de argint Corina Căprioriu (judo) șI Roxana Cocoș (haltere) au primit ordine inferioare?!… Totuși, în această seară a olimpicilor români, premierul Ponta a făcut o declarație de pus pe pagina I a tuturor ziarelor: “Având în vedere cât de puțin au făcut autoritățile în această țară pentru sportivii ei, pot spune că bilanțul de nouă medalii înseamnă o minune!”. Iar minunile nu se repetă, sunt sigur…
…În această seară, au început pregătirile pentru Olimpiada 2016, de la Rio de Janeiro. Coborâm sub locul 27 sau urcăm, acolo unde merităm?! Este o întrebare pentru conducerea acestei țări scufundată în haos, ură, minciună…

…Cred că nu poate exista concluzie mai nimerită pentru Jurnalul meu olimpic, decât publicarea clasamentului general pe medalii. Nu este un top oficial, dar sunt sigur că această ierarhie vă oferă atâtea teme de meditație, de discuție, de întoarcere în…Viitor!

CLASAMENTUL GENERAL PE MEDALII

1. SUA 46 medalii de aur 29 de argint, 29 de bronz, total: 104
2. China 38, 27, 23= 88
3. Marea Britanie 29, 17, 19= 65
4. Rusia 24, 26, 32=82
5. Coreea de Sud 13, 8, 7=28
6. Germania 11, 19, 14=44
7. Franța 11, 11, 12=34
8. Italia 8, 9, 11=28
9. Ungaria 8, 4, 5=17
10. Australia 7, 16, 12= 35
11. Japonia 7, 14, 17=38
12. Kazakhstan 7, 1, 5=13
13. Olanda 6, 6, 8=20
14. Ucraina 6, 5, 9 =20
15. Noua Zeelandă 6, 2, 5=13
16. Cuba 5, 3, 6=14
17. Iran 4, 5, 3=12
18. Jamaica 4, 4, 4=12
19. Cehia 4, 3, 3=0
20. RPD Coreea 4, 0, 2=6
21. Spania 3,10, 4=7
22. Brazilia 3, 5, 9=17
23. Africa de Sud 3, 2, 1= 6
24. Etiopia 3, 1, 3=7
25. Croația 3, 1, 2=6
26. Belarus 2, 5, 5=12
27. ROMÂNIA 2, 5, 2=9
28. Kenya 2, 4, 5=11
29. Danemarca 2, 4, 3=9
30. Azerbaidjan 2, 2, 6=10
Polonia 2, 2, 6=10
32. Turcia 2, 2, 1= 5
33. Elveția 2, 2, 0=4
34. Lituania 2, 1, 2 =5
35. Norvegia 2, 1, 1=4
36. Canada 1, 5, 12=18
37. Suedia 1, 4, 3=8
38. Columbia 1, 3, 4=8
39. Georgia 1, 3, 3=7
Mexic 1, 3, 3= 7
41. Irlanda 1, 1, 3=5
42. Argentina 1, 1, 2=4
Serbia 1,1, 2=4
Slovenia 1,1, 2=4
45. Tunisia 1,1,1=3
46. R. Dominicană 1, 1, 0=2
47. Trinidad Tobago 1, 0, 3=4
Uzbekistan 1,0, 3=4
49. Letonia 1, 0, 1=2
50. Algeria 1, 0, 0=1
Bahamas 1, 0, 0=1
Grenada 1, 0, 0=1
Uganda 1, 0, 0=1
Venezuela 1, 0, 0=1
55. India 0, 2, 4=6
56. Mongolia 0, 2, 3=5
57. Thailanda 0, 2, 1=3
58. Egipt 0, 2, 0=2
59. Slovacia 0, 1, 3=4
60. Armenia 0, 1, 2 =3
Belgia 0, 1, 2= 3
Finlanda 0, 1, 2=3
63. Bulgaria 0,1,1= 2
Estonia 0, 1, 1=2
Indonesia 0, 1, 1=2
Malaysia 0,1,1=2
Puerto Rico 0, 1, 1=2
Taipei 0, 1, 1=2
69. Botswana 0, 1, 0=1
Cipru 0, 1, 0=1
Gabon 0, 1, 0=1
Guatemala 0, 1, 0=1
Muntenegru 0, 1, 0=1
Portugalia 0, 1, 0=1
75. Grecia 0, 0, 2= 2
Moldova 0, 0, 2=2
Qatar 0, 0, 2=2
Singapore 0, 0, 2=2
79. Afganistan 0, 0, 1=1
Arabia Saudită 0, 0, 1=1
Bahreim 0, 0, 1=1
Hong Kong 0, 0, 1=1
Kuwait 0, 0,1=1
Maroc 0, 0, 1=1
85. Tajikistan 0, 0, 1=1

…La Londra, fost-au 204 participante. 85 au câștigat medalii. Și noi printre ele. Sincer, ce vă spune acest clasament?…

J.O. Penultima zi. “Viva Mexico”, pe Wembley, “Ole” Messi, la București!

august 11, 2012 Comments off

…Azi-noapte, am rumegat greu eșecul ștafetei americane la 4 x 400 m., când ultimul schimb al yankeilor părea scos dintr-un azil de bătrâni și obligat să alerge. Și am decretat, în miez de noapte, că triumful ștafetei micuțului stat Bahamas asupra marilor favoiriți americani înseamnă cea mai mare surpriză a Olimpiadei de la Londra!…

…M-am înșelat! Astăzi, în 11 august, pe Wembley (nu legendarul, căci acesta, pe care s-a jucat, astăzi, este un stadion nou, fără poezia Istoriei și… Legendelor!), în această sâmbătă, penultima zi a Jocurilor Olimpice, a explodat cea mai mare “bombă”: Mexic a cucerit prima sa medalie de aur, învingând, în finala turneului de fotbal (nu de lupte de cocoși!) favorita 1000 la 1000, titrata, bogata, poate prea îngâmfata reprezentativă a Braziliei! Și nu doar cele 115 milioane de azteci din Mexic, dar și milioanele de mexicani din America, din lume și-au ridicat bucuria în cântec de suflet: „Viva Mexico!”… Cânt și eu, la București, sub ploaie, cu gândul la însorita Baja californiană, la Tijuana, de cum treci de San Diego, locuri admirate pe vremea legendarului (pentru noi, românii!) World Cup ’94, din SUA… La Miami, Ducu și Karina chiuie de fericire, cred că au și pus grătarul la foc, pe marginea piscinei, să curgă berea, Corona, Salitos, Tecate, în valuri, într-o noapte de vis! Regret, în aceste clipe, că nu sunt cu ei, sunt, însă, cu tot sufletul acolo…

…Cine n-a urmărit meciul la TV și vede rezultatul, 2-1 (1-0) pentru azteci, crede că este vorba despre o greșeală de corectură! Numai că este o miraculoasă Victorie uriașă, absolut meritată de echipa inteligentului strateg Luis Fernando Tena, un meci-lecție pentru toate echipele mici, inclusiv pentru românul Victor Pițurcă! Mexicanii au deschis scorul în secunda 30, prin Peralta, vârful care avea să puncteze și în min.75, după două bare, pe contraatacuri tăioase, în plin asalt orb al Reginei fotbalului mondial. Că Hulk avea să înscrie golul de consolare pentru brazilieni, în primul minut din cele trei de prelungiri, n-a schimbat cu nimic această partidă istorică. Ambițioșii, dar și inteligenții mexicani, cu o echipă-acordeon, în defensivă și la mijloc, cu un pressing ucigător și sublimă dăruire, au făcut din Galaxia braziliană o trupă de anonimi, amețită de driblingurile și raidurile celor pe care, probabil, superstarurile i-au privit prea de sus. Mediatizatul Neymar, prea umflat de regia impresarilor în cârdășie cu unii ziariști, s-a cam făcut de zâmbete amare, milionarii Oscar, Marcelo, Juan, Rafael, Pato, D.Silva au devenit o trupă de anonimi, pierduți în mecanismul infernal al formației Mexicului, autoarea celei mai mari surprize de la Olimpiada XXX!

…Nu poți să lauzi pe cineva dintr-o echipă care, în acest 11 august, a intrat în Legendă. Antrenorul Tena merită, categoric, un bonus de mare strateg, ca și uluitorul portar Corona, cel care, împreună cu “diavolul” aztec Peralta, a pus primele nestemate la Coroana din aurul olimpic! Un aur pentru care alții ar fi dat o duzină de medalii de la sporturi necunoscute marelui public. Un aur care a ridicat moral Mexicul mult peste cota 36, la care se află când scriu, loc la care au contribuit alte trei medalii (2 argint, 1 bronz) aduse de săriturile în bazin și cele două de bronz (1 argint, 1 bronz) la tir cu arcul!…

…Și, dacă tot privim clasamentul pe medalii de la Londra, la ora când scriu, SUA s-a distanțat pe treapta întâi, cu 98 de medalii, dintre care 42 de aur! În ciuda “sindromului China”, cu 82 de medalii (37 de aur). Cât despre România, cu 9 medalii (2-aur, 5-argint, 2-bronz), ea a tot coborât. E pe locul 25. Și încă se mai dau medalii. Nu și pentru noi…

…La puțin timp după ce, pe Wembley, lumea fotbalului cânta în extaz “Viva Mexico”, la București, pe “Național Arena” (cu un gazon jenant!, și tribune entuziaste, cu locuri goale, totuși!) un amical de lux. Supertereștrii de la Barcelona (care vor începe campionatul peste opt zile), cu Messi în frunte, au venit pentru un amical de cinci stele (pentru noi!) cu Dinamo. Eveniment, cu un oaspete atât de mare pentru un fotbal ajuns atât de mic, cum este cel românesc!). La care nu puteau să nu se bulucească (nu-i așa?!) așa-zisele noastre VIP-uri, așa-ziși ziariști fără vreo legătură cu fotbalul și cu bunul simț…

…Primul “Ole” s-a auzit la patru minute după ce arbitrul român Cristi Balaj a pornit spectacolul. Messi a trasat, dezinvolt, o diagonală în stânga protarului dinamovist Bălgrădean, mutând întâia oară tabela. Dar ce mai contează tabela (2-0, în final, mai exact în prelungiri!), într-un amical… Pun materialul pe blog și mă bucur de arta galacticilor, și gândesc ce-i în Mexic, la Miami, în California, dar și în… Brazilia, unde cred că unii au aruncat televizoarele pe geam, de atâta supărare! Astă-seară, în lumea fotbalului, se cântă “Viva Mexico!”, în ritm nebun de mariachis… Când va cunoaște și România o asemenea noapte magică, după aceea de la Sevilla ‘86?…

J.O. Ziua 13. Ghinion, doar pentru mediocri. Pentru noi, „Adio, arme!”

august 9, 2012 Comments off

… 9 august, Londra 2012. Am ajuns la Ziua a 13-a de concurs, în Olimpiada XXX. Pentru unii, zi cu ghinion. Mie mi-a purtat noroc, mai mereu, cifra 13. Nu de aceea susțin că, astăzi, ghinionul a fost doar pentru cei mediocri. Căci, în această zi, atâtea medalii, recorduri olimpice, mondiale, fascinație… Nu și pentru sportivii români. Nu au avut ghinion, ci au fost lipsiți de valoare. Acesta este adevărul, n-are sens să ne mai ascundem după cifra 13!…

…Astăzi, ultimele noastre speranțe la o medalie, două. În cursele băieților, la 1000 metri, canoe dublu și kaiac 4. Ei, băieții, în umbra fetelor și la această Olimpiadă. Din totalul nostru de nouă medalii, numai trei au fost aduse de flăcăi: un aur la tir (Alin George Moldoveanu), un argint (echipa de sabie a lui Mihai Covaliu) și un bronz la haltere (Răzvan Martin). În această dimineață, specialiștii români și iluziile noastre ne făceau să visăm la cel puțin o medalie, mai ales că „dublul” de la canoe își dăltuise numele în aurul ultimului campionat mondial!… Speranța de medalie, astăzi, nu prea ținea cont, însă, de nefasta noastră tradiție olimpică pe acest „culoar”: de 12 ani canoiștii și kaiaciștii n-au mai adus o (una) medalie! Și n-au pescuit-o, în acest 9 august, nici Alexandru Dumitrescu în barcă alături de Victor Mihalachi…

…Au plecat de pe culoarul I, ceea ce, s-a spus, a fost primul handicap, niciun echipaj pornit de lângă mal necâștigând vreo medalie, la Londra! A mai venit și startul moale al echipajului nostru, poate handicapul cel mai mare. Ușoara revenire (cum au zis comentatorii cursei!?!) a însemnat… penultimul loc în cursă… La kaiac 4 a fost și mai rău! Ultimul loc!?!
… Astăzi, ultima noastră Arcă a Bunei Speranțe s-a înecat în mediocritate… Unde ești, Ivan Patzaichin cu „flotila ta de aur”?…

…Ultima noastră utopie din această Zi 13, săritoarea în înălțime Esthera Petre. Mitul Iolandei Balaș mi-a stârnit, o clipă, imaginația. Dar, totul s-a risipit atât de rapid… Esthera a dărâmat de trei ori ștacheta, fixată la 1.90 m., ratând până și prezența în finală… Seara, s-a dus și dorul unei minuni, altă atletă, Mirela Lavric, terminând penultima în una din cele trei semifinale la 800 m. Așa încât, Adio, medalii! Știu, mai nimerit ar fi să spun, ‚Adio, arme!”, amintind de celebrul roman al lui Hemingway. Numai că, dacă remarcabilul scriitor american a avut 47 de finaluri alternative la romanul său, noi nu mai avem nicio armă pentru podium…

…Olimpiada aceasta a însemnat pentru mine și un regal al presei sportive române, chemată la un veritabil masterat în materie. Remarcabile reportajele și interviurile transmise, de la fața locului, de Cătălin Tolontan și echipa sa de la Gazeta Sportutilor. Excelente momentele de la Radio România Actualități, de atâtea ori pe zi, realizate în studioul de la București, dar și la fața locului de Mugur Corpaci, Adrian Soare, Cătălin Cârnu, Bogdan Predescu, Mihai Junea etc. Lăudabil efortul colegilor de la TVR, în duplexul București (Ionel Stoica, Tudor Furdui, Marius Mitran)-Londra (Dragoș Bocănaciu, Sorin Hobana, Emil Hossu Longhin)… Pe fază, documentat, divers, echipajul Eurosport, aflat la Londra (Nicolae Mărășescu, Cosmin Cernat) și la București (Carmen Bunaciu, Marian Drăgulescu, polivalentului Vlad Bucurescu). Din păcate, unii și-au permis prea multe banalități, au abuzat de miștouri, alții n-au fost prea atenți, câțiva certați cu fair-play-ul, logica elementară, adevărul și gramatica (nu gimnastica!) limbii române, trei-patru depășiți de eveniment (în frunte cu A.Alexoi-TVR). Chiar astăzi, la Eurosport, în timpul săriturii cu prăjina, de la decatlon, un „dublu Alexandru” ne-a obosit, chiar agasat, cu o inutilă lecție de istorie, geografie, filozofie de doi bani etc., abandonând concursul! Bine că s-a dat legătura la un alt sport, că ajungeam la „Fenomenologia spiritului” a lui Hegel sau la „Tratatul de descompunere” al lui Cioran… Ne aflăm, totuși, la Olimpiada de vară, cu filozofia și sublimul ei…

…Dacă la Olimpiadă a fost o zi tristă pentru noi, la fotbal, în schimb, Steaua (după un jenant 0-1 la București!) a călcat în picioare (3-0; scorul este mic!) echipa slovacă Spartak, chiar pe terenul ei, la Trnava, acolo unde militarii cedau, incredibil, cu 0-4, în toamna lui ’68!!! Regret că Steaua n-a învins cu 4-0, pentru o revanșă perfectă peste decenii… Oricum, delirul lui Gigi Becali a început! Ceea ce nu e bine…
…Văzând stadionul din Trnava, mi-am amintit de meciul urmărit la fața locului, în toamna lui ’71, când am fost invitat, la microfonul TVR, de inegalabilul Cristian Țopescu, la începuturile gazetăriei mele sportive. Acel duel care se uită greu, Spartak-Dinamo, când, după 0-0, la București, „câinii roșii”, cu Nunweiller III, căpitan de plai, Andrei-uluitor în poartă și „dubla” lui Doru Popescu, s-au calificat spectaculos…

…Fantastică ultima cursă a zilei, în plină noapte, 200 m. bărbați! Usain Bolt a triumfat din nou, zâmbind, sacrificând un nou record olimpic pentru a-l tachina pe colegul său de echipă Blake, aflat foarte puțin în spate!…După care, a luat un aparat foto și a început să facă poze colegilor, fotoreporterilor!…Pe scurt, extraterestul Usain Bolt, singurul atlet care și-a apărat ambele titluri (100 și 200 m.) la două Olimpiade consecutive! El este Regele Olimpiadei, împreună cu înotătorul american Michael Phelps, care, la Londra, a dus recordul absolut al medaliilor câștigate (22!) la cote astrale!… Culmea este că podiumul de la această probă de 200 m. a fost unul… jamaican (bronzul revenindu-i lui Weir)! Ceea ce a aruncat România, în clasamentul general, un loc mai jos…

…Rămânem cu nouă medalii, numai două de aur, cinci de argint și două de bronz. Deocamdată, suntem pe locul 23 în clasamentul general pe medalii, unde lider a revenit SUA. Mă tem că nu vom rezista pe această poziție 23, ce sună ca o cotă în Delta Dunării, cândva izvor de kaiaciști și canoiști…

…Olimpiada s-a terminat (din păcate!) pentru sportivii noștri! S-a terminat, totuși, frumos… Semn că ar trebui să pun punct acestui „Jurnal sentimental olimpic”, pe care l-am scris, zilnic, de la fascinanta Deschidere, cu sufletul plin de ambasadorii noștri la Londra și cu bucuria spectacolului sportiv.
….Cortina va cădea peste superba Olimpiadă XXX, duminică noapte, pe Tamisa. Acum, oarecum detașat, voi urmări, sunt sigur, un fabulos Acord final! Se și vede Rio de Janeiro 2016…

J.0. Ziua 12. Fair-play-ul Marianei Bitang și nebunia lui Usain Bolt

august 8, 2012 Comments off

…Miercuri 8 august. Ar trebui să discut despre performanțele reprezentanților noștri la Olimpiada londoneză. Numai că ele au lipsit cu desăvârșire, astăzi. Nici măcar talentata moldoveancă Bianca Perie, din Roman, pe care confratele Andi Vilara mi-o propunea pentru o medalie la Olimpiadă, acum trei ani, nu s-a calificat în finala de la aruncarea ciocanului. Epilog trist la aventura atletismului nostru la Olimpiadă, acolo, unde a scris, cândva, istorie de aur…

…Și, “dacă dragoste nu e, nimic nu e”, vorba cântecului de succes al lui Dan Bitman, și el conectat la Olimpiadă. Pentru marele public, dragostea înseamnă rezultate, spectacol. Chestiile acelea cu “nota de plecare” sau “nota la exercițiu”, care ne-au aurzit în ultimele zile la gimnastică, sunt pentru arbitrii. Eu mă numesc privitor ca la spectacol, ca să nu zic teatru…

…În lipsa rezultatelor din arena recordurilor, o medalie de aur pentru distinsa Mariana Bitang, nu doar o antrenoare de Legendă, alchimista gimnasticii românești alături de Octavian Belu, dar și de Bella și Marta Karoly. Ieri, în noaptea noastră de argint de la Londra, în timp ce unii țuțeri nu strigau, empiric, decât că arbitrii ne-au furat “bronzul” la bârnă, doamna Mariana Bitang a intervenit fără dubii: “Nu aveam de ce să facem nicio contestație. N-am avut un exercițiu foarte bun Noi am greșit exercițiul, noi a trebuit să plătim!”… Și cum nu era suficientă această chemare la normalitate, la Adevăr, doamna Mariana Bitang a mai dat o palmă bișnițarilor de cuvinte, de scandal căutat, inventat, fitiliștii care turuiau că dublul nostru de platină rară Belu-Bitang și-a anunțat, supărat, retragerea de la cârma gimnasticii românești: “N-am spus niciodată că plec de la lot!… Că avem un noi proiect pe care vrem să-l discutăm cu COSR este altă discuție!”. Sărut-mâna, minunată Doamnă Bitang! Și mulțumim pentru tot Frumosul pe care ni l-ați oferit. Suntem optimiști, dacă vă știm, împreună cu Octavian Belu, în uzina de metale prețioase de la Deva…

…În noaptea asta, Fulgerul din Jamaica, Usain Bolt, a câștigat, alergând zâmbind, și o serie simifinală la 200 m. Totul normal, Supersonicul vrea și medalia supremă la 200 m. Campionul olimpic la suta de metri, la Beijing șI Londra, a șocat, însă, autopropunându-se, de fapt, ca…fotbalist la Manchester United! Într-un interviu din publicația britanică “The Sun”, regele vitezii i-a transmis lui Sir Alex Ferguson, textual: ”Nu glumesc! Dacă m-ați chema să dau o probă de joc, ar fi imposibil să refuz. Nu aș accepta, dacă nu aș fi convins că sunt suficient de bun. Sunt un fotbalist destul de bun și știu că aș putea face diferența pe teren. Aș fi cel mai rapid jucător de la Manchester United! După Olimpiadă, mai rămân câteva zile la Londra”… Nu știu dacă Sir Alex Ferguson îl va căuta pe fenonemul Usain Bolt. Mă tem să nu-l titularizeze, imediat după Olimpiadă, Gigi Becali, la Steaua…

…Am amintit, instinctiv, de fotbal, sport pentru mine în umbra Olimpiadei în această vară. Cum n-am avut concurenți, în finalele atletice, de seară, la Londra, am mai butonat și pe meciurile de fotbal din acest 8 august. Dramă mare, la Piatra Neamț, unde joacă meciurile de acasă F.C. Vaslui, cea care, acum o săptămână, reușise un surprinzător 1-1, la Istanbul, cu titrata, bogata Fenerbahce. Numai că în noaptea asta, turcii i-au umilit, aproape de Podul Înalt, pe urmașii lui Ștefan cel Mare, este drept, o adevărată legiune străină. Fenerul a deschis rapid scorul, Vasluiul lui Peneș Curcanul a egalat, dar după egalul de la pauză, ienicerii și spahii veniți dinspre  Bosfor și-au măcelărit adversarul: 4-1 (1-1), rezultat de toată rușinea, scor care a depins mult de ratarea penalty-ului, la 1-1, imediat după pauză, de zurbagiul N’Doye și de olandezul turcilor, Kuyt, autor a două goluri de maestro. Acest 1-4 de toată tristețea ar trebui să-l convingă pe amicul Adrian Porumboiu, fost arbitru de elită, azi afacerist potent. să spună, în sfârșit: “Stop fotbal!”. Dragă Adrian, ai aruncat vagoane de bani pe atâtea mârțoage, care nu ți-au adus nicio bucurie supremă. Orgolios, cum te știu, gândesc că ar fi mai bine să investești în industria filmului, acolo unde feciorul tău cel mare, Corneliu Porumboiu, înseamnă un nume de respect, astăzi, în lumea cinematografiei mondiale. Argumentul meu este simplu: flăcăul tău cel mare a triumfat, de două ori, la Cannes, în timp ce plăieșii tăi multinaționali s-au făcut de “desene animate” cu acest 1-4 în fața Fenerului, o echipă bună, dar nu de top european… Tot în această seară, CFR Cluj (cu numai trei români în echipă!?!) a obținut viza să meargă mai departe în Liga Campionilor, liga bogaților, învingând, în Cehia, pe modesta Liberec, cu 2-1, după acel 1-0 de sub Feleac. Un lucru ciudat și trist: primul meci european, din această ediție, al campioanei României, CFR Cluj, n-a fost transmis de nicio televiziune cu acoperire națională!?!

…Bine că, mâine, ne întoarcem fața spre Olimpiadă. C2 și K4, ultimele noastre speranțe de medalii la caiac-canoe. Mai avem nevoie de aur, argint și bronz. Pentru dragostea noastră de sport, de frumos,de viață…

J.O. Ziua 11. “Aurul” Cătălinei Ponor și blestemul ultimei secunde!

august 7, 2012 Comments off

…Marți 7 august. A 11-a Zi de medalii. Nu cred, nici acum, la vreo patru ore după ce s-a tras cortina în Templul gimnasticii, că n-a fost o zi de aur pentru noi. Am participat la ultimele două aparate (bârnă și la sol) în concursul feminin, cu trei speranțe, mezina Larisa Iordache și două Regine din istoria olimpice Olimpiadei. Văd și acum triumful, vis destrămat dureros, la sol, unde aurul a avut străluciri românești la ultimele două ediții: Cătălina Ponor-Atena 2004; Sandra Izbașa -Beijing 2008. Trei sportive în concurs, la două aparate și numai o singură medalie, Argint pentru Cătălina Ponor, la sol!

…Cătălina a avut un exercițiu excelent la sol, ca o revanșă pentru retragerea medaliei de bronz după câteva minute, în urma contestației depusă pentru americanca Alexandra Raisman de antrenorul ei…  românul Mihai Breștean, azi în stafful yankeilor! Contestație pentru că arbitrii n-au luat în calcul modificarea notei de plecare a Alexandrei Raisman. Contestație acceptată, ceea ce a făcut ca americanca să fie la egalitate cu sportiva noastră Cătălina Ponor. Ajunși în acest moment, arbitrii au făcut departajarea după nota pentru execuție, care a avantajat-o pe reprezentanta SUA! Nedrept, aș spune, descalificant pentru arbitrii care n-au văzut că nota de plecare era schimbată! Cred că lucrul cel mai corect era un bronz pentru ambele minunate gimnaste: Cătălina Ponor și Alexandra Raisman…

…”Bronzul” acesta, retras de arbitrii, a însemnat pentru Cătălina Ponor, cea care urma să câștige Arginul la sol, o medalie de…Aur. Aur moral pe care nu-l pot cuceri și purta decât sportivii de Legendă. Iar Cătălina Ponor este un asemenea mesager al Zeilor printre noi, muritorii avizi de autodepășire. Când a fost întrebată de ziariști cum comentează retragerea medaliei de bronz în urma contestației, Cătălina Ponor a răspuns simplu, sincer: “Nu pot eu comenta acest lucru. Eu trebuia să-mi fac mai bine exercițiul pe bârnă!”. Superbă atitudine!…

…Finala de la bârnă am urmărit-o la radio. Dimineața, în cea mai arzătoare zi din România, am plecat din răcoarea de la Cota 1400 într-un mini-turneu sentimental, trecând pe la Pârâul Rece (ultima vacanță de student), Bran (arhiplin de turiști), Predeluț (unde mi-am văzut cei peste 40 de brăduții sădiți, în urmă cu 6-7, ani sprijinind, acum, falnici, cerul!), Poiana Brașov (unde am făcut atâtea reportaje cu Naționala de fotbal). N-am mai ajuns în timp la București, să-mi iau locul în loja de telespectator fericit, așa încât am prins bătălia de pe “bârnă” pe când eram la Săftica. Mi s-a strâns sufletul când Mihai Junea, gazetar competent și corect, a zis pe post, din sala de concurs de la Londra: “Americanca Raisman a avut un exercițiu curat și n-ar fi exclus să o depășească pe Cătălina Ponor pe treapta a treia a podiumului”… Am chiuit de bucurie, peste câteva clipe, la volan, când Mihai Junea a strigat din tot sufletul, de la fața locului: “Medalie de bronz pentru Cătălina Ponor!”… Ca, după trei-patru minute de extaz, să primesc măciuca în moalele capului: contestația americancei a fost acceptată și bronzul i-a fost retras Cătălinei Ponor! O asemenea dramă am mai trăit noi în gimnastică. La Syndey, când sublimei Andreea Răducan i-a fost retrasă medalia de aur, pentru un blestemat de nurofen…

…Povestea bronzului de la bârna londoneză a făcut din Cătălina Ponor o campioană olimpică a fair-play-ului. Ea a recunoscut că trebuia să-și facă mai bine exercițiul, era conștientă de cele două ezitări și pasul mare de la aterizare, cum au zis specialiștii! Câți dintre cei care au dat cu pietre imediat în arbitrii au avut o asemenea tărie de caracter?!… În acest context, laude și pentru verticalitatea confratelui Mihai Junea…

…După Aurul moral câștigat de extraordinara Cătălina Ponor (triplă campioană olimpică la Atena, dublă la Londra; îi priește, se vede, Europa!) pentru retragerea Bronzului la bârna câștigată de o chinezoaică, a venit Argintul la sol. Unde marea rivală nu i-a fost, cum ne așteptam cei mai mulți, Sandra Izbașa, ci tot americanca Alexandra Raisman, care, la exercițiul ei a primit 15,600. Când zborul măiastru al Cătălinei (cu mai multă grație, mai feminină, mai spectaculoasă!) a fost notat cu doar 15,200, sala a huiduit! Ea vibrase sub fascinația Frumosului!…

…”Solul” l-am prins la televizor. Am crezut până la ultima concurentă că vom avea două medalii la acest aparat. Căci ultima sportivă era Sandra Izbașa, cea care, tot ca închizătoare de concurs, a descoperit aurul la sărituri. Sandra a dansat încântător pe covorul fermecat, frumoasă și grațioasă, numai că a venit ultima secundă, și visul s-a convertit subit în coșmar, minunata Sandra și-a lovit genunchii de covorul suferințelor, tălpile i-au tremurat, ca pescărușii uciși, dincolo de spațiul admis, și totul s-a năruit, și ne-a trimis în lacrimi. Lacrimi de tristețe, de neînțelegere. N-a înțeles ce s-a întâmplat nici Octavian Belu, a cărui voce o aud și acum: “N-ai mai avut energie?”. Și răspunsul Sandrei, transfigurată de înfrângere, de cădere din loja de aur pe ultimul loc al finalei: “Nu știu!”… Știu că, tot la Londra, a mai existat pentru noi o ultimă secundă cumplită, nefericită, inexplicabilă, pentru judokana Andreea Chițu, care ne-a depărtat de un aur ca și pus în vitrină. Există, se vede, un blestem al ultimei secunde, în fapt o infimă abatere de la concentrarea totală, legea necesară pentru a cuceri piscurile…

…Gimnastica feminină și-a făcut datoria pentru România: o medalie de aur-Sandra Izbașa, la sărituri; una de argint-Cătălina Ponor, la sol; una de bronz-în concursul pe Echipe. Să nu dăm cu pietre în nestematele coroanei gimnasticii noastre, cu 25 de medalii de aur, 21 de argint și 26 de bronz în istoria Olimpiadei!

…Sunt siderat, citind pe internet tot felul de bișnițari ai cuvintelor aruncând titluri șchioape –fără acoperire- doar pentru a fi citiți. După Argintul cu străluciri de aur al Cătălinei Ponor, mă șochează câteva cuvinte aruncate bolnav în pagină cu litere de-o șchioapă: “Scandalos! Nadia a apărat-o pe Cătălina Ponor la bârnă, dar ne șochează după sol!”. Ce spusese Nadia Comăneci, Regina absolută a gimnasticii mondiale? Citez declarația ei, după concursul de bârnă: “Ar fi trebuit să se acorde medalia de bronz ambelor sportive, Cătălina Ponor și Alexandra Raisman!” Absolut correct, nu doar sentimental… Și după concursul de la sol: “Degeaba ne supărăm, per total, americancele au avut evoluții mai bune decât româncele”! Am reținut eleganța Nadiei: “per total”. Pentru că performanțelor americancelor reprezintă un argument indubitabil: titlul olimpic la echipe; medalie de aur la individual compus-Gabrielle Douglas; medalie de aur la sol-Alexandra Raisman. Lăsam medaliile de argint și bronz… Și, atunci, cum își permit niște neica-nimeni să dea cu mucava în Nadia Comăneci, gimnasta care a uimit lumea-ntreagă?!…

…Mă încearcă un gust amar. Nu știm să ne bucurăm nici la succesele adevărate, într-o țară săracă, înecată în minciună. Unii vor, văd, cu orice preț, scandal (și) la lotul de gimnastică, insinuând tot felul de năzbâtii. Descalificant!

…La București, se topește lumea de arșiță, la 42 de grade Celsius, și de ură! La Londra, plouă. În rafale, pe stadioane, cu medalii în fiecare zi. Cu Argintul Cătălinei Ponor, de astăzi, România a depășit numărul de medalii culese la ultima Olimpiadă: 8! Avem, la această oră (engleză) nouă medalii, dar numai două de aur (4-la Beijing!). Patru de argint (una în China 2008) și două de bronz (3, acum patru ani). Zestre care ne găsește pe locul 21, în clasamentul celor 71 de națiuni care au izbutit medalii. Deocamdată!… În frunte, “sindromul China” a ajuns la 34 de medalii de aur (americanii, numai la 31, sunt pe locul II; pe poziția a III-a, spectaculos, Marea Britanie, cu 22 de victorii!). Zarurile n-au fost încă aruncate. Până duminică 12 august se mai pot întâmpla multe surprize. De nu ne-ar ocoli cele plăcute, că de deziluzii nu ducem lipsă…

J.O. Ziua 10. Alt duș rece…

august 6, 2012 Comments off

…Luni 6 august a început pentru noi sub semnul Speranței renăscute de marea izbândă a Sandrei Raluca Izbașa, aur la sărituri! Visam cel puțin încă o medalie și astăzi, tot la gimnastică, tot la sărituri, dar la băieți. Iluziile noastre se legau de Flavius Koczi, campionul european en titre la sărituri, gimnast de la care mulți au așteptat “marea lovitură”. Și reșițeanul a însemnat aurul nostru iluzoriu numai după ce a deschis balul, cu o medie de 15,633, și a mai sărit un britanic. După care a tot coborât în clasamentul celor opt concurenți, ca să termine Olimpiada modest: poziția a 7-a! Cum și la sol, unde ne înecase speranțele în neputință, ca și în concursul pe echipe, unde băieții noștri nu s-au calificat în finală. Un prim duș rece în această zi de 6 august, când visam să plouă cu rezultate de ecou…

…Al doilea duș rece, necalificarea echipei de polo, surclasată în ultima iluzie, 4-12 cu Serbia, cea mai jenantă înfrângere în grupa premininară, unde, excluzând primul meci, victorie cu Marea Britanie, restul a fost tăcere. Eșecuri cu reprezentativele SUA, Ungaria, Muntenegru… Degeaba s-au calificat poloiștii după aproape două decenii la Olimpiadă, dacă solii noștri au părăsit bazinul de parcă n-ar fi avut apă în piscină…

…Visam să se redreseze barca românească, numai că Iosif Chirilă a ratat și el calificarea în finală, de data aceasta la canoe simplu 1.000 m. Și, automat, în această Zi 10, înțelegem că unii au venit la Londra numai să plece cu mâna goală! Atleții, boxerii (eliminată, din prima, și Mihaela Lăcătușu), canotoarele, scrimerele, poloiștii, gimnaștii, și… Amară concluzie într-o zi când titlul olimpic la 400 m. garduri a revenit lui Felix Sanchez, atlet din… Republica Dominicană!?!

…După “aurul” Sandrei Izbașa la sărituri, remarcabila antrenoare Mariana Bitang avea să declare: “ Sper că aurul acesta a spart ghinionul!”…. Sper și eu. Poate mâine, la bârnă șI sol fete, unde avem câte două fete pe aparat: Cătălina Ponor și Larisa Iordache, pe “puntea suspinelor”, Sandra Izbașa și Cătălina Ponor, pe covorul baletului sportiv. Ar fi cam ultimele noastre cartușe de speranță!… Care să îmbogățească recolta de metale prețioase, deocamdată de două medalii de aur, patru de argint și două de bronz. Adusă de patru sporturi: gimnastică fete, haltere, judo, scrimă băieți și tir! Și ceilalți?

…Două cifre: aventura Sandrei Izbașa către aur a fost urmărită la TVR de 1.667.000 de oameni!!! În timp ce Fulgerul din noaptea de duminică, Usain Bolt, în super-cursa de 100 m. a adunat în fața micilor ecrane…două miliarde de telespectatori! O duminică fabuloasă pentru omenire…

…Absolut imposibilă Alina Alexoi la microfonul TVR, pe care l-a confundat permanent cu o jenantă șușanea la peluză, între prieteni și rude, fie că era vorba de scrimă sau gimnastică. “Țața de la microfon”, cum a numit-o scriitorul George Stanca, ne-a oripilat cu fraza ei de maidan, cu onomatopee non-stop și denaturări de sensuri. Problema este cine i-a dat undă verde să umbrească microfonul lui Cristian Țopescu, comentatorul de aur care a înnobilat atâtea Olimpiade cu personalitatea sa inconfundabilă?!