Curriculum Vitae

Scorpion. Născut la 31 octombrie (pentru unii Halloween!), în București, sectorul 1.

Domiciliul actual: B-dul Tineretului 1, Bloc 5, sector 4, București. Cu vedere spre parc.

Starea civilă: căsătorit, 3 copii: Mircea-Robert, Maria, Ducu.

Absolvent:

• Facultatea de Filozofie, Universitatea București, 1969
• Cursul post-universitar de ziaristică, București, 1979
• Curs de relații sociale Adelphi University New York, 1987
• Academia Vieții, trei luni în Lagărul din Italia și 13 ani în fermecătorul Babilon din New York!

Locuri de muncă (pentru amorul artei, dar și pentru supraviețuire):

• Ziarul Munca (1968-1970)
• Ziarul “Sportul” și revista “Fotbal” (1971-1986)
• Editorul publicației “Lumea Noastră-Lumea Sporturilor”, New York (1987- 2005)
• Taximetrist de noapte la New York (1987-1993)
• Șeful Departamentului Sport-”Gardianul” (2002-2005)
• Realizatorul minunatei emisiunii “Idoli și Legende”, timp de aproape 4 ani, când, în “Atelierul” de la Telesport, s-au aflat în fiecare din cele 206 seriale, câte o personalitate din Sport și una din Cultură, antologic fiind întâlnirea nemuritorilor Nicolae Dobrin-Ștefan Iordache (27 februarie 2007)
• Directorul publicației de cultură și analiză sportivă “Sport4all” (2005-2007)
• Comentator radio și TV (1973-1986; 1998-2002; 2005-2009)
• Cronica dramatică (“Amanta mea Thalia”) în revista “Taifasuri” (din ianuarie 2009)

Activitate literară (sau marea șansă a refugiului contemporan):

• “Asasinul acordă interviuri” (1976)
• “Intâlniri care se uită greu” (1983)
• “Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o” (1994)
  • Premiul Asociației Presei Sportive pentru carte
• “Pierdut in New York”, teatru (1997)
• “New York-București, reîntoarcerea niciunde”, teatru (1998)
  • Premiul Academiei Carpatica.
• “Taximetrist de noapte la New York”, memorialistică (2000, două ediții)
• “La masă cu Zei muritori care au avut lumea la picioare”(2001), interviuri imaginare.
• “Dona Quijota joacă Samba” (2002)
• “Hamlet a murit degeaba”, eseuri (2003)
  • Premiul Clubului Jurnaliștilor pentru “Cea mai bună carte a anului”.
• “La Est de West”, teatru (2003)
  • Premiul “Iosif Naghiu pentru dramaturgie” al Asociației Scriitorilor București.
• “La răscruce de Hagi / Freud(a) 1,2″, teatru (2005)
• “Deținuți in Statuia Libertății”, teatru (2007)
• “Premiul Nobel pentru Fotbal”, teatru (2008)
• “Filozofia bășcăliei”, teatru (2009)
• Piesa “Premiantul cere reexaminare”, publicată în Revista “Teatrul”, în februarie 1981, text blocat la TVR.

13 piese jucate pe scenă:

• “Centrul inaintaș s-a născut la miezul nopții”, Arad, 1979. Regia: Costin Marinescu. (Premieră salvată în ceasul al 13-lea, după două vizionări în 48 de ore și lupte grele cu cei de la “cultura” județenei de partid, “viza” fiind primită cu nici două ceasuri înaintea primei ridicări de cortină!)
• “Pele și caii verzi”, Petroșani, 1981. Regia: Florin Fătulescu. (Comedie jucată de două ori, cu “casa închisă”, și pe scena Naționalului bucureștean!)
• “Aventura unei femei cuminți”, Teatrul “Bacovia”, Bacău, 1981. Regia: Țino Geirun. (Spectacol interzis pe scena Naționalului bucureștean la 10 mai 1983. Oricum, el s-a jucat de 273 de ori, în care sunt incluse și trei stagiuni estivale pe Litoral)
• “A murit Thales de sete?”, Arad, 1982. Regia: Mihai Lungeanu. (Spectacol inclus și în Festivalul de teatru contemporan-Brașov ’82)
• “Adio, Pele!”, Brașov, 1984. Regia: Florin Fătulescu. (După unul dintre spectacole, textul mi-a fost cerut, în primavera lui ’85, de un regizor polonez, pentru a-l monta la Cracovia, intenție anunțată și de un ziar din Varșovia, însă Ministerul (in)Culturii din România s-a opus! Am rămas cu marea bucurie a celor aproape 200 de reprezentații jucate cu succes nebun, chiar și după ce trecusem Oceanul!)
• “Cum se cucerește o actriță”, Teatrul Popular Drobeta Tr. Severin, 1985. Regia: Mircea Crețu. (Comedie interzisă după șase reprezentații cu “casa închisă”, autorul și regizorul fiind etichetați “imaturi din punct de vedere politic”! Piesa a fost blocată și în ziua primei lecturi la Teatrul “Ion Vasilescu”, București)
• “Beethoven cântă din pistol”, Chișinău, 1995. Regia: Sandu Grecu. (Spectacol prezentat și la New York, Bridgeport, Stockholm, Oradea și în cadrul Festivalului internațional de la Giurgiu-2004)
• “Pierdut in New York”, Teatrul Valah Giurgiu, 1997. Regia: Florin Antoniu.
• “Turnătorul și actrița”, Teatrul Valah, Giurgiu, 1998. Regia: Mircea Crețu. (Comedie politică actuală jucată cu mare succes la București și în turneu la New York).
• “Beethoven cântă din pistol”, Theatrum Mundi, București, 1999. Regia: Constantin Dicu. (Spectacol jucat pe “teren neutru”, în Sala Atelier a Teatrului Național București).
• “Dona Quijota”, Teatrul Bacovia, Bacău, 2005. Regia: Bogdan Ulmu.
• “Fata care dă cu pumnul”, Teatrul Valah Giurgiu, 2007. Regia: Octavian Greavu-Franța. (Spectacol prezentat în cadrul Festivalului Teatrelor din orașele dunărene-Giurgiu, la Festivalul Teatrelor de studio-Pitești și la Festivalul internațional “Comedia în Balcani”, la Vidin, Bulgaria, toate în 2007).
• “Jucătorul de baseball”, Teatrul “Al.Davila”, Pitești, 2008. Regia: Matei Varodi. (Spectacol inclus și în Festivalul Teatrelor de studio-Pitești, noiembrie 2009).
• În pregătire, volumul “Monolog cu moartea la ușă”.

Tot în fișa personală (în curs de dezvoltare):

• Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
• Membru al Asociației Internaționale a Presei Sportive.
• Membru al Asociației Comentatorilor și Cronicarilor Sportivi Americani.
• Membru Foreign Press Association, New York.
• Membru în biroul Secției de Dramaturgie a Asociației Scriitorilor București
• “Safe Driver Award”, distincție acordată, în 1995, de New York City Taxi & Limousine Commission, pentru 5 ani consecutivi de “taximetrist perfect”.
• Medalia cu rubin la Centenarul Fotbalului Românesc, pentru întreaga activitate de gazetar și scriitor (mai 2009).