Arhivă

Arhivă pentru iulie, 2012

J.O. Ziua a III-a, când a răsărit Aurul și pe ulița noastră

iulie 31, 2012 Comments off

…Luni 30 iulie. Superb început de săptămână pentru sportul românesc. Prima medalie de aur! Nu la judo sau scrimă, unde ne așteptam, unde existau atâtea premise, ci la…tir, proba de pușcă aer comprimat 10 m.! Eroul nostru este Alin George Moldoveanu (curat moldovean, din Focșani, unde s-a născut și Corneliu Ion, campion olimpic în 1980, la Moscova!), fiind legitimat, acum, la Omega Terom Iași și Dinamo București! Terminase imediat sub podium, acum 4 ani, la Olimpiada chineză. Acum, favorit era campionul mondial en titre, italianul Campriani. Numai că, după primele cinci focuri, românul cu față de academician (nu întâmplător este absolventul a două facultăți!) s-a cățărat amenințător pe poziția de aur. Al șaselea foc, cel mai slab, l-a trimis pe locul III! După care, îmsă, Alin George Moldoveanu a mers ca un ceas, iar ultimul foc i-a adus aurul! Performanță formidabilă, pentru care laudele sunt prea puține, parcă… Moment de aur în sportul românesc care ar trebui să-i împiedice pe rechinii imobiliari în cursa lor de a transforma într-un… complex de blocuri Poligonul Tunari, leagănul atâtor generații de tiriști români care au cucerit lumea!… Sunt sigur, „capodopera” lui Alin George Moldoveanu la aceste Jocuri Olimpice înseamnă startul pentru un tezaur românesc la Londra 2012!…

…Cu aurul de la Londra, tirul românesc reface o superbă tradiție olimpică, începută, în 1952, la Helsinki, unde regretatul Iosif Sârbu (care s-a sinucis în 1961) a devenit primul campion olimpic al României… A urmat aurul lui Ștefan Petrescu, la Melbourne, în 1956, cel al lui Ion Dumitrescu, campion olimpic, în 1960, la Roma, ca ultimul nostru laureat olimpic la tir să fie arădeanul Sorin Babii, în 1988, la Seul. Sorin Babii, antrenorul de astăzi al noului campion olimpic la proba de pușcă aer comprimat 10 m. Alin George Moldoveanu nu s-a născut din spuma mării…

…Întrebat, imediat după superba lui performanță, dacă se gândea, la ultimul foc, că va cuceri aurul, Alin George Moldoveanu a declarat sincer, molcom, cu aerul unui cercetător științific: „Nu au loc alte gânduri, când te pregătești să tragi, să ochești ținta!… Nu știam evoluția clasamentului în timpul tragerilor și asta m-a ajutat foarte mult”. Gândul lui era de mult unul singur: ținta de aur olimpic!…

…În această luni, întâia zi a unei săptămâni pline, credeam, mai mult ca niciodată, că vom obține aur la scrimă! Dar, muschetarele, nefericite, ghinioniste, ca și muschetarii noștri la Londra, duminică. Ana Maria Brânză s-a oprit în fața celei de a doua adversare, ucraineanca Șemyakina (14-15); Ana Măroiu a pierdut și ea culoarul spre medalii în fața unei sud-coreene (Shinal), ca Simona Gherman să nu reușească răzbunarea eliminării Anei de către spadasina din Kiev. Când trei speranțe de aur, argint sau bronz se duc de râpă, la o singură tușă, ca un blestem, neprinzînd măcar o semifinală, începi să te gândești că nu-i, la mijloc, doar ghinion. Este ceva care ține de psihic… După duelurile ratate și de băieți și de fete la individual, așteptăm revanșa în concursul pe echipe. Cred încă într-o medalie la scrimă!…

…Pe tatamiul înnobilat de suferința și argintul Alinei Dumitru, șocat de acea fatală ultimă secundă a Andreei Chițu, în Ziua a III-a, am avut din nou iluzia aurului olimpic. Lugojeanca Corina Căprioriu (ajunsă cu sportul la Cluj) a cravașat spectaculos până în finală, a intrat în „Golden score” (prelungiri) cu japoneza Matsumato, părea că se va îmbrăca în aur, însă (neatenție sau… gafa arbitrilor?), a fost descalificată pentru că ar fi ieșit intenționat (!?!) din spațiul de luptă. Și, uite așa, schimbul Alinei Dumitru pentru prima treaptă a podiumului nu a apărut!… Oricum, avem două medalii de argint la judo, ceea ce reprezintă un succes de ecou!… Un cuvânt de laudă pentru comentariile lui Dragoș Bocănaciu, la TVR, ziarist de competență, echilibru și profesionism, cum ar trebui să fie mulți dintre cei care dau din gură fără să spună ceva…

…Scandal de proporții, pe seară, în finalul concursului masculin de gimnastică pe echipe (unde băieții noștri nu s-au calificat!). După ce americanii, excelenți în calificări (locul I), s-au risipit într-o cavalcadă de greșeli elementare și au ieșit din cursa pentru medalii, podiumul final a fost afișat, după ultimul „aparat”, astfel: 1. China, 2. Marea Britanie, 3. Ucraina! Sub podium, Japonia, SUA și Rusia. Un podium absolut surprinzător! Numai că el a fost schimbat în câteva minute de.. .arbitri!?! Contestația niponilor, care căzuseră de două ori de pe „cal” (este vorba de aparat, nu de… Calul troian!), a fost pitrocită jenant de așa-zișii judecători care, în huiduielile unei săli arhipline, a schimbat clasamentul: 1. China, 2. Japonia (!!!!!!!), 3. Marea Britanie, 4. Ucraina!?!… Rușinos!… De altfel, nici la judo și scrimă n-au lipsit jenante, lamentabile gafe uriașe de arbitraj! La Londra nu-i, se vede, doar soare… O rază de soare, în concursul de gimnastică, a fost și comentariul fostului mare campion Marian Drăgulescu, la Eurosport! Sincer, aș fi preferat să-l aplaud în lupta pentru medalii…

…Altă zi frumoasă în bazin! Unde a apărut un adevărat ‚copil minune’, o jună de 15 ani, din Lituania, Ruta Meilutyte, care a făcut din finala de 100 m. bras o veritabilă capodoperă a genului, depășind toate marile campioane (olimpică, mondială, europeană) aliniate la start. Ea ne-a dus cu gândul, imediat, la copilul minune al natației românești, Diana Mocanu, care, la 16 ani, a cucerit două medalii de aur la Sydney. De n-ar dispare și Ruta tot atât de repede cum a răsărit în aur, ca Diana noastră!… Valurile de simpatie din cea mai modernă piscină din lumea, cea londoneză, pentru mica sirenă s-au datorat, cred, valorii ei uluitoare, dar și bucuriei gazdelor care și-au găsit un dram contribuție  la acest uluitor succes! Din moment de Ruta s-a mutat cu tatăl său, după decesul mamei, în Anglia pentru a face performanță. Și ce performanță!

…În bazin, din păcate, yankeul Ryan Lochte, noul star al natației americane, încununat cu o medalie de aur în prima zi de concurs, n-a mai prins nici măcar ultima treaptă a podiumului, la 200 m. liber, unde a triumfat, surprinzător, însă absolul meritat, francezul Yannick Agnel, ca medalia de argint să fie împărțită de sud-coreeanul Park și chinezul Sun, care, în final, au atins peretele bazinului în același timp!… Americanii, însă, s-au revanșat, cu o „dublă” la băieți (Greveers-aur, Thoman-argint, în cursa de 100 m. spate) și cursa de aur a lui Missy Franklin! Deocamdată, bazinul pare o afacere americano-chineză, dacă luăm în calcul și săriturile sincron de la trambulină, unde asiaticii au venit cu gândul declarat de a câștiga aurul în toate cele șase probe! În primele două zile de sărituri, chinezii au câștigat detașat aurul!…

…După trei zile de concurs, clasamentul general numără 37 de țări care au cucerit medalii. Pe primul loc, China, cu 17 medalii (9 aur, 5 argint, 3 bronz), urmată de SUA (5, 7, 5), Franța (3, 1, 3), R.P.D. Coreeană (3, 0, 1), Italia (2, 4, 2), Coreea de Sud (2, 2, 2). Rusia e pe locul 7 (2, 0, 3), Japonia pe 9 (1, 4, 6), iar… România pe poziția a 11-a (1, 2, 0). La Beijing, acum 4 ani, chinezii au dinamitat clasamentul general, cu 51 de medalii de aur, față de cele 36 ale americanilor și 23 ale rușilor. La Beijing, recolta tricolorilor noștri n-a fost prea strălucită: 4 aur, 1 argint, 3 bronz. La argint, stăm, deocamdată, mai bine la Londra. N-au trecut, însă, decât trei zile de concurs…

…Din păcate, la București se discută prea puțin despre Olimpiada la Londra. Continuă, în schimb, „circul” Referendumului. O știre-bombă (cum au anunțat-o televiziunile din seara acestei zile de luni 30 iulie): cetățenii români cu drept de vot sunt 16.527.971! Și nu peste 18 milioane, cum s-a anunțat oficial, dar nedocumentat! Să vedeți, acum, lupte, pe față și pe sub centură! Dacă ar privi la Olimpiada XXX, cu siguranță ar învăța și politicienii noștri ce înseamnă cel puțin fair-play-ul…

J.O. Ziua II. Vai de noi…

iulie 30, 2012 Comments off

…Duminică 29 iulie. Ziua a II-a la Olimpiadă (am pus număr zilelor de competiție, nu și celei cu fabuloasa Ceremonie de deschidere, de vineri noapte). Duminica asta răsare în sufetele noastre sub un evantai de speranțe. La Olimpiada XXX de la Londra, la Referendum…

…La Londra, speranța se îneacă treptat în dezamăgire. Urmașa Alinei Dumitru, întâia noastră medalie la aceste Jocuri (un argint cu străuciri de aur sentimental), tânăra Andreea Chițu, de 24 de ani, ne trimite din Rai în Iad într-o singură secundă, ultima!! La categoria 52 kg, judokana noastră, campioană euopeană, pe care mulți o vedeau îmbrăcată în aur olimpic,a trecut de algerianca Haddad, descalificată, însă s-a împiedicat ca românul la mal, în ultima secundă din „Golden score” (prelungirile de 180 de secunde, după cele 5 minute ale meciului cu belgianca Ilse Heylen!?!). Tabela era în echilibru perfect, urma ca arbitrii să decidă cine merge mai departe, iar Andreea noastră avea multe argumente. Gândind amator, dorind să câștige pe tatami, a primit, în ultima clipă, o lovitură de la viață. Am citit acuzația președintelui Federației Internaționale de Judo, românul Marius Vizer: „30 la sută din vină e a antrenorului!”… Ce să mai facă remarcabilul antrenor Florin Bercean (și al Alinei Dumitru!), în acea ultimă secundă de rătăcire a unei judokane atât de talentată, însă imatură?!

…Tot la judo, un alt duș rece: la categoria 66 kg,, reprezentantul nostru Dan Fâșie a făcut drumul până la Londra pentru numai 49 de secunde! Atât a rezistat în fața francezului Larose!… Asta mi-a amintit că, în prima zi, în cursa de ciclism pe șosea, Andrei Nichita a abandonat după…170 km., cu 80 de kilometri înainte de finiș. Mai ciudat mi s-a părut replica unui comentator de la Eurosport (post excelent, de altfel!), care, după tot felul de jocuri verbale fără sens, ne-a spus franc că și el ar fi abandonat!?! Noroc că el nu s-a mai dus până la Londra și a comentat (e un fel de a spune!) din studio!… Din nefericire, de la fața locului, comentatorea TVR-ului, la concursul de scrimă, s-a crezut în peluză, discutând cu rudele sau prietenii, și nu cu un public avid de frumos (inclusiv verbal!)! Păcat…

…Am vorbit de scrimă, și ea pe lista trieteții noastre în această duminică. Cei trei muschetari (Florin Zalomir, Tiberiu Dolniceanu și Rareș Dumitrescu) români n-au atins podiumul la Londra, chiar dacă în spatele lor se afla un nume greu, Mihai Covaliu, campionul olimpic de la Sydney! Cea mai amară pilulă, după ce întrezăream podiumul, ne-a oferit-o urmașul lui Covaliu, brașovean și el, Rareș Dumitrescu. După ce a dansat superb în fața ucrainianului Boyko, a bielorusului Buikevici și a americanului Daryl Hower (care produsese marea surpriză, eliminându-l pe favoritul rus Iakimenko, Rareș-speranța noastră de aur la sabie a ratat duelul pentru finală, în fața italianului Diego Ochiuzzi, îmi permit să spun sub valoarea scrimerului nostru, vicecampion mondial. Dar, lipsa de inițiativă a lui Rareș Dumitrescu, circul italianului, tolerat de un arbitru (Schneider) diletant, au dus la ratarea podiumului, căci șocat de ratarea (11-15) ultimului asalt spre aur, iluzia noastră a pierdut și bătălia pentru bronz, tot un 11-15, în fața rusului Kovalev.

…Zi grea pentru sufletele noastre, această duminică 29 iulie. Înotătoarea, cândva de aur, frumoasa de film Camelia Potec a ratat calificarea pentru finala la 400 m., promițând revanșa pentru 800 m. Așa să fie!… La canotaj, echipajul 8 rame fără cârmaci a ratat din prima finala, rămânându-i doar calificările, ca și celebrului echipaj 2 rame feminin, Andrunache-Susanu… Prea plină de ghinion, prea neagră pentru noi această a II-a zi a Olimpiadei londoneze încât să nu răsară soarele pe ulița românilor!…

…Bomba acestei zile a fost, de departe, victoria în turneului de fotbal masculin a Hondurasului, 1-0 (1-0), cu Spania! Ați citit bine! Cu armada iberică, la a doua înfrângere olimpică, după acel 0-1 cu niponii! Spania, campioana-campioanelor în lume, la juniori, tineret, campioană europeană și mondială!!! Este drept, la timona naționalei olimpice nu s-a aflat „mustăciosul” de Legendă, extraordinarul Del Bosque!…

…O zi începută rău, cum se putea termina, dacă ne luăm după Murphy?!Catastrofal!… Referendumul nu a fost validat, la ora când aștern aceste rânduri, în miez de noapte. Deși a fost zi caniculară, la urne s-au prezentat aproape 8 (opt) milioane de români, dintre care 87 la sută au votat pentru suspendarea președintelui suspendat Băsescu!?! Numai că, în pofida legilor sportului, cel cu peste șapte milioane de români împotrivă, cel care nu s-a prezentat la luptă, boicotând cu PDL-ul acest test al poporului, merge mai departe!?! În sport, dacă nu te prezinți în arenă, pierzi meciul prin neprezentare. Din nefericire, politica noastră nu are nimic din morala sportului și, în primul rând, al fair-play-ului!

…Noroc cu Olimpiada! Îmi fac concediul cu ea, acasă, la București, în caniculă grea! Să uit de abjecțiile unei societăți în care am revenit cu sufletul plin. Să mă încarc de Frumos și Adevăr, pentru s mă refugia după finele Jocurilor Olimpice, în Templul Thaliei, atât de drag mie…

Ziua I. Alina Dumitru, Nicolae Linca și invazia chineză…

iulie 29, 2012 Comments off

…Întâia zi oficială a Olimpiadei de la Londra. Sâmbata primelor noastre speranțe de aur. Alina Dumitru, campioana de la Beijing, la judo, 48 kg., face să urce-n zbor de pescăruș visul nostru de mărire. Românii de pe toate fusele orare și-au acordat inima la ziua Alinei…
…Am cunoscut-o pe Alina, în noiembrie 2006, în Atelierul de „Idoli și Legende” de la Telesport, într-o emisiune filigran, alături de superba actriță Medeea Marinescu. Am descoperit, atunci, în Alina Dumitru, un suflet din scripturi alese, vibrație de floare rară, chinuită de flacăra și chinurile performanței. Își dorea, atunci, un titlu olimpic. L-a cucerit la Beijing, acum patru ani, și izbânda ei m-a fericit, de-am lăcrimat, ca atâtea milioane de români. Atunci, în 2006, minunata campioană a mărturisit că de multe ori a vrut să se retragă de pe tatami, căci prea multe accidentări, „la mâini, picioare, la orice parte din corp” i-au transformat visul în suferință. Visul ei era, însă, medalia de aur la Olimpiadă! Un vis împlinit sublim, în umbra Marelui Zid, în 2008…

…Sâmbătă, 28 iulie 2012. Londra. Alina Dumitru, campioana olimpică de la Beijing, se bate să-și apere titlul. Primul adversar, o cubaneză. După primele secunde, fata din Caraibe o lovește pe Alina la piciorul drept, cam beteag și până atunci. Alina suferă vizibil, însă nu cedează. Noroc că arbitrii o descalifică pe cubaneză pentru gest nesportiv. Urmează Golgota cu o mongolă arțăgoasă. Suferință parcă infinită. Meciul de cinci minute, fără învingătoare. Urmează prelungirile, alte trei minute de foc.. Alina învinge durerea care-i fulgeră creierul, trupul și reușește în final minunea, victorie!… Adversarul următor, campioana și vicecampioana mondială din ultimii trei ani , o japoneză, în fața căreia fata noastră de poveste olimpică n-a câștigat niciun meci din patru. Alina se chinuie, piciorul drept ne amintește de „drumul de costișe ce duce la Vaslui”, parcă nici mâna dreaptă nu mai este a ei…
…În acele clipe de plumb încins, care nu se mai terminau, parcă, gândul mi-a zburat spre Olimpiada din 1956. Atunci, la Antipozi, pe ringul de box din Melbourne, Nicolae Linca avea să dispute finala, la semimijlocie, cu o cumplită luxație de deget la mâna dreaptă, pe care nu o mai simțea. Nicolae Linca a boxat cu sufletul și l-a învins pe irlandezul Tiedt, cucerind unica medalie olimpică de aur din istoria pugilismului românesc!…

…Destin repetat, după 56 de ani. La Londra, Alina Dumitru trebuie să lupte în fața campioanei mondiale cu dureri cumplite la cotul drept, ba și la piciorul drept. Sufletul ei mare și inteligența o duc spre o victorie uriașă, viza pentru finală. Acest meci fusese, practic, Finala. Ultimul duel, cu o braziliancă (Sarah Menezes), bătăioasă și mai tânără cu opt ani, trebuia să se fi disputat înainte ca durerile să o fi măcinat treptat pe marea noastră campioană. Oricum, prima medalie pentru delegația română la Olimpiada XXX. Una de argint, cu străluciri de aur sufletesc prin care Alina Dumitru a intrat în Panteonul olimpic! Mulțumim pentru toate clipele de fecirire prin care ne-ai făcut mai buni și mai frumoși sufletește, minunată Fată de aur!…

…Întâia zi a însemnat și intrarea unui super-campion în umbra grea de sub podiumul olimpic. Minunea din Baltimore, înotătorul american Michael Phelps, cel care cucerise opt medalii la Beijing, a terminat abia pe locul 4, în cursa de 400 m. mixt, depășit de compatriotul lui, excelentul Ryan Lochte, din Rochester, statul New York, noul campion olimpic, de un brazilian (argint pentru Tiago Pereira) și un japonez (bronz pentru Kosuka Hagino). Prima zi din bazinul londonez a fost dominată, însă, incredibil, de înotătorii chinezi, care au pescuit în apele britanice două medalii de aur, printr-o copilă de 16 ani, Ye Shwen, autoarea unui fantastic record mondial (4:28,43) la 400 m. mixt, și Sun Yang, învingător surprinzător la 400 m. liber, devenind întâiul înotător din țara sa care urcă pe treapta supremă a podiumului Jocurilor Olimpice! De altfel, chinezii au cucerit întâia medalie de aur a acestei ediții, prin Yi Siling, la tir, carabină 10 m., probă în care poloneza Sylvia Bogakwa a ochit argintul, iar Yu Dan, altă fată venită de la Beijing și-a atârnat bronz la gât!

…Prima zi, 38 de medalii luate de sportivi din 19 țări. Uluitor startul chinezilor (liderii clasamentului neoficial pe medalii la ultima Olimpiadă!), cu nu mai puțin de 6 medalii în ziua I, dintre care 4 de aur și două de bronz. În clasamentul zilei de debut, un neașteptat loc II pentru Italia, cu două medalii de aur (la scrimă fete și tir cu arcul-un punct peste americani), două de argint și un bronz, yankeii prezentându-se sub așteptări, cu numai o medalie de aur (Ryan Lochte), două de argint și două de bronz! Start lansat  pentru Brazilia și Coreea de Sud, fiecare cu câte 3 medalii (1 aur, 1 argint, 1 bronz), pe treapta supremă a podiumului urcând câte o dată, în acest 28 iulie, Australia (natație fete), Kazakhstan (ciclism băieți!) șI Rusia (judo băieți). Cu două medalii de argint-Japonia, în timp ce cu una singură, nu mai puțin de 4 țări: România, Columbia, Polonia și Olanda. Au cunoscut bucuria unei medalii bronz-Belgia, Ungaria, Serbia, Norvegia, R.P.D. Coreeană, Uzbekustan. Dar Olimpiada abia a început. Până la 302 medalii să tot numărăm…

…Fascinat de fabuloasa uvertură de vineri noapte și de prima zi din Sărbătoarea atleților magici, dată de zeii din Olimp, nouă, pământenilor, pentru a ne face viața mai frumoasă, trag un pui de somn (sper cu vise de aur!), după care mă duc să votez la Referendum! Este dreptul meu, datoria mea, libertatea, speranța și fair-play-ul deprinse din lumea adevărată a marilor campioni…

Olimpiada a început, respectați, măcar, fair-play-ul!

iulie 28, 2012 1 comentariu

…Când au zămislit Jocurile Olimpice, sub magia zeilor, anticii Eladei au oferit omenirii și cea mai frumoasă maximă: „Când sportivii se întrec, armele tac!”. Azi-noapte sau, mai exact, în zorii României în ceață mai deasă ca niciodată, parcă, la Londra, a XXX-a Olimpiada a început oficial. O dată cu finalul unei fabuloase Ceremonii de deschidere, spectacol de 27 de milioane de lire, ce a reînviat pe Stadionul Olimpic întreaga istorie a Imperiului britanic, de la viața pe coline și epopeea complexă a industrializării la zilele noastre, cu James Bond care aduce Regina, cu elicopterul, la uvertura Olimpiadei, de la Beckham, tăind Tamisa cu șalupa, ca penultim schimb al torței olimpice, de la defilarea celor 204 de țări prezente la start (România-103 sportivi la 15 discipline) la veșnic tânărul Sir Paul McCartney (70 de ani). Spectacol uluitor, pe care mister (poate deveni Sir, după această încântătoare deschidere!) Boyle, regizor cu Oscarul în CV, l-a gândit nu doar pentru cei 80.000 de spectatorti prezenți la arenă, cât pentru „lumea-ntreagă e o scenă”, cum ne-a luminat Shakespeare. Iar momentul flacărei olimpice a dus imaginația la apogeu, cele 204 petale de cupru, 204 licăre de lumină și speranță înălțându-se și unindu-se într-un uriaș foc sacru ce va veghea Jocurile (și lumea!) până la 12 august…

…După această superbă Uvertură a Olimpiadei londoneze nr. 3 (după cele găzduite în 1908 și 1948, record în istorie!), mă simt mai bogat sufletește, mai plin de optimism. Aceasta înseamnă morala activă a sportului, amenințată tot mai mult de zornăitul țechinilor. Doar Jocurile zămislite de eleni încearcă să mai apere sublimul arenelor sportive… Mi-a plăcut comentariul lui Sorin Hobana (la TVR), la deschiderea Olimpiadei, nu și al partenerei sale… Nu-i pot înțelege pe cei care, ajunși la Londra, se vor „buricul pământului” sau pe cei cărora totul le pute, uitând axioma zilelor noastre: totul se vede la TV!… Nu-mi place patriotismul de bravadă, însoțit de onomatopee jenante, căci, toți ținem cu sportivii noștri, și la bine și la rău…

…„Visul unei nopți de vară”, Deschiderea, m-a făcut să cutez tot mai mult, legănat în speranțele născute de cele 294 de medalii cucerite de solii noștri la Olimpiade și nevoia de salt peste „pragul Beijing”-numai 8 medalii (4 de aur). Am spus numai 8 medalii, pentru că o recoltă atât de săracă nu am mai întâlnit din 1952, de la Helsinki, unde n-am adunat decât 4 medalii. Sigur, recordul rămâne Los Angeles, cu 53 de medalii (20 de aur!), urmat de Montreal cu 27 de medalii și, în special, cu acel capitol de istorie deschis de Legenda Nadia Comăneci-prima notă de 10 în istoria gimnasticii…

…Gimnastica înseamnă și, acum, iluzia noastră de sublim. Cele 69 de medalii olimpice aduse de gimnaste și, mai puțin, gimnaști (pe locul 2, canotajul, cu… 37 de medalii!), dar, mai ales, revenirea la lot a „alchimiștilor” Octavian Belu și Mariana Bitang ne duc toate gândurile spre vârful podiumului, de duminică, ziua startului la aparatele vrăjite. Din păcate, accidentarea mezinei lotului, Larisa Iordache (sau netratarea cum se cuvenea de specialiștii din România!), ridică mari semne de întrebare. Ar fi mare păcat să ratăm încă o încoronare de ecou…

…Întotdeauna Olimpiada a fost plină de surprize (și) pentru noi. Semn că mizez pe fetele-minune ale fenomenalului cuplu „B.B.” (Belu-Bitang), pe urmașii amiralului Ivan Patzaichin (cel a cărui casă de mode a îmbrăcat delegația română la Londra!), pe Alina Dumitru, judokana fără vârstă (aur, acum 4 ani, la ultima Olimpiadă), și pe muschetarele de aur conduse de Ana Maria Brânză. Totodată, aștept și surprize de aur, argint, bronz. Mai ales că răsplata pentru o medalie de aur a unui sportiv român este de 100.000 euro (Felicitări, Comitetului Olimpic Sportiv Român!), ceea ce ne plasează în fruntea unui asemenea clasament, unde lider al generozității este Azerbaidjanul, cu 600.000 de euro pentru un aur!…

…Mă bucur că entuziasmul a înflorit iarăși în noi. Ar fi fost mai bine să se fi produs această stare de spirit, acum patru ani, imediat după Beijing. Pentru că nu trebuie să trecem prea ușor peste dezinteresul guvernanților noștri pentru sportul românesc! Spre meritul lor, antrenorii români au scormonit și în pământ căutând metale prețioase la Londra. Rămân un optimist, însă bine temperat…

…Fericit de noaptea magică de la Londra, dimineața acestei sâmbete mi-a zdruncinat imediat sufletul. România parcă nu și-a luminat sufletul cu un bob de speranță din flacăra olimpică. Parcă nici n-a trăit, în noaptea trecută, o Odă a Bucuriei. România discută numai despre Referendumul de mâine, semn că, la noi, armele urii nemaintâlnite n-au tăcut, deși, oficial, azi e zi de pace și speranță curată. Vreau ca Olimpiada aceasta să-mi curețe auzul și văzul și gândul și inima de toate abjecțiile, ticăloșiile, mitocăniile slobozite în ultimele trei săptămâni, de la cei în cursă, însă și din partea unor confrați care și-au vândut sufletul pe doi bani găuriți. Voi vota, pentru că Sportul meu drag, ca o morală activă -cum l-am descoperit, acum patru decenii, și în regăsesc până-n 12 august- m-a învățat că lupta reușește celor care iubesc mai mult lupta decât succesul! Iar victorii prin neprezentare nu pot exista într-o lume normală. Cum este cea de la Londra! Frumoasă, plină de fair-play, tonică, adevărată, fugită din minciună. Olimpiada este și un izvor de Înțelepciune!

 

P.S. Când să actualizez acest material, prima veste care-mi reluminează sufletul: americanca Dana Vollmer doboară, la natație (56,25, la 100 m. fluture), recordul olimpic! Este doar începutul! Ne așteaptă 16 zile minunate. Sau (cine știe?)  mai multe…