Acasă > Trubadur sub balconul Thaliei > Istoria fotbalului românesc răsfoită pentru atei, marţieni şi nou-născuţi (1)

Istoria fotbalului românesc răsfoită pentru atei, marţieni şi nou-născuţi (1)

martie 7, 2010

O veste mult aşteptată. Astăzi publicăm prima scenă din piesa de teatru despre care întreabă atâta lume-Istoria fotbalului românesc răsfoită pentru atei, marţieni şi noi-născuţi! Despre acest text, remarcabilul teatrolog, prof. universitar, regizor, scenograf şi scriitor Bogdan Ulmu scria, în 2008, în prefaţa la volumul (epuizat la lansare!) în care a apărut piesa (Premiul Nobel pentru Fotbal)…

…Trecînd la textul cu titlul cel mai lung – Istoria fotbalului românesc răsfoită pentru atei, marțieni și nou-născuți-, trebuie să observ că este vorba chiar despre o istorie afectivă a fotbalului românesc. De la meciurile deceniului trei al secolului trecut, până la campionatul din 2008, fotbalul românesc este rememorat din cuțite & pahară, din document & lacrimă, din amintire tristă & anecdotă politică. E un text de teatru-document. E o dramă care rezumă o viață, nu doar o viață de fotbalist, ci, mai mult, una de român care a avut ghinionul să trăiască sub Ceaușescu, și acum are ghinionul să trăiască sub…Nimeni! Între Scylla comunistă și Charibda nedecisă, bietul mioritic, zice autorul, n-are scăpare: fotbalistul fără șansă din piesă îl reprezintă…

Piesa începe și se termină între marginile aceluiași conflict, oarecum corneillean – datorie/ pasiune. Dar, în dialogul ramificat Tată-Fiu, repetat, în tonuri joase, de Călugăr și Mamă, este prins aproape un secol de mingicăreală, cu eroi și învinși, cu politruci și onești, cu anecdote și tragedii. Textul, repet, este documentar, pe alocuri, și deci amintește multe nume reale de fotbaliști, dar și de gazetari sportivi: personal, m-am bucurat că alături de celebrii jucători ai Naționalei, din ultima jumătate de secol, am regăsit în Istorie… și numele lui Ioan Chirilă, Aurel Neagu, Eftimie Ionescu, Radu Urziceanu, Cristian Țopescu. Și, ca vag amuzament (ori sigură crispare?) am găsit și oribile scene cu Ceaușescu și Ceaușeasca, teroriști ai sportului și ai demnității umane.

Nu închei fără a aminti că inteligentul dramaturg MMI și-a plasat acțiunea acestei drame sportive (și nu numai)…într-o biserică! Motivat demers!

Pentru a citi prima scena din piesă, accesați Scena 1 sau index.

  1. Alex
    martie 8, 2010 la 09:33 | #1

    Excelent, nea Mircea! Numai citind distributia imi dau seama ce „bucurii” din istoria fotbalului nostru ne asteapta. Astept si eu urmatoarele scene, dupa aceasta deschidere de zile mari: se pune de-un blat intr-o biserica! De senzatie!

  2. Narcis Dan
    martie 8, 2010 la 16:11 | #2

    Foarte interesant inceput de piesa. Toata magaria fotbalului romanesc intr-o biserica, asta pentru ca azi multora nu le mai e frica nici de Dumnezeu. Sunt convins ca ne asteapta dezvaluiri de senzatie, dupa cum subliniaza si criticul Bogdan Ulmu in prefata. Poate vor citi cu interes si cei implicati in decaderea dureroasa a fotbalului nostru, morala si ca rezultate.
    Felicitari pentru o piesa rara!

Comentariile sunt închise.